„Prima revoluţie tehnologică a dus la Primul Război Mondial, a doua revoluţie tehnologică a dus la Al Doilea Război Mondial. Aceasta este cea de-a treia revoluţie tehnologică”, a declarat Ma într-un interviu acordat CNBC, la conferinţa Gateway 2017.
Citeşte continuarea pe www.go4it.ro
15 univeristăţi din Marea Britanie şi una din Olanda sunt deschise anul acesta să primească studenţi pe ultima sută de metri, adică pe cei care nu au apucat să ia o decizie legată de studiile universitare sau care vor să-şi schimbe opţiunile iniţiale. Tinerii pot aplica pentru programe de licenţă, master, MBA sau pentru programe de “foundation” dacă au nevoie de an pregătitor pentru studiile universitare clasice sau au note mai mici la Bacalaureat.
„Programele pregătitoare sau foundation, prin prisma faptului că predarea se desfăşoară în clase mici, cu mai puţini studenţi, mai multe ore de contact direct cu profesorii şi suport suplimentar pentru cunoaşterea limbii engleze, oferă garanţia progresiei în anul 1 universitar. În această perioadă se vor familiariza cu materiile de studiu, mediul şi limba.După efectuarea acestui an pregătitor, studenţii vor da un examen pentru a intra la programul clasic de studiu universitar. Pentru tinerii români este îmbucurător faptul că a crescut numărul de universităţi care vin în România pentru a face admiterea pe loc, la programele pe care le mai au disponibile. Anul trecut am avut 6 universităţi prezente la noi, iar acum vor veni în România 16 universităţi care vor face interviuri şi vor da răspunsul pe loc privind admiterea. Important de ştiut este că tinerii trebuie să fi susţinut cu succes Bacalaureatul şi să aibă un atestat de engleză B2 ”, explică Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi, IntegralEdu.
Ultima sesiune unde tinerii din România pot fi admişi pentru studii în străinătate cuprinde programe diverse de la Computers, Networking and Communications Technology, Business and Finance, Fine arts, Architecture, Film, Radio and TV Studies, Tourism Management, la Oil and Gas Management şi multe altele.Reprezentanţii celor 16 universităţi vor fi prezenţi la Bucureşti pe 11 iulie la Sheraton Hotel şi îşi vor continua periplul la Timişoara, Cluj şi Iaşi pe 12, 13 şi 14 iulie.
Universităţile care vor susţine anul acesta în România procesul de admitere în 15 minute sunt: Canterbury Christ Church University, Coventry University, Keele University, Lancaster University, Middlesex University, London Brunel International College, Plymouth University International College si Plymouth University (parte a NAVITAS), Northampton University, SAE Creative Media Institute, Sheffield Hallam University, Swansea University, University of Essex, University of Sunderland, York St. John University din Marea Britanie şi HZ University of Applied Sciences din Olanda.
Cum se face admiterea doar 15 minute?
Admiterea la un program de licenţă, master, MBA sau chiar an pregătitor se poate face în maxim 15 minute în cadrul întâlnirilor care au loc în perioada 11-14 iulie la Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi. În prealabil se contactează un consultant de la IntegralEdu, care va ajuta cu pregătirea dosarului, iar de la întâlnirea cu universitatea, tinerii vor pleca pe loc cu o decizie, dacă sunt acceptaţi. “Sistemul de admitere în 15 minute se adresează şi tinerilor care au aplicat deja la o universitate în străinătate, dar care nu sunt 100% convinşi că au făcut cea mai potrivită alegere. Astfel, ei mai au o şansă să schimbe universitatea sau domeniul. În plus, aceştia pot aplica şi susţine interviuri la una sau la mai multe universităţi participante”, precizează Ana Maria Papp.
La aceasta sesiune de admitere pe loc pot avea acces şi tinerii care nu pot ajunge într-unul din cele patru orase. Aceştia pot susţine interviurile prin Skype, după ce au urmat aceleaşi proceduri de pregătire a dosarului de admitere, cu ajutorul consultanţilor IntegralEdu.
„Am ajuns la o înţelegere cu sindicatele şi greva este suspendată începând cu ora 12.10, chiar mai devreme decât era stabilit iniţial – ora 13.00”, a declarat ministrul.
Sindicatul Serviciilor de Trafic Aerian (ATSR) au declanşat o grevă generală care a condus la întârzierea şi chiar anularea a zeci de zboruri interne şi internaţionale.
Propunerea comună de rezoluţie a fost depusă de către Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, grupul Verzilor şi Stânga Unită Europeană (GUE) şi a venit imediat după decizia Ungariei de a aproba o lege controversată privind închiderea Universităţii Central Europene din Budapesta.
Potrivit documentului, situaţia actuală din Ungaria “reprezintă un risc evident privind încălcarea valorilor europene, care justifică lansarea procedurii pentru Articolul 7”. Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) va elabora un raport privind situaţia din Ungaria.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Propunerea comună de rezoluţie a fost depusă de către Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, grupul Verzilor şi Stânga Unită Europeană (GUE) şi a venit imediat după decizia Ungariei de a aproba o lege controversată privind închiderea Universităţii Central Europene din Budapesta.
Potrivit documentului, situaţia actuală din Ungaria “reprezintă un risc evident privind încălcarea valorilor europene, care justifică lansarea procedurii pentru Articolul 7”. Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) va elabora un raport privind situaţia din Ungaria.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Camera foto are un senzori full-frame Exmor RS™ CMOS de 35mm –primul din lume de acest tip – care permite procesarea datelor la o viteză de până la 20 de ori mai mare decât modelele anterioare de camere foto Sony full-frame mirrorless. Noul senzor este completat de procesorul de imagine upgradat BIONZ X, care îi maximizează performanţa.
Viteza este completată de un sistem de focalizare cu 693 puncte de autofocus cu detecţia fazei. Acoperind aproximativ 93% din cadru, sistemul de focalizare asigură captarea subiecţilor rapizi, indiferent de poziţia acestora în cadru.
De asemenea, noul α9 dispune de un sistem de declanşare electronic, fără vibraţii şi fără distorsiuni fără oglinzi mecanice sau zgomot de declanşare, ceea ce îl face un dispozitiv extrem de util pentru orice scenariu de fotografie care necesită linişte.
Sistemul de autofocus al camerei permite urmărirea mişcărilor haotice din cadru cu un nivel de precizie fără precedent, având capacitatea de a calcula AF/AE de până la 60 ori pe secundă, chiar şi în momentul declanşării.
Modelul α9 este echipat cu un sistem inovator de stabilizare a imaginii pe 5 axe, care oferă avantajul unui timp de expunere în 5.0 paşiix, valorificând astfel puterea noului senzor, chiar şi în condiţii dificile de iluminare.
În plus, α9 dispune de o baterie nouă Sony (modelul NP-FZ100), cu o capacitate de 2,2 ori mai mare decât a modelelor full-frame anterioare de la Sony, oferind o durată mai mare de fotografiere.
De asemenea, aparatul este capabil de înregistrare video la calitate 4K (3840x2160p) pe întreaga lăţime a senzorului de imagine full-frame. În plus, camera poate înregistra Full HD la o rată de 120 de cadre pe secundă, cu viteze de până la 100 Mbps.
Camera foto cu obiective interschimbabile α9 va fi disponibilă în Europa din luna iunie 2017, la un preţ de aproximativ 5.300 de euro.
Pilotul a trimis fotografia celor de la Pentagon pentru a fi analizată. La prima vedere, imaginea părea să arate o recoltă cu o formă bizară. Analiştii armatei americane şi-au dat însă repede seama că forma era caracteristică unui sistem sovietic anti-rachetă, denumit S-75.
Acest sistem este cel care a doborât, ani mai târziu, avionul pilotat de Gary Powers – întâmplare relatată pe larg în filmul Podul Spionilor, regizat de Steven Spielberg.
Sistemul S-75 folosea şase lansatoare de rachete, plasate la distanţă egală în forma unui cerc, creând astfel o formă uşor de recunoscut de către specialişti. Americanii au înţeles în acel moment că ruşii trimiteau arme în Cuba; mai mult, aceste arme erau suficient de importante încât să merite protecţia unui sistem S-75.
Cei de la Casa Albă au cerut sovieticilor să retragă focoasele din Cuba, dar aceştia au refuzat; a urmat celebra blocadă a americanilor, culminând cu ceea ce a rămas cunoscut în istorie drept “criza rachetelor din Cuba”, din 1962.
Spre norocul tuturor, liderul sovietic Hruşcev a reuşit să ajungă la o înţelegere cu preşedintele american John F. Kennedy, astfel încât un potenţial conflict nuclear global s-a transformat în Războiul Rece.
Pilotul a trimis fotografia celor de la Pentagon pentru a fi analizată. La prima vedere, imaginea părea să arate o recoltă cu o formă bizară. Analiştii armatei americane şi-au dat însă repede seama că forma era caracteristică unui sistem sovietic anti-rachetă, denumit S-75.
Acest sistem este cel care a doborât, ani mai târziu, avionul pilotat de Gary Powers – întâmplare relatată pe larg în filmul Podul Spionilor, regizat de Steven Spielberg.
Sistemul S-75 folosea şase lansatoare de rachete, plasate la distanţă egală în forma unui cerc, creând astfel o formă uşor de recunoscut de către specialişti. Americanii au înţeles în acel moment că ruşii trimiteau arme în Cuba; mai mult, aceste arme erau suficient de importante încât să merite protecţia unui sistem S-75.
Cei de la Casa Albă au cerut sovieticilor să retragă focoasele din Cuba, dar aceştia au refuzat; a urmat celebra blocadă a americanilor, culminând cu ceea ce a rămas cunoscut în istorie drept “criza rachetelor din Cuba”, din 1962.
Spre norocul tuturor, liderul sovietic Hruşcev a reuşit să ajungă la o înţelegere cu preşedintele american John F. Kennedy, astfel încât un potenţial conflict nuclear global s-a transformat în Războiul Rece.
“Am întocmit un raport de evaluare care are 19 pagini. Evaluarea a survenit în contextul în care pe de o parte Guvernul a adoptat OUG 13, pe de altă parte DNA a procedat la anchetarea circumstanţelor, oportunităţii, legalităţii, constituţionalităţii procedurii în care a fost adoptată respectiva OUG. Am solicitat informări de la cele două autorităţi de la DNA şi Parchet pe care le-am primit. Am avut întâlniri punctuale cu şefii celor două instituţii, am văzut că s-au făcut speculaţii legat de momentul în care au venit cei doi procurori şefi. Vă asigur că cei doi au venit în mai puţin de 10-15 minute din momentul în care i-am invitat la discuţii. Suprapunerea cu vizita ambasadorului SUA a fost o pură coincidenţă”, a declarat Tudorel Toader.
Acesta spune că instituţiile trebuie să îşi respecte competenţele.
“Fiecare autoritate să rămână în matca sa. Fiecare autoritate trebuie să respecte competenţele. Statul de drept are o arhitectură bine conturată. Autorităţile au competenţe complementare”, a mai spus Toader.
Ministrul Tudorel Toader a catalogat drept derapaje ancheta pornită de DNA în ceea ce priveşte OUG 13. “Acţiuni cel puţin exagerate din partea DNA, derapaje care au născut reacţii negative. Cert este că societatea românească a trăit această emoţie colectivă, a avut această preocupare, pe de o parte privind legiferarea, pe de altă parte principiile statului de drept.(…) Pentru că nu este permis ca în numele apărării unei valori să încalce o altă valoare protejată”