BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Acţionarii Oil Terminal au dat undă verde la proiectul imobiliar pe care omul de afaceri Iulian Dascălu vrea să-l dezvolte pe 38 de hectare ale operatorului portuar

    Oil Termina (simbol bursier OIL), operator portuar controlat de statul român, a anunţat vineri la Bursa de Valori Bucureşti că acţionarii au aprobat constituirea unui parteneriat cu dezvoltatorul Iulius Real Estate în scopul realizării unui proiect de regenerare şi dezvoltare urbană pe 38 de hectare.

    ZF a scris în primăvară că Oil Terminal a primit aprobarea Ministerului Energiei pentru a începe negocierile cu omul clujean de afaceri Iulian Dascălu în vederea unui proiect mamut de 815 mil. euro de regenerare urbană în Constanţa. Aceasta urmează să fie una dintre cele mai mari investiţii în Constanţa în ultimii ani şi cea mai mare asociere dintre o companie de stat şi un antreprenor.

    https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/breaking-oil-terminal-incepe-negocierile-omul-afaceri-iulian-dascalu-21658084 

    Potrivit hotărârilor acţionarilor, structura existentă pe teren va fi dezafectată pentru realizarea proiectului pe costul dezvoltatorului în temeiul contractului de superficie. Obiectul contractului sunt două terenuri de 254.261 mp şi de 129.335 mp, taxa de superficie este de 2 mil. euro pe an, iar durata contractului este de 99 de ani.

    Proiectul va avea următoarele funcţiuni: retail, office, rezidenţial, entertainment, parc, grădină botanică, fresh market, parcări. Vor putea fi dezvoltate de asemenea: universitate/campus universitar, acvariu, hotel, parcări afrente sau SPA. Dezvoltarea funcţiunilor pe terenul situat în Secţia Platforma Nord, corp A şi corp B, va fi decisă după aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ).

    „O măsură esenţială o reprezintă relocarea depozitului Nord, care în prezent a rămas situate în interiorul oraşului, făcând dificilă operarea sa în condiţii de siguranţă, creând în acelaşi timp probleme din punct de vedere a protecţiei mediului. Ecologizarea Depozitului Nord este un deziderat prioritar dar, neavând surse financiare propria suficiente, apreciem că acest obiectiv poate fi realizat prin constituirea unui parteneriat”, scrie Oil Terminal într-o notă de informare.

    O potenţială sursă de venituri pentru finanţarea investiţiilor o prezintă valorificarea activelor care nu mai sunt adecvate obiectului de activitate al Oil Terminal. Unul dintre activele care ar putea genera surse semnificative de finanţare proprie este terenul aferent Depozitului 2 Nord, spune compania.

    „Societatea şi-a declarant public şi transparent intenţia de a identifica posibili investitori interesaţi de a forma, pe cheltuiala lor, partenerate cu societatea pentru a dezvolta proiecte care să pună în valoare terenul Oil Terminal şi să creeze plusvaloare pentru partenerii săi (acţionari, comunitate etc.)”, mai transmite Oil Terminal.

    Dezvolatorul imobiliar Iulius Real Estate este controlat de omul de afaceri Iulian Dascălu, cel mai mare proprietar de malluri din România. Terenul de 38 de hectare pe care Oil Terminal vrea să-l transforme în proiect imobiliar va fi cel mai mare pe care grupul condus de Iulian Dascălu a dezvoltat până acum. După ce a transformat radical centrul Iaşiului şi va construi un nou proiect la Cluj de peste 500 mil. euro, ar putea paria 815 mil. euro pe Constanţa.

    Oil Terminal are 350,7 mil. lei capitalizare şi este controlat de statul român prin Ministerul Energiei (87,76%). Acţiunile OIL înregistrează o scădere de 27,3% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 10 mil. lei, arată datele BVB.

    Oil Terminal a înregistrat un profit net de 25,4 milioane de lei în primele şase luni ale anului, în creştere cu 43% faţă de rezultatul net de 17,8 milioane de lei din S1/2022. Veniturile au însumat 172,5 milioane de lei, cu 28% peste nivelul aceleiaşi perioade de anul trecut, în vreme ce afacerile nete au urcat cu 29% la 169,7 milioane de lei.

  • Compania românească Footprints AI şi-a extins prezenţa la nivel internaţional şi a deschis primul birou în SUA. „Silicon Valley este ecosistemul cu cel mai mare grad de inovaţie. Prezenţa pe această piaţă o să accelereze extinderea şi dezvoltarea businessului nostru”

    Compania românească Footprints AI, care a dezvoltat o platformă de retail media prin care ajută retailerii offline să identifice noi clienţi potenţiali şi să le anticipeze comportamentul de consum prin analiza unitară a datelor din surse online şi offline, anunţă deschiderea primului birou în SUA, în Silicon Valley, şi ţinteşte cel puţin doi clienţi mari în piaţa americană în 2024, au transmis reprezentanţii companiei printr-un comunicat.

    „Silicon Valley este ecosistemul cu cel mai mare grad de inovaţie, care agregă companii de tehnologie de top şi talent de excepţie. Prezenţa Footprints AI aici accelerează extinderea şi dezvoltarea businessului nostru, iar parteneriatul cu Plug & Play ne susţine integrarea în ecosistem şi crearea oportunităţilor de a găsi mai rapid clienţii şi investitorii potriviţi. Intrarea în SUA este o prioritate pentru extinderea Footprints AI, piaţa de Retail Media de aici fiind de cel puţin 30 de ori mai valoroasă comparativ cu orice altă regiune geografică. Evaluările noastre plasează industria americană de Retail Media la 50 de miliarde de dolari”, a spus Dan Marc, fondator şi CEO al Footprints AI.

    În prezent, Footprints AI are discuţii avansate cu trei companii de retail din SUA, unul dintre cele mai mari lanţuri de retail warehouse, o bancă de retail din topul celor mai mari din California şi cu cel mai mare retailer regional din Texas, au mai transmis reprezentanţii companiei.

    „Acestea deschid oportunităţi pentru ca Footprints AI să aibă un prim client pe piaţa din SUA chiar înainte de finalul lui 2023. Primul client în SUA se află între obiectivele setate anterior de Footprints AI pentru acest an, alături de investiţii pentru scalabilitatea soluţiei, automatizarea set-up-ului şi continuarea dezvoltării acurateţei tehnologiei proprietare de AI omnichannel.”

    De asemenea, în prezent, soluţia de retail media oferită de Footprints AI este folosită de companii precum INGKA Holding B.V. (operator al magazinelor IKEA), Majid Al Futtaim (conglomerat în industria imobiliară şi de retail din EAU), NEPI, Vienna Insurance Group, Jaguar, Hyundai, Land Rover, Erste Group, First Bank şi Ţiriac Group. 

    Reprezentanţii companiei înfiinţată în 2017 estimează că, până la finalul anului viitor, 40% din vânzări vor fi realizate în afara României.

    „În prezent, 10% din cifra de afaceri Footprints AI este generată în afara ţării.”

     

  • Compania americană Databricks deschide un centru de dezvoltare în Serbia

    Compania americană din domeniul IT Databricks va deschide un centru de dezvoltare în Belgrad, Serbia, notează Serbian Monitor.

    „Suntem încântaţi să anunţăm deschiderea centrului de dezvoltare Databricks din Belgrad“, au declarat oficialii companiei.

    Aceasta mai deţine centre de cercetare şi dezvoltare în Amsterdam, Bengaluru, Berlin, San Francisco şi Seattle.

     

  • Romgaz: Planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud, confirmat de Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale. Proiectul Neptun Deep, în linie dreaptă

    Romgaz (simbol bursier SNG), producător şi furnizor de gaze naturale, a anunţat la Bursa de Valori Bucureşti că planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud a fost confirmat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.

    Prin urmare, proiectul Neptun Deep intră in faza de dezvoltare, care include execuţia activităţilor de foraj şi construire a infrastructurii necesare pentru extracţia gazelor naturale, prima producţie fiind estimată pentru anul 2027.

    Planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud a fost transmis de filiala Romgaz Black Sea Limited împreună cu OMV Petrom (SNP) spre confirmare la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale la data de 21 iunie 2023, se arată într-un raport de la BVB.

    „Confirmarea planurilor de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale reprezintă etapa de la care începe efectiv faza de dezvoltare a zăcămintelor comerciale, un nou moment de referinţă pentru proiectul Neptun Deep. Această etapă importantă reprezintă confirmarea faptului că decizia de a investi în proiectul Neptun Deep a fost una corectă, atât în interesul Romgaz cât şi al asigurării şi consolidării securităţii energetice a României”, spune Răzvan Popescu, director general al Romgaz.

    Romgaz este asociatul unic al Romgaz Black Sea Limited, care deţine 50% din participaţia în perimetrul XIX Neptun, zona de apă adâncă (Neptun Deep), iar cealaltă cotă de 50% este deţinută de OMV Petrom , care este şi operator al proiectului Neptun Deep.

    Dezvoltarea zăcămintelor comerciale presupune o infrastructură care include zece sonde, trei sisteme de producţie submarine şi conductele colectoare asociate, o platformă offshore, conducta principală de gaze către Tuzla şi o staţie de măsurare a gazelor. Platforma îşi generează propria energie electrică, funcţionând la cele mai înalte standarde de siguranţă şi protecţie a mediului, scriu reprezentanţii Romgaz. 

    Întreaga infrastructură va fi operată de la distanţă, prin intermediul unei replici digitale (digital twin). Aceasta permite optimizarea proceselor şi va contribui la îmbunătăţirea performanţei de mediu prin eficientizarea consumului energetic şi reducerea emisiilor.

    „Acest moment marchează atingerea unui obiectiv major pentru proiectul Neptun Deep, respectiv confirmarea resurselor şi rezervelor din perimetrul Neptun Deep. Rămânem, în continuare, angajaţi în atingerea obiectivelor acestui proiect care va aduce beneficii incontestabile independenţei energetice a României”, adaugă Aristotel Marius Jude, director general adjunct, Romgaz.

    Romgaz şi OMV Petrom vor investi până la patru miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului. Neptun Deep va asigura un volum estimativ de gaze naturale de 100 miliarde metri cubi.

     

  • ANIS zugrăveşte în termeni dramatici impactul taxării veniturilor programatorilor, care se va aplica pentru circa 80.000 de oameni din cei 104.000 care beneficiau de scutire: „scoate România de pe harta competitivităţii, o eroare de politică economică, periclitează dezvoltarea pe termen lung, o frână fără precedent”

    ANIS, puternica Asociaţie Patronală a Industriei de Software şi Servicii, critică în termeni duri decizia Guvernului de a impozita veniturile programatorilor începând din luna septembrie, zugrăvind un tablou dramatic al impactului pe care îl va avea această decizie atât pentru industria de IT cât şi în general pentru economie şi societate.

    „Coaliţia de guvernare alege să pericliteze viitorul industriei IT şi atuul României în acest sector la nivel regional şi global prin măsuri fiscale discutate fără consultarea reprezentanţilor industriei, cu aplicabilitate imediată, fără respectarea niciunui principiu din Codul Fiscal”, acuză ANIS.

    „ANIS atrage atenţia că prin continuare intenţiilor actuale decidenţii riscă să scoată România de pe harta competitivităţii la nivel regional, cu ţări precum Bulgaria şi mai ales Polonia care vor profita la maximum pe termen mediu şi lung de această decizie inopinată”, au mai spus reprezentanţii asociaţiei.

    În declaraţia sa Mihai Matei, preşedintele ANIS acuză o „frânare” a unui proces prin care România ar fi urmat să devină un „hub regional de inovare şi transformare digitală” – termen utilizat intens în ultimii ani de gigantul american Microsoft în comunicările oficiale referitoare la piaţa din România.

    „Noile măsuri propuse de actualul Guvern pun o frână fără precedent procesului de transformare a României într-un hub regional de inovare şi transformare digitală, cu repercusiuni pe termen lung şi foarte lung, mai ales în lipsa altor măsuri de susţinere a dezvoltării acestei industrii strategice şi constituie o eroare de politică economică şi un mare pas înapoi în dezvoltarea economică a României”, afirmă Mihai Matei, Preşedintele ANIS.

    ANIS critică critică în termeni duri decizia Guvernului mergând până la a susţine că taxarea veniturilor de peste 10.000 de lei ar fi „aproape echivalentă cu eliminarea facilităţilor”, chiar dacă în realitate veniturile taxate sunt doar cele care trec de pragul de 10.000 de lei, conform propunerilor Guvernului vehiculate în acest moment.

    „Impozitarea veniturilor salariale din IT peste pragul de 10.000 de lei brut este aproape echivalentă cu eliminarea facilităţilor per ansamblu, măsura fiind aplicabilă la aproximativ 80% din numărul celor 104.000 de specialişti IT care beneficiau de scutire, însă va aduce un beneficiu marginal la buget de maximum 0,4 miliarde de lei anual”, conform comunicatului ANIS.

    ANIS susţine că schimbările nu vor putea fi „absorbite rapid” în strategia companiilor într-un interval atât de scurt. „În contrapartidă, aceste măsuri fiscale, cu aplicabilitate într-un termen extrem de scurt – septembrie 2023, nu vor putea fi absorbite atât de repede în strategiile companiilor IT active în România şi vor avea impact puternic negativ în special asupra organizaţiilor locale din centre urbane precum Cluj Napoca, Timişoara, Iaşi, alături de Bucureşti. Industria de IT din România a crescut de 3 ori mai repede decât media naţională în ultimii 10 ani, acest lucru datorându-se atât investiţiilor pe care mediul privat le-a făcut în educaţia specialiştilor, cât şi facilităţilor fiscale şi a stabilităţii pe termen lung oferită companiilor de această măsură.”

    Scutirea de impozitul pe venit a programatorilor a fost introdusă la începutul anilor 2000 de cabinetul condus de Adrian Năstase (PSD).
     

  • Ce planuri de extindere în afara ţării are compania românească ce domină domeniul unde activează, cu afaceri de sute de milioane de euro şi cine este tânărul care se ocupa de această extindere

    Cariera lui Răzvan Galavan în Bilka a început în urmă cu cinci ani, atras fiind de evoluţia şi strategia companiei pe termen lung. Primul departament în care a activat este cel de vânzări; a crescut profesional odată cu dezvoltarea companiei şi din februarie 2019 asigură managementul Departamentului de Achiziţii, unde a construit şi dezvoltat strategia de achiziţii a companiei.

    Afacerile BILKA, liderul pieţei de acoperişuri, au ajuns în 2022 la 1,15 miliarde de lei, (233 de milioane de euro), cu 4% mai mult faţă de anul anterior, când a înregistrat afaceri de 1,1 de miliarde lei. În 2021 a fost una din cele doar 21 de firme cu capital privat integral românesc care au realizat afaceri de peste un miliard de lei. Nivel care a fost atins în 15 ani de activitate.

     

    V I Z I U N E  P E N T R U  V I I T O R :

     

    1. Ce rol v-aţi propus să aveţi în 2030?

    Planurile de dezvoltare ale companiei setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide pentru Bilka. Până în 2030 Bilka va fi un jucător relevant la nivel regional cu fabrici în Uniunea Europeană, dar şi în estul Europei. Asta aduce şi oportunităţi de promovare şi dezvoltare profesională în cadrul companiei.

    Provocările adevărate consider că abia acum încep, iar în următorii ani mă văd mergând mai departe pe lanţul ierarhic şi cu experienţa acumulată să contribui la dezvoltarea activităţilor strategice şi operaţionale ale companiei.

    2. Care vor fi principalele provocări pentru liderul anului 2030?

    În 2030 rolul principal al unui lider va fi să navigheze într-un mediu de afaceri în schimbare rapidă şi să conducă organizaţiile spre un viitor sustenabil şi inovator. Chiar dacă tehnologia va evolua şi multe sarcini vor fi preluate de automatizări şi IA, pentru înlocuirea unui lider nu s-a găsit încă tehnologia potrivită. Astfel că liderul anului 2030 trebuie să se adapteze rapid la schimbările tehnologice, să aibă abilităţi tehnologice avansate, să colaboreze eficient şi să gândească critic.

    Răzvan Galavan, purchasing & development manager Bilka Steel, 30 de ani

    Cifră de afaceri (2022): 1,15 mld. lei

    Profit net (2022): 163 mil. lei

    Număr de angajaţi: 550

    3. Cum vă imaginaţi că va arăta săptămâna de lucru în 2030 şi agenda unui lider din viitor?

    Cu toate că tehnologia va juca un rol tot mai important în mediul de lucru, în 2030 sigur nu vom putea înlocui complet interacţiunea umană şi abilităţile sociale. Cred că vor fi domenii în care orele de lucru nu vor mai tine cont de zi, noapte, săpatămână, ci de proiecte, termene limită şi libertatea angajatului de a alege momentul şi locul din care lucrează.

    Dată fiind şi colaborarea dintre IA şi angajat, cred că vor fi domenii în care, în comparaţie cu perioada actuală, oamenii vor fi mai productivi, având suportul tehnologic care îi ajută deja în efectuarea unor sarcini. Vedem în zilele noastre cum în unele joburi ChatGPT sau alte softuri de IA ajută angajaţii şi reduc timpul în care oamenii rezolvă unele taskuri şi angajaţii devin mai productivi şi cu mai mult timp pentru task-urile care cer atenţia lor. Cred că liderii din fiecare organizaţie vor avea ca sarcină pregătirea şi adaptarea echipelor şi organizaţiilor pentru această lume nouă a muncii. Vor fi nevoiţi să schimbe modelul de lucru actual cu unul care să aducă maximum de beneficii atât angajaţilor cât şi organizaţiei, găsind un echilibru între menţinerea culturii organizaţionale şi a productivităţii, nevoia de flexibilitate a angajaţilor şi nevoia de control a organizaţiei. 

    4. Cum credeţi că se va desfăşura un interviu de angajare în 2030 şi ce calităţi veţi aprecia cel mai mult la un viitor coleg?

    Consider că va veni un moment, poate chiar în 2030, când în procesul de recrutare vom căuta în primul rând oameni cu empatie, cu aptitudini sociale, curaj, creativitate şi valori morale. Şi abia apoi ne vom uita la aptitudinile tehnice şi capacitatea lor de a gestiona şi integra tehnologia în jobul lor. La Bilka deja facem asta şi preţuim valorile, curajul, dorinţa de învăţare şi evoluţie. Acum o facem „face to face”, dar în 2030 probabil vom avea un virtual recruiter care să analizează expresiile faciale, limbajul corpului şi tonul vocii pentru a obţine o imagine mai cuprinzătoare a aptitudinilor şi personalităţii lor şi va face o potrivire automată între companie şi candidat.   

    BUSINESS MAGAZIN A LANSAT DE CURÂND ANUARUL 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2023, unde vorbim cu cea mai nouă generaţie de  tineri manageri şi antreprenori cu vârsta de până în 40 de ani despre schimbările cu care se confruntă sub influenţa tot mai mare a AI. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să analizăm modul în care cei mai tineri manageri şi antreprenori vor reuşi să conducă organizaţiie din România către un viitor în care inovaţia, eficienţa, sustenabilitatea, dar şi emoţiile umane vor defini noua lume a afacerilor. Răzvan Galavan, purchasing & development manager la Bilka Steel, este unul dintre managerii al căror profil apare în cadrul acestui proiect.

  • Omul de afaceri Dan FIterman, care a dezvoltat reţeaua de clinici şi spitale Arcadia, intră pe piaţa media prin preluarea companiei care editează Ziarul de Iaşi

    Omul de afaceri Dan FIterman,  care a dezvoltat reţeaua de clinici şi spitale Arcadia, va deţine din septembrie compania care editează Ziarul de Iaşi, publicaţie lansată în 1991 şi controlată de redactorul-şef, Toni Hriţac.

    „Societatea are nevoie de o presă sănătoasă, aşa cum are nevoie de oameni sănătoşi. Educaţia prin informaţie autentică şi corect relatată este un pas important către o reacţie informată, baza sănătăţii întregii comunităţi. Presa trece acum printr-un moment de tranziţie generat de schimbările tehnologice, de nevoia de informare constantă, dar exprimată în atât de diverse forme. Peisajul informaţional se află într-o nouă etapă de dezvoltare, iar nevoia de repere autentice este din ce în ce mai mare. Poate fi o adevărată provocare să faci diferenţa dintre informaţia de calitate şi zona de dezinformare. Răspund acestei provocări printr-o nouă investiţie în sănătatea comunităţii. Am ales «Ziarul de Iaşi» pentru că face parte categoric din zona de quality press. Ştiu acest lucru pentru că citesc acest ziar şi îl urmăresc încă de la înfiinţare. Am dezvoltat deja un plan de afaceri pe termen lung, care să optimizeze activitatea prin dezvoltarea de produse editoriale noi, acordarea unei atenţii sporite mediului de afaceri şi dinamizarea politicii de vânzări”, a declarat Dan Fiterman.

    Antreprenorul a adăugat că nu vor fi schimbări în politica şi echipa editorial.

    ”Pentru mine, acest nou business este unul de sănătate socială, dedicat comunităţii pe care am construit-o împreună”.

    La rândul său, redactorul şef Toni Hriţac spune că parteneriatul cu Dan Fiterman vine „la locul şi momentul potrivit”.

     „Mare parte din presa s-a tabloidizat, iar reţelele sociale au divizat societatea. «Ziarul de Iaşi» a rămas un canal media quality, un liant comunitar axat pe valori solide, practici deontologice şi sinceritate. Parteneriatul cu Dan Fiterman vine la locul şi momentul potrivit pentru a aborda performant noile provocări. Un nou site, dezvoltarea echipei editoriale, noi abordări în zona de business, videopodcast şi debating sunt câteva dintre obiectivele prioritare pe care ni le-am propus. Şi înainte de toate va fi, aşa cum am procedat în cei 33 de ani de la înfiinţare, interesul cititorului”, a spus Toni Hriţac.

    Brandul Arcadia  a apărut în urmă cu 15 ani la ini­ţiativa familiei Fiterman, care deţine ope­ra­torul privat şi care are afaceri şi în do­meniul producţiei de medicamente. Principala piaţă pe care s-a concentrat grupul Arcadia a fost  cea din Iaşi, devenind cel mai mare operator medical privat din zona Moldovei.

    Anul 2022 a adus deschiderea unui nou spital sub umbrela Arcadia, specializat în domeniul recuperării, o investiţie majoră de peste 20 mil. euro. Noul spital foloseşte tehnologie performantă şi are 88 de paturi, dintre care 75% sunt deja ocupate de pacienţi.

    La nivel de grup, cifra de afaceri în 2022 a fost de circa 175 mil. lei, în creştere cu 16% faţă de anul anterior.

     

  • Oraşul care devine noul campion al României şi este considerat polul de business şi de talente al ţării noastre. Acesta lasă în urmă la acest capitol oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Oradea

    Palas Campus a fost inaugurat în aprilie 2023, după nici trei ani de la demararea lucrărilor, şi bifează mai multe premiere: este cea mai mare clădire de birouri de clasa A din ţară; cea mai mare investiţie privată din Iaşi în ultimii 10 ani; proiectul care a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale; singurul proiect care se află în dublu proces de certificare verde. Mai mult decât atât însă, el consolidează poziţia Iaşiului ca pol de business al ţării, cât şi ca pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi doar în proiectele IULIUS din centrul oraşului.

    „Este un pol creativ şi de inovaţie în care şi-au stabilit sediul 13 companii multinaţionale foarte puternice din industriile IT & Automotive, inaugurarea proiectului realizându-se în prezenţa autorităţilor centrale, inclusiv a celor dedicate dezvoltării tehnologiei în România”, descrie, în câteva cuvinte, proiectul recent lansat Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager la Palas Iaşi şi Palas Campus. Şase dintre cele 13 companii multinaţionale care au sedii în noul proiect au deschis primul lor birou din regiunea de nord-est – astfel că dincolo de premierele marcate de investiţia de 120 de milioane de euro putem spune că acesta este un nou hub de inovaţie al ţării. În plus, jumătate dintre companiile din Palas Campus sunt americane, importanţa proiectului fiind susţinută şi de participarea la lansare a Excelenţelor Lor, Kathleen Kavalec, Ambasadorul SUA în România, şi Andrei Muraru, Ambasadorul României în Statele Unite.

    Palas Campus este o continuare a ansamblului multifuncţional Palas Iaşi, inaugurat acum un deceniu şi care a reprezentat o investiţie de peste 320 milioane de euro, realizată tot de IULIUS. Ambele sunt proiecte ample de regenerare urbană, care au redesenat centrul Iaşiului şi au devenit prima destinaţie în ceea ce priveşte timpul liber, dar şi un „vibrant hub de business regional”, după cum îl descriu reprezentanţii companiei. „Ca să avem o imagine completă, prin cele două investiţii, în centrul Iaşiului s-a format poate cea mai mare comunitate de IT&C, outsourcing şi automotive din România, cele opt clădiri pe care le operăm însumând 130.000 mp de spaţii office clasa A, în care îşi au sediul nu mai puţin de 70 de companii. Este cel mai mare pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi, cu impact în retenţia tinerilor absolvenţi, care au acum oportunităţi să se dezvolte şi, astfel, motive în plus să rămână în ţară, în Iaşi”, explică Ionuţ Pavel.

    Palas Campus este un proiect care a demarat în pandemie şi care s-a finalizat în mai puţin de trei ani, ceea ce a fost o provocare, dat fiind întregul context: „Cred că oricine îşi poate imagina cum se traduce acest lucru la nivel de efort investiţional, logistic, resursă umană şi implicare a industriilor din domeniul construcţiilor”. Nu în ultimul rând, este un proiect verde, proiectat şi construit astfel, cu materiale sustenabile, sisteme de optimizare a consumului şi eficientizare, inclusiv prin montarea panourilor fotovoltaice pe întreaga suprafaţă a acoperişului, facilităţi care susţin mobilitatea pietonală şi transportul alternativ şi exemplele pot continua. „Este prima clădire din România aflată într-un proces de dublă certificare, EDGE şi LEED, o particularitate importantă în contextul preocupării accentuate pentru sustenabilitate, nu doar a companiei noastre, ci a tuturor chiriaşilor. Un element diferenţiator sunt şi terasele verzi la înălţime, amenajate la etajul 4, utilizate drept zone de coworking în aer liber şi relaxare”, adaugă  reprezentantul IULIUS.

    Un proiect pentru comunitate. „Investiţia IULIUS nu înseamnă doar dezvoltarea propriu-zisă a clădirii Palas Campus, ci şi integrarea proiectului şi a zonei în ţesătura urbană. Practic, o zonă insuficient dezvoltată şi neatractivă, contrar poziţionării sale centrale, a fost revitalizată şi transformată într-un hub inovativ, care a creat noi locuri de muncă, dar care aduce ceva în plus comunităţii, prin serviciile, magazinele şi dotările de care beneficiază atât angajaţii din clădire, cât şi vecinii”, descrie Ionuţ Pavel una dintre principalele caracteristici ale proiectului, respectiv felul în care se integrează în comunitate. Palas Campus s-a dezvoltat într-o zonă centrală – Sf. Andrei – din imediata vecinătate a Palas Iaşi, care nu a beneficiat de investiţii până acum, dar care, din perspectiva reprezentanţilor companiei, are un potenţial semnificativ pentru modernizarea oraşului, urbanistică şi economică.

    Palas Campus se află în punctul zero al Iaşiului, foarte aproape de reperele principale de atracţie ale oraşului, ceea ce îl face foarte uşor accesibil, pietonal, cu automobilul personal sau transportul public. „Localizarea este unul dintre principalele atuuri pentru companii, care îşi doresc pentru angajaţii lor acces la o varietate de facilităţi, pentru eficientizarea timpului şi un grad ridicat de satisfacţie. Iar când vorbim de integrarea componentei office în proiecte mixte, atractivitatea este cu atât mai mare”, descrie Ionuţ Pavel poziţionarea proiectului. Gândit ca o continuare a primului proiect mixed-use de regenerare urbană din România – Palas Iaşi – şi aflându-se în imediata sa vecinătate, Palas Campus, beneficiază astfel de multiplele funcţiuni ale ansamblului, care reprezintă principala destinaţie de shopping şi entertainment din nord-estul ţării (63.000 mp – 270 de branduri, servicii, restaurante şi cafenele concept), având şi o grădină urbană de 5 hectare, care găzduieşte zeci de evenimente anual şi facilităţi de petrecere a timpului liber. „În plus, este parte din cel mai mare pol de business din România, o comunitate de 70 de companii, care şi-a dovedit în ultimul deceniu capacitatea de dezvoltare, rezilienţă şi viziune pe termen lung”, subliniază reprezentantul IULIUS.

    De altfel, campusul a fost încă de la început conceput ca un proiect mixt integrat, menit să completeze ansamblul Palas. Faptul că acesta adaugă 60.000 mp ansamblului Palas, ajungând astfel la 130.000 mp de birouri clasa A şi peste 70 de companii găzduite, din domenii precum IT, automotive, banking etc., consolidează Palas Iaşi ca pol regional de business. „Dincolo de intenţia strategică, Palas Campus şi ansamblul Palas au nenumărate puncte de întâlnire, pornind de la similarităţi arhitecturale, până la faptul că ambele dezvoltări au un mix de funcţiuni care se completează.

    Palas şi Palas Campus sunt feţele aceleiaşi monede şi soluţia IULIUS pentru regenerarea urbană a unei zone centrale a Iaşiului, care a devenit destinaţie magnet pentru localnici şi vizitatori, precum şi un nucleu regional de business care aduce inovaţie şi plusvaloare”, mai spune Ionuţ Pavel. „De altfel, acesta este un aspect pe care IULIUS îl are în vedere la toate proiectele sale, astfel încât acestea să fie cu adevărat relevante şi utile comunităţilor”, punctează reprezentantul IULIUS. În acest caz, vorbim şi despre realizarea unei noi artere, cu sens unic, care va lega două bulevarde importante. Lucrările sunt în derulare şi se adaugă unui proiect finalizat deja de modernizare sau lărgire a cinci străzi adiacente, astfel încât să poată absorbi şi fluidiza traficul din zonă. În total, este vorba despre o investiţie de 4,5 milioane de euro: „Regenerarea urbană este un demers de durată şi inclusiv compania noastră mai are planuri de dezvoltare în zonă, însă, dincolo de asta, e un start care poate da avânt altor numeroase investiţii care să aibă cu adevărat un impact în modernizarea oraşului”.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • China dezvăluie versiunea finală a regulilor privind utilizarea inteligenţei artificiale generative, una dintre primele măsuri oficiale de reglementare a tehnologiei AI din lume

    China a publicat liniile directoare oficiale pentru serviciile de inteligenţă artificială generativă, una dintre primele măsuri majore din lume pentru a reglementa această tehnologie avansată, raportează Bloomberg.

    Normele conduse de Administraţia spaţiului cibernetic din China, principalul supraveghetor al internetului din ţară, vor intra în vigoare începând cu 15 august, potrivit unei declaraţii oficiale de joi. Printre cele 24 de prevederi se numără cerinţele ca furnizorii de platforme să efectueze o analiză de securitate şi să îşi înregistreze serviciile la guvern, aşa cum a fost stipulat într-o versiune preliminară publicată în aprilie.

    Liniile directoare finalizate stipulează că furnizorii offshore de instrumente de inteligenţă artificială generativă – în cazul în care acestea sunt destinate rezidenţilor chinezi – trebuie să respecte, de asemenea, setul de reguli. Pe de altă parte, dacă instrumentele dezvoltate în China servesc doar utilizatorilor din străinătate, acestea nu vor face obiectul orientărilor.

    „Reglementările conturează multe oportunităţi care vor deriva din aplicaţiile orientate către întreprinderi, oamenii devenind astfel mai precauţi în ceea ce priveşte antreprenoriatul orientat către consumatori”, a declarat Frances Du, partener fondator al J Ventures.

    De asemenea, orientările elimină dispoziţiile din versiunea preliminară care prevedeau amenzi de până la 100.000 de yuani (14.000 de dolari) pentru încălcările de regulament, precum şi obligaţia operatorilor de platforme de a acţiona în termen de trei luni pentru a rectifica conţinutul problematic. De asemenea, aceasta adaugă agenţii, inclusiv Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Ştiinţei şi Tehnologiei din ţară ca emitenţi comuni ai regulamentului, alături de o serie de articole care încurajează dezvoltatorii chinezi de cipuri, modele şi software de inteligenţă artificială să contribuie la stabilirea de standarde internaţionale şi să urmărească schimburile tehnologice.

    Măsura vine în urma unor luni de consultări între guvern şi actorii din industrie. Marile companii de internet din China, de la Alibaba Group Holding Ltd. şi Baidu Inc. până la JD.com Inc., au contribuit la efortul de a construi echivalentul din ţară al ChatGPT de la OpenAI. Reglementarea de către China a acestui sector incipient va oferi un model pentru dezvoltarea ordonată a inteligenţei artificiale şi distribuirea acesteia ca serviciu pentru întreprinderi şi consumatori.

  • Gigantul american Google lansează Bard – chatbotul conversaţional bazat pe AI – şi în România. Bard, un rival pentru ChatGPT este gratuit, şi răspunde şi în limba română. La dezvoltarea Bard au lucrat şi români. Ce poate face Bard

    Gigantul american Google a lansat astăzi în Europa, inclusiv în România şi limba română, Google Bard – un chatbot conversaţional bazat pe AI care concurează cu deja foarte popularul ChatGPT, şi care are capabilităţi asemănătoare (este capabil să comunice şi să genereze text într-un mod asemănător omului, ca răspuns la o gamă largă de solicitări şi întrebări) dar şi funcţionalităţi suplimentare, cum ar fi cea de a citi mesaje în limba română.

    La echipa de dezvoltare a Bard au lucrat şi ingineri din România, care au contribuit la dezvoltarea capabilităţilor lui în română, a declarat într-o întâlnire cu media Jack Krawczyk,  machine learning trainer şi cercetător la Google.
    „În ceea ce priveşte limba română, avem mulţi colegi care lucrează în echipa Bard şi sunt vorbitori nativi de limba română”, a spus Krawczyk. El nu a răspuns întrebării ZF cât de mare e diferenţa de performanţă între capcitatea Bard de a înţelege româna faţă de engleză.

    Iată principalele date comunicate de Google despre Bard

    * Bard se bazează pe informaţii  la zi de pe internet pentru a oferi răspunsuri proaspete, de înaltă calitate.

    * Bard generează în limba română, diferite formate de text creativ – de la poezii, cod, scripturi, email, mesaje, etc – şi va răspunde la întrebări într-un mod cuprinzător şi informativ.  De exemplu, poate răspunde la o cerere de tipul ”Recomandă o mâncare cu următoarele ingrediente: năut, ardei şi fasole verde”, „Rezumă următorul video” sau „Fă-mi un rezumat al următorului text”, „Dă-mi câteva sfaturi care să mă ajute să citesc mai multe cărţi anul acesta” sau „Ajută-mă să scriu un text despre cei mai cunoscuţi scriitori români în străinătate”.

    * Bard este disponibil, inclusiv  în limba română, la adresa bard.google.com, pe desktop sau mobil, iar interacţiunea se poate face prin text scris sau voce.

    * Iată câteva dintre funcţionalităţile Bard:

    Răspunsuri multiple: De multe ori, utilizatorul poate alege dintre mai multe variante de răspuns, de la care să continue conversaţia cu Bard. Diferitele variante sunt disponibile într-o opţiune care se găseşte în dreapta sus a interfeţei.
    Google it: Cu toate că este o experienţă independentă de Google Search, Bard poate fi folosit şi pentru a căuta pe Google pentru a afla mai multe informaţii din mai multe surse. Utilizatorul de Bard are la dispoziţie butonul „Google it”, care deschide o căutare pe subiectul indicat în conversaţia cu Bard. 

    Ascultă răspunsurile: Interacţiunea cu Bard se poate face pe voce, iar utilizatorii pot asculta răspunsurile primite, opţiunea fiind disponibilă inclusiv în limba română. Facilitatea este de ajutor mai ales atunci când trebuie trebuie să auzi pronunţia corectă a unui cuvânt sau expresii.

    Ajustează răspunsurile: Utilizatorii pot schimba tonul şi stilul în care Bard răspunde, având cinci opţiuni: simplu, lung, scurt, profesional şi relaxat. Această opţiune este în prezent disponibilă doar în engleză, dar va fi extinsă în curând şi la alte limbi.

    Scrie şi analizează cod: Bard poate ajuta programatorii şi dezvoltatorii prin generare de cod, analiză şi explicaţii. Codul Python poate fi exportat în Google Colab şi, cel mai recent, către Replit.

    Imagini în comenzi: Bard înglobează capabilităţile Google Lens de a interacţiona cu imagini. Utilizatorii pot încărca imagini în comenzile introduse, iar Bard le va analiza şi va răspunde, fie că este vorba despre mai multe informaţii despre o imagine sau inspiraţie pentru textul care să o însoţească. Această funcţionalitate este disponibilă în engleză şi va fi extinsă în curând către alte limbi.

    * Fiind o tehnologie experimentală, Bard poate uneori să dea răspunsuri inexacte sau incorecte. Dacă utilizatorii primesc un răspuns de acest fel, dacă nu se simt în siguranţă în interacţiunea cu Bard, întâlnesc orice altă problemă sau doar vor să-şi împărtăşească părerea despre utilizarea Bard, au la dispoziţie o secţiune unde pot foarte uşor să transmită „feedback”. 

    * În mod implicit, Google stochează activitatea din Bard timp de până la 18 luni, dar acest interval se poate modifica de către utilizator la o perioadă de la 3 la 36 de luni. De asemenea, această opţiune poate fi dezactivată complet, iar activitatea din Bard poate fi ştearsă cu uşurinţă de la g.co/bard/myactivity.