Tag: deschidere

  • Un general britanic a făcut anunţul momentului! Marea Britanie “trebuie să se pregătească de război”

    Fostul director al forţelor speciale britanice spune că ţara trebuie „să se pregătească de război” ca mijloc de descurajare împotriva Rusiei, relatează The Guardian. 

    Comentariul generalului Sir Adrian Bradshaw a fost făcut după ce noul şef al armatei britanice, generalul Sir Patrick Sanders, a declarat că trupele trebuie să se pregătească “să lupte din nou în Europa”.

    Vorbind în această dimineaţă la emisiunea Today de la BBC Radio 4, Sir Adrian a spus: „Da, are perfectă dreptate. Ideea este că, dacă ne pregătim pentru război în mod corespunzător, dacă construim o descurajare solidă, vom împiedica apariţia războiului”.

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a arătat că “este pregătit să îşi asume riscul de a intra într-un război deschis în Europa”, a spus Sir Adrian, adăugând: „El face acest lucru în Ucraina, cu consecinţe teribile. Ceea ce trebuie să ne asigurăm este ca el să nu vadă o cale, o oportunitate de a lansa ceva împotriva NATO în avantajul său. Nu trebuie să-i oferim această deschidere, iar ceea ce spune generalul Saunders este ceva ce au spus comandanţii militari de o mie de ani – dacă vrei pace, pregăteşte-te pentru război”.

  • Vrei să îţi petreci concediul în România? De anul acesta, ţara noastră mai are o plajă într-un decor exotic precum găseşti în Thailanda

    Plaja sălbatică de la Şuncuiuş, judeţul Bihor, îi face pe mulţi să vizeze la pozele din Thailanda. Frumuseţea locului şi faptul că este accesibil tuturor sunt atuuri de neegalat.

    La Şuncuiuş, în Bihor, a fost amenajată o plajă în inima Apusenilor, cu nisip fin, sezlonguri ca la mare şi un peisaj demn de Thailanda. Stânca e cea care te duce cu gândul la exoticul Krabi, scrie stiridecluj.ro

    Râul Criş formează lângă stânci un loc perfect de scăldat.

    Cum se ajunge la plaja de la Şuncuiuş

    La plaja de la Şuncuiuş se ajunge cu autoturismul. Pe DN 1, din Cluj-Napoca spre Oradea, prin Huedin, Negreni şi apoi Şuncuiuş.

    Dacă te saturi de baie şi plajă, atunci poţi merge să vezi peşterile Izbândiş, Batanului, Vântului şi Moanei. Cazarea se poate face la pensiunea Lavinia sau la pensiunea Grădia, care detin plaja.

    Sezlongul costă 20 lei, iar o cameră dublă pe noapte costă de la 220 de lei, cu mic dejun.

    În zonă se poate face şi rafting, excursii în Parcul Naţional Padiş, aflat la 58 de kilometri distanţă, sau satul tradiţional Roşia, cu moara de apă din Roşia.
     

  • Unde se afla plaja sălbatică din România, care seamănă cu Thailanda! S-a deschis sezonul 2022

    Plaja sălbatică de la Şuncuiuş, judeţul Bihor, îi face pe mulţi să vizeze la pozele din Thailanda. Frumuseţea locului şi faptul că este accesibil tuturor sunt atuuri de neegalat.

    La Şuncuiuş, în Bihor, a fost amenajată o plajă în inima Apusenilor, cu nisip fin, sezlonguri ca la mare şi un peisaj demn de Thailanda. Stânca e cea care te duce cu gândul la exoticul Krabi, scrie stiridecluj.ro

    Râul Criş formează lângă stânci un loc perfect de scăldat.

    Cum se ajunge la plaja de la Şuncuiuş

    La plaja de la Şuncuiuş se ajunge cu autoturismul. Pe DN 1, din Cluj-Napoca spre Oradea, prin Huedin, Negreni şi apoi Şuncuiuş.

    Dacă te saturi de baie şi plajă, atunci poţi merge să vezi peşterile Izbândiş, Batanului, Vântului şi Moanei. Cazarea se poate face la pensiunea Lavinia sau la pensiunea Grădia, care detin plaja.

    Sezlongul costă 20 lei, iar o cameră dublă pe noapte costă de la 220 de lei, cu mic dejun.

    În zonă se poate face şi rafting, excursii în Parcul Naţional Padiş, aflat la 58 de kilometri distanţă, sau satul tradiţional Roşia, cu moara de apă din Roşia.
     

  • Viaţa după telemuncă. Am deschis biroul. Cine vine?

    Unu din şapte angajaţi din centrele locale de servicii de externalizare vrea să se întoarcă zilnic la muncă, iar companiile caută metode prin care să facă din nou birourile atractive după doi ani de pandemie şi telemuncă.

    „Cum să-mi aduc înapoi angajaţii la birou şi să îi menţin motivaţi după doi ani în care telemunca a devenit noua norma­litate pentru angajaţi?“

    Aceasta a fost cea mai mare dilemă din ultimele luni a liderilor din industria locală de servicii de externalizare pentru afaceri, unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei, care cuprinde în prezent 1.080 de companii cu 178.000 de angajaţi.

    Mai puţin de 15% dintre angajaţii din centrele de servicii vor să lucreze doar de la birou, arată rezultatele unui studiu realizat de ABSL (Asociaţia Business Service Leaders în România), asociaţia angajatorilor din acest sector, în perioada februarie-aprilie 2022.

    „Circa 49% dintre companiile chestionate de ABSL au afirmat că cele mai mari provocări postpande­mie sunt legate de implicarea şi motivarea angajaţilor şi de a-i convinge să se reîntoarcă la birou“, afirmă Cătălin Iorgulescu, vicepre­şedinte al Asociaţiei Business Service Leaders în România.

    Aproximativ 60% dintre companiile participante la studiu spun că între 50% până la 100% dintre angajaţii lor preferă sistemul de lucru hibrid. Dintre aceştia, majoritatea vor lucra de la birou două zile pe săptămână sau trei zile pe săptămână.

    „Angajaţii din compania noastră nu s-au reîntors încă la birou. Având în vedere că după perioada pande­mică reîntoarcerea a devenit destul de controversată, am făcut sondaje de opinie în organizaţie pentru a afla ce îşi doresc colegii noştri. Luând în considerare că rezultatele au fost diverse, chiar şi în cadrul aceloraşi echipe – unii colegi îşi doresc reîntoarce­rea în sistem hibrid, alţii telemunca 100% – am luat hotărârea să dăm curs vocii angajaţilor, însă, în acelaşi timp, să urmărim producti­vitatea şi rezultatele pozitive ale businessului“, a spus Roxana Radu, P&O Operations Lead, Chief People Officer în cadrul centrului de servicii al DB Schenker din România, divizia de logistică a gigantului german Deutsche Bahn.

    Centrul de servicii al DB Schenker din România este unul dintre cei mai mari angajatori din industria locală de outsourcing, cu mai mult de 950 de angajaţi în 2020.

    Aproximativ 60% dintre companiile de outsourcing plănuiesc ca revenirea la birou să se facă printr-o perioadă de reacomodare, în care orice angajat să poată veni la birou atunci când vrea şi fără să existe un număr obligatoriu de zile.

    „Treptat, procentul celor care vor lucra de la birou va creşte şi vor începe să apară reguli foarte clare. În stabilirea modului de lucru, companiile vor ţine cont de tipul de activitate prestată, de experienţa, performanţa, mărimea echipei, tipul de proiect, dar şi de preferinţele angajaţilor şi ale clienţilor. Studiul a arătat că toate serviciile furnizate de industria noastră se pot realiza din formatul hibrid, de aceea acest mod de lucru va continua şi după terminarea pandemiei“, a adăugat Cătălin Iorgulescu.

    Silvia Calistru, head of recruitment & people development la centrul de servicii SCC, afirmă că organizaţia sa doreşte să păstreze flexibilitatea muncii din această perioadă.

    „Dorinţa noastră este să rămâ­nem flexibili. Suntem conştienţi de beneficiile pe care munca la distanţă le-a adus atât businessului, cât şi colaboratorilor SCC la nivel individual. Nu vrem să pierdem aceste beneficii, ci vrem să ne folosim de ele şi în viitor pentru a continua să ne dezvoltăm. Aşadar, din aceast punct de vedere, nu putem spune că am trecut printr-o transformare majoră după ridicarea restricţiilor. În schimb, putem spune că procentul de prezenţă în birou a crescut în mod natural şi, până la finalul anului, estimăm o prezenţă fizică de aproximativ 30% din totalul colaboratorilor SCC“, a spus ea pentru ZF.

    Centrul de servicii SCC a fost înfiinţat în anul 2006, are peste 1.000 de angajaţi în centrele sale din Iaşi şi Bacău şi oferă suport în nouă limbi: română, engleză, franceză, spaniolă, italiană, germană, portugheză, rusă şi olandeză pentru peste 2.500 de clienţi din 75 de ţări.

    Aproximativ 70% dintre compa­niile membre ale ABSL au raportat că productivitatea angajaţilor este mai mare acum comparativ cu 2020, în timp ce 25% au raportat o productivitate similară cu cea de dinaintea pandemiei.

    În plus, lucrul în regim de telemuncă le permite angajatorilor să-şi extindă aria de recrutare în afara oraşelor unde au sediile fizice ale companiilor.

    „Ne dorim să ne lărgim orizontul de căutare a talentelor în afara Bucureştiului, iar telemunca 100% ne oferă această posibilitate. Din aceste motive, vom oferi flexibilitate angajaţilor în a-şi alege sistemul de desfăşurare a activităţii potrivit lor. Le oferim colegilor posibilitatea să aibă discuţii deschise şi să hotărască împreună care este modelul potrivit pentru echipa lor, telemunca 100%, sistem hibrid sau o combinaţie între cele două“, spune Roxana Radu de la DB Schenker.

    Mai mult de jumătate dintre companiile din industria de outsourcing au observat schimbări în motivele pentru care angajaţii sunt mulţumiţi sau nemulţumiţi la locul de muncă. Cei mai mulţi dintre ei apreciază faptul că au posibili­tatea să lucreze de acasă şi că au găsit un echilibru între muncă şi viaţa personală, însă pentru alţii  acest mod de lucru a dus la o creştere a orelor suplimentare.

    Silvia Calistru de la SCC spune că există multe schimbări în comportamentul angajaţilor care au revenit în birouri, atât la nivel profesional, cât şi personal.

    „Colaboratorii SCC au dezvoltat noi rutine şi mecanisme de lucru adaptate muncii la distanţă, comu­nicarea se realizează mai mult în scris, competenţele digitale s-au îmbunătăţit semnificativ, flexibilita­tea şi adaptabilitatea în faţa situaţiilor neprevăzute sunt mult mai mari comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei. Totodată, remarcăm o nevoie pregnantă din partea colaboratorilor de a fi susţinuţi, ascultaţi şi ghidaţi în activitatea zilnică de către managerul de echipă într-o măsură mult mai mare comparativ cu perioada în care lucram din birou.“

    Un campion al transformărilor este rolul de manager, care, în contextul lucrului la distanţă, a devenit catalizatorul schimbării şi comunicării în cadrul echipei, crede ea. 

    „Pentru a veni în întâmpinarea angajaţilor, 71% dintre companii au implementat un program flexibil de muncă. Cea mai mare provocare a companiilor din industria noastră rămâne însă motivarea şi implicarea angajaţilor, 28% dintre companii punând acest aspect pe primul loc. Un alt aspect important este necesitatea prezenţei la birou pentru formarea viitorilor lideri. În majoritatea cazurilor, aceştia trebuie să exerseze interacţiunea directă pentru a putea învăţa să conducă echipe într-un mod competent“, a punctat şi Cătălin Iorgulescu.

     

  • Acţiunile americane deschid pe roşu ultima şedinţă de tranzacţionare din luna aprilie: Amazon scade cu 12,5% din cauza rezultatelor trimestriale. Nasdaq, gata să încheie cea mai slabă lună din martie 2020

    Bursele americane au deschis sesiunea de tranzacţionare de vineri în teritoriu negativ, indicele Nasdaq Composite pregătindu-se se încheie cea mai slabă lună din martie 2020, când început selloff-ul generat de Covid-19, scrie CNBC.

    La ora publicării ştirii, acţiunile gigantului din e-commerce Amazon coborau cu 12,5% din cauza celui mai recent raport financiar. Compania fondată de Jeff Bezos a suferit prima pierdere trimestrială din 2015 încoace, după ce vânzările au încetinit considerabil în primele trei luni ale anului. Acţiunile societăţii nu au mai avut o dinamică atât de rea din 2014.

    Indicele marilor companii din industria tech se deprecia cu 1,1% la jumătate de oră de la startul şedinţei. Cu tot atât scădea şi S&P 500, iar Dow Jones Industrial Average era pe minus cu 0,4%

    Investitorii din Statele Unite s-au confruntat luna aceasta cu noile decizii de politică monetară ale Rezervei Federale, o inflaţie galopantă, noile cazuri de coronavirus din China şi războiul din Ucraina.

    Nasdaq a înregistrat o scădere de 13%, cea mai proastă performanţă lunară de la începutul pandemiei, conform Google Finance. Dow Jones şi S&P sunt pe minus cu 4%, respectiv 8% în acelaşi interval.

    „Actuala dinamică a pieţei pare pregătită să realizeze tranziţia de la o corecţie lungă şi dureroasă către ceva mult mai alarmant… De exemplu, momentul martie 2020 a provocat declinuri extrem de dure, însă recuperări la fel de rapide. Episodul din zilele noastre pare să impună pierderi de durată investitorilor care s-au îngrămădit în piaţă în timpul raliului din 2021”, consideră Michael Shaoul, preşedinte al administratorului de active Marketfield Asset Management.

    Până acum, circa 80% din companiile prezente în S&P 500 care şi-au anunţat rezultatele financiare din T1 au reuşit să întreacă aşteptările analiştilor. Aproximativ 50% dintre emitenţii incluşi în S&P şi-au publicat rapoartele din primele trei luni ale anului.

     

  • Dezvoltatorul local de software mindit.io şi-a extins activitatea şi a deschis un birou în Elveţia. Compania îşi propune crearea unei echipe de 10 angajaţi pentru noul birou până la finalul anului în curs

    Compania românească mindit.io, specializată în dezvoltarea de software, s-a extins la începutul acestui an cu un nou birou în Elveţia şi are în plan să recruteze 10 persoane pentru noul birou, până la finalul anului în curs, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei. În prezent, compania deţine birouri în Bucureşti, Iaşi, Sibiu şi Cluj.  

    „Extinderea în Elveţia reprezintă o decizie strategică pentru mindit.io, în contextul în care o parte relevantă a portofoliului nostru constă în clienţi din această ţară. Vrem să fim prezenţi fizic atât pentru a ne consolida relaţiile şi a facilita colaborarea cu aceştia, cât şi pentru a obţine noi parteneriate locale. De altfel, acesta este doar primul pas spre extindere externă, planurile noastre pe termen mediu vizând şi alte ţări în acest sens”, a spus Lucia Stoicescu, co-CEO al mindit.io.

    Noul birou mindit.io a fost deschis în luna ianuarie a anului 2022, după ce la sfârşitul lui 2021 compania şi-a extins prezenţa naţională cu două noi birouri în Sibiu şi Iaşi. În prezent, la biroul din Zug, Elveţia, activează doi dezvoltatori software, urmând ca echipa să crească cu până la 10 persoane până la finele anului. Pe plan local, compania vizează atingere unei cifre de 300 de angajaţi anul acesta, de la aproximativ 180 în prezent.

    Compania deţine un portofoliu solid de clienţi în Elveţia, inclusiv una dintre cele mai mari companii multinaţionale din ţară, au mai transmis reprezentanţii mindit.io. De asemenea, pe lângă consolidarea parteneriatelor deja existente, mindit.io îşi propune atragerea de noi clienţi, atât din industriile în care activează deja, precum retail, banking, fintech, ehealth, pharma, precum şi din alte noi domenii de activitate.

    Potrivit reprezentanţilor mindit.io, biroul din Elveţia reprezintă primul pas în strategia de extindere a companiei peste graniţele României, planurile pe termen mediu vizând consolidarea poziţiei în regiunile DACH (Germania, Austria şi Elveţia), în US şi explorarea oportunităţilor de business în Benelux (Belgia, Olanda şi Luxemburg).

     

  • Este oficial: Program de lucru de 4 zile pe săptămână, în România. Angajatorii români şi statul sunt de acord

    Săptămâna de lucru de patru zile, prevăzută într-o nouă propunere de lege pentru piaţa muncii, se conturează drept o posibilă soluţie de flexibilizare a muncii şi de facilitare a tranziţiei la munca de la birou, în contextul revenirii tot mai multor angajaţi la modul de lucru pre-pandemic.

    Astfel, jumătate dintre angajatori ar vedea posibilă funcţionarea companiei lor cu un program de lucru de doar patru zile pe săptămână, în forma propunerii legislative în care ziua de lucru ar urma să crească de la 8 la 10 ore, şi 60% sunt de părere că acest moment este unul bun pentru trecerea la săptămâna de lucru de patru zile, arată un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs.

    Părerile sunt însă împărţite în ceea ce priveşte efectele. Astfel, 25% consideră că ar scădea costurile de funcţionare ale companiei, însă tot atâţia văd riscul de a scădea şi volumul de muncă realizat.

    „Piaţa muncii este într-un punct în care, mai mult decât oricând, sănătatea mintală a angajaţilor este pe primul loc, iar angajatorii sunt deschişi să abordeze soluţii de flexibilizare a muncii, urmând modelul altor ţări europene. După ce am experimentat cu toţii modelul de lucru de la distanţă şi am văzut că funcţionează, ne aflăm acum la un pas de a testa şi săptămâna de lucru de 4 zile, care le-ar aduce angajaţilor o zi liberă în plus, chiar dacă, în forma actuală, nu le-ar schimba volumul de muncă”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs. 

    În ceea ce priveşte efectele asupra angajaţilor, 1 din 4 angajatori consideră că aceştia ar fi mai fericiţi datorită zilei libere în plus, dar 12% se tem că acest program ar putea conduce rapid la extenuare, din cauza volumului crescut de muncă într-o zi de lucru.

    La polul opus, aproape 8 din 10 anagajaţi se arată deschişi să lucreze doar patru zile pe săptămână şi cred că acesta este un moment foarte bun pentru adoptarea săptămânii mai scurte de lucru, dar 55% dintre angajaţi se tem însă de mărirea zilei de lucru de la 8 la 10 ore, impusă în acest scenariu.

    Totodată, aproape 71% dintre angajaţi consideră că săptămâna de lucru de 4 zile s-ar potrivi locului de muncă pe care îl au în prezent şi activităţii lor. Cu toate acestea, 41% consideră că principalul dezavantaj constă în volumul mai mare de muncă din cele 4 zile, ca urmare a extinderii orelor de program, iar 45% simt că, în eventualitatea în care va fi adoptat un astfel de mod de lucru în compania pentru care lucrează, va exista o presiune mai mare asupra lor de a termina totul mai repede. 

    Chiar dacă 3 din 4 angajaţi înclină să creadă că angajatorul lor nu ar permite un astfel de program, ei văd şi multe avantaje pentru starea lor de bine, cum ar fi îmbunătăţirea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată (70%), mai mult timp liber pentru a prioritiza sănătatea psihică şi fizică (68%), creşterea nivelului de productivitate atunci când sunt la job (29%) şi diminuarea riscului de a ajunge la epuizare (25%).

    Potrivit sondajului realizat de platforma de recrutare BestJobs, principalul lucru pe care respondenţii l-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile ar fi petrecerea timpului cu cei dragi, făcând activităţi în familie (58%). Odihna ocupă de asemenea un loc important pentru 42% dintre respondenţi, iar topul activităţilor pe care  angajaţii le-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile, este completat de activităţile recreative. Alţi 47% spun că în ziua liberă ar rezolva sarcini administrative de care nu se pot ocupa în timpul zilelor de lucru.

    Sondajul realizat de BestJobs a fost efectuat în perioada 02 – 24 martie pe un eşantion de 1.113 utilizatori de internet din România.

     

     

     

     

     


     

     

  • Este oficial: Program de lucru de 4 zile pe săptămână, în România. Angajatorii români şi statul sunt de acord

    Săptămâna de lucru de patru zile, prevăzută într-o nouă propunere de lege pentru piaţa muncii, se conturează drept o posibilă soluţie de flexibilizare a muncii şi de facilitare a tranziţiei la munca de la birou, în contextul revenirii tot mai multor angajaţi la modul de lucru pre-pandemic.

    Astfel, jumătate dintre angajatori ar vedea posibilă funcţionarea companiei lor cu un program de lucru de doar patru zile pe săptămână, în forma propunerii legislative în care ziua de lucru ar urma să crească de la 8 la 10 ore, şi 60% sunt de părere că acest moment este unul bun pentru trecerea la săptămâna de lucru de patru zile, arată un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs.

    Părerile sunt însă împărţite în ceea ce priveşte efectele. Astfel, 25% consideră că ar scădea costurile de funcţionare ale companiei, însă tot atâţia văd riscul de a scădea şi volumul de muncă realizat.

    „Piaţa muncii este într-un punct în care, mai mult decât oricând, sănătatea mintală a angajaţilor este pe primul loc, iar angajatorii sunt deschişi să abordeze soluţii de flexibilizare a muncii, urmând modelul altor ţări europene. După ce am experimentat cu toţii modelul de lucru de la distanţă şi am văzut că funcţionează, ne aflăm acum la un pas de a testa şi săptămâna de lucru de 4 zile, care le-ar aduce angajaţilor o zi liberă în plus, chiar dacă, în forma actuală, nu le-ar schimba volumul de muncă”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs. 

    În ceea ce priveşte efectele asupra angajaţilor, 1 din 4 angajatori consideră că aceştia ar fi mai fericiţi datorită zilei libere în plus, dar 12% se tem că acest program ar putea conduce rapid la extenuare, din cauza volumului crescut de muncă într-o zi de lucru.

    La polul opus, aproape 8 din 10 anagajaţi se arată deschişi să lucreze doar patru zile pe săptămână şi cred că acesta este un moment foarte bun pentru adoptarea săptămânii mai scurte de lucru, dar 55% dintre angajaţi se tem însă de mărirea zilei de lucru de la 8 la 10 ore, impusă în acest scenariu.

    Totodată, aproape 71% dintre angajaţi consideră că săptămâna de lucru de 4 zile s-ar potrivi locului de muncă pe care îl au în prezent şi activităţii lor. Cu toate acestea, 41% consideră că principalul dezavantaj constă în volumul mai mare de muncă din cele 4 zile, ca urmare a extinderii orelor de program, iar 45% simt că, în eventualitatea în care va fi adoptat un astfel de mod de lucru în compania pentru care lucrează, va exista o presiune mai mare asupra lor de a termina totul mai repede. 

    Chiar dacă 3 din 4 angajaţi înclină să creadă că angajatorul lor nu ar permite un astfel de program, ei văd şi multe avantaje pentru starea lor de bine, cum ar fi îmbunătăţirea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată (70%), mai mult timp liber pentru a prioritiza sănătatea psihică şi fizică (68%), creşterea nivelului de productivitate atunci când sunt la job (29%) şi diminuarea riscului de a ajunge la epuizare (25%).

    Potrivit sondajului realizat de platforma de recrutare BestJobs, principalul lucru pe care respondenţii l-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile ar fi petrecerea timpului cu cei dragi, făcând activităţi în familie (58%). Odihna ocupă de asemenea un loc important pentru 42% dintre respondenţi, iar topul activităţilor pe care  angajaţii le-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile, este completat de activităţile recreative. Alţi 47% spun că în ziua liberă ar rezolva sarcini administrative de care nu se pot ocupa în timpul zilelor de lucru.

    Sondajul realizat de BestJobs a fost efectuat în perioada 02 – 24 martie pe un eşantion de 1.113 utilizatori de internet din România.

     

     

     

     

     


     

     

  • Este oficial: Program de lucru de 4 zile pe săptămână, în România. Angajatorii români şi statul sunt de acord

    Săptămâna de lucru de patru zile, prevăzută într-o nouă propunere de lege pentru piaţa muncii, se conturează drept o posibilă soluţie de flexibilizare a muncii şi de facilitare a tranziţiei la munca de la birou, în contextul revenirii tot mai multor angajaţi la modul de lucru pre-pandemic.

    Astfel, jumătate dintre angajatori ar vedea posibilă funcţionarea companiei lor cu un program de lucru de doar patru zile pe săptămână, în forma propunerii legislative în care ziua de lucru ar urma să crească de la 8 la 10 ore, şi 60% sunt de părere că acest moment este unul bun pentru trecerea la săptămâna de lucru de patru zile, arată un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs.

    Părerile sunt însă împărţite în ceea ce priveşte efectele. Astfel, 25% consideră că ar scădea costurile de funcţionare ale companiei, însă tot atâţia văd riscul de a scădea şi volumul de muncă realizat.

    „Piaţa muncii este într-un punct în care, mai mult decât oricând, sănătatea mintală a angajaţilor este pe primul loc, iar angajatorii sunt deschişi să abordeze soluţii de flexibilizare a muncii, urmând modelul altor ţări europene. După ce am experimentat cu toţii modelul de lucru de la distanţă şi am văzut că funcţionează, ne aflăm acum la un pas de a testa şi săptămâna de lucru de 4 zile, care le-ar aduce angajaţilor o zi liberă în plus, chiar dacă, în forma actuală, nu le-ar schimba volumul de muncă”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs. 

    În ceea ce priveşte efectele asupra angajaţilor, 1 din 4 angajatori consideră că aceştia ar fi mai fericiţi datorită zilei libere în plus, dar 12% se tem că acest program ar putea conduce rapid la extenuare, din cauza volumului crescut de muncă într-o zi de lucru.

    La polul opus, aproape 8 din 10 anagajaţi se arată deschişi să lucreze doar patru zile pe săptămână şi cred că acesta este un moment foarte bun pentru adoptarea săptămânii mai scurte de lucru, dar 55% dintre angajaţi se tem însă de mărirea zilei de lucru de la 8 la 10 ore, impusă în acest scenariu.

    Totodată, aproape 71% dintre angajaţi consideră că săptămâna de lucru de 4 zile s-ar potrivi locului de muncă pe care îl au în prezent şi activităţii lor. Cu toate acestea, 41% consideră că principalul dezavantaj constă în volumul mai mare de muncă din cele 4 zile, ca urmare a extinderii orelor de program, iar 45% simt că, în eventualitatea în care va fi adoptat un astfel de mod de lucru în compania pentru care lucrează, va exista o presiune mai mare asupra lor de a termina totul mai repede. 

    Chiar dacă 3 din 4 angajaţi înclină să creadă că angajatorul lor nu ar permite un astfel de program, ei văd şi multe avantaje pentru starea lor de bine, cum ar fi îmbunătăţirea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată (70%), mai mult timp liber pentru a prioritiza sănătatea psihică şi fizică (68%), creşterea nivelului de productivitate atunci când sunt la job (29%) şi diminuarea riscului de a ajunge la epuizare (25%).

    Potrivit sondajului realizat de platforma de recrutare BestJobs, principalul lucru pe care respondenţii l-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile ar fi petrecerea timpului cu cei dragi, făcând activităţi în familie (58%). Odihna ocupă de asemenea un loc important pentru 42% dintre respondenţi, iar topul activităţilor pe care  angajaţii le-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile, este completat de activităţile recreative. Alţi 47% spun că în ziua liberă ar rezolva sarcini administrative de care nu se pot ocupa în timpul zilelor de lucru.

    Sondajul realizat de BestJobs a fost efectuat în perioada 02 – 24 martie pe un eşantion de 1.113 utilizatori de internet din România.

     

     

     

     

     


     

     

  • Coşmarul continuă pentru UiPath – acţiunile au scăzut sub pragul de 20 de dolari şi au luni un minus de 1,2% înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare din New York. În 8 zile preţul a scăzut de la 31,4$ la 19,9$

    UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din România, continuă să se confrunte cu o perioadă dură pe piaţa bursieră americană – după o scurtă revenire acţiunile au reînceput să scadă, iar tendinţa se păstrează şi luni în tranzacţiile realizate înainte de deschiderea bursei. Vineri acţiunile UiPath au închis la un preţ de 19,94 dolari, iar luni cotaţia scăzuse la 19,7 dolari, un minus de 1,2%, în tranzacţiile pre-market.

    În 8 zile practic preţul acţiunilor UiPath a scăzut de la 31,4 dolari la 19, dolari, piaţa sancţionând dur mai multe anunţuri ale companiei care au fost în contradicţie cu estimările analiştilor. Capitalizarea bursieră a UiPath a scăzut în aceste condiţii la 10,8 miliarde de dolari. Faţă de începutul anului acţiunile UiPath au un minus de 55%, de la 43,87$ la 19,94$.