BusinessMagazin

Tag: declansare

  • ANALIZĂ: Cât de puternic este statul care ar putea declanşa al Treilea Război Mondial. Armele „fantomă” şi adevăratul pericol, Gărzile Revoluţionare

    Iranul are o armată destul de puternică, deşi depăşită din punct de vedere tehnologic, şi ar reprezenta o provocare mult mai mare pentru SUA decât au fost Irakul sau Afganistanul.

    Republica Islamică Iran este o teocraţie condusă de liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Acesta este şeful statului, comandantul suprem al armatei şi liderul religios al ţării. Khamenei comandă armata obişnuită, Armata Republicii Islamice Iran (Artesh) şi organizaţia paramilitară Corpul Gărzilor Revoluţionare din Iran (Sepah).

    Artesh include sub umbrela ei forţele terestre, marina, forţele aeriene şi forţele de apărare antiaeriană. Gărzile Revoluţionare au rolul de a proteja regimul, atât de agresorii din interior, cât şi din exterior. Mai simplu, există o armată a ţării şi una a regimului. Structurile de acest gen sunt comune în statele totalitare. Exemple sunt Germania nazistă sau China comunistă.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Evacuări în masă. Un fenomen numit „ciclogeneză explozivă” a declanşat inundaţii masive în SUA | VIDEO

    Printre victime se numără şi un bărbat care încerca să salveze persoane străine surprinse de inundaţii, au relatat oficialii americani. Alte două persoane sunt date dispărute de câteva zile.

    Meteorologii au anunţat că zona central-vestică a Statelor Unite a fost afectată de fenomenul numit „ciclogeneză explozivă”, un proces de scurtă durată, dar foarte violent, similar unui ciclon.
     
    Preşedintele Donald Trump a descris inundaţiile drept „devastatoare”, adăugând că Administraţia de la Casa Albă ţine în permanenţă legătura cu oficialii locali din regiunile afectate.
     

  • Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie pe piaţa înscrierii garanţiilor reale mobiliare

    Aceste servicii se adresează tuturor creditorilor sau persoanelor de pe teritoriul României, ce solicită efectuarea unei astfel de operaţiuni.

    RNPM este un sistem naţional electronic de interes public, structurat pe persoane şi bunuri, de evidenţă a priorităţii în caz de executare silită şi de publicitate a actelor şi operaţiunilor juridice prevăzute de lege.

    Pentru înscrierea în Registru a avizelor de înscriere, accesul este restricţionat, numai operatorii autorizaţi şi agenţii acestora putând efectua înscrieri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În stânga fotografiei e o campioană care a oferit un exemplu de urmat, în dreapta e o mare rivală care azi a declanşat un scandal imens! Şi-a pus ţara în cap

    Cea mai importantă jucătoare a Ucrainei ar fi trebuit să participe, alături de Dayana Yastremska, la confruntarea din Fed Cup cu Polonia, dar agentul care le reprezintă s-a aşezat la masa negocierilor cu Federaţia din Ucraina şi nu a ajuns la un punct comun. Imediat, ambele au refuzat convocarea, invocând probleme medicale, dar oamenii de la vârful tenisului ucrainean au dat în vileag povestea: “Să joci meciuri pentru echipa ţării tare trebuie să fie o chestiune care ţine de patriotism, dedicaţie şi respect pentru onoarea Ucrainei”, e comunicatul Federaţiei, în care se spune că principalul motiv din spatele deciziei e legat de partea financiară.

    La puţin timp, Svitolina a postat un mesaj pe facebook, unul în care a recunoscut negocierile, dar în care a transmis că, de fapt, o accidentare suferită la Australian Open o împiedică să apere culorile ţării sale: “Am citit comunicatul în care se spune că nu voi juca împotriva Poloniei din cauza banilor. În afara faptului că agentul meu a negociat cu reprezentanţii Federaţiei, care e o practică des întâlnită, nu partea financiară a fost sau va fi vreodată factorul cheie în luarea deciziei. Din nefericire, ei (n. red – şefii tenisului ucrainean) nu ştiu despre problemele mele de sănătate”, a transmis ucraineanca.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • În stânga fotografiei e o campioană care a oferit un exemplu de urmat, în dreapta e o mare rivală care azi a declanşat un scandal imens! Şi-a pus ţara în cap

    Cea mai importantă jucătoare a Ucrainei ar fi trebuit să participe, alături de Dayana Yastremska, la confruntarea din Fed Cup cu Polonia, dar agentul care le reprezintă s-a aşezat la masa negocierilor cu Federaţia din Ucraina şi nu a ajuns la un punct comun. Imediat, ambele au refuzat convocarea, invocând probleme medicale, dar oamenii de la vârful tenisului ucrainean au dat în vileag povestea: “Să joci meciuri pentru echipa ţării tare trebuie să fie o chestiune care ţine de patriotism, dedicaţie şi respect pentru onoarea Ucrainei”, e comunicatul Federaţiei, în care se spune că principalul motiv din spatele deciziei e legat de partea financiară.

    La puţin timp, Svitolina a postat un mesaj pe facebook, unul în care a recunoscut negocierile, dar în care a transmis că, de fapt, o accidentare suferită la Australian Open o împiedică să apere culorile ţării sale: “Am citit comunicatul în care se spune că nu voi juca împotriva Poloniei din cauza banilor. În afara faptului că agentul meu a negociat cu reprezentanţii Federaţiei, care e o practică des întâlnită, nu partea financiară a fost sau va fi vreodată factorul cheie în luarea deciziei. Din nefericire, ei (n. red – şefii tenisului ucrainean) nu ştiu despre problemele mele de sănătate”, a transmis ucraineanca.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • ULTIMA ORĂ: Sindicatele de la metrou vor declanşa greva generală, în pofida comunicatului Metrorex

    „Referitor la Comunicatul de presa Metrorex prin care opinia publică a fost informată că „Tribunalul Bucureşti a declarat nelegală greva de avertisment”, vă comunicam şi alte câteva detalii privind decizia Tribunalului Bucuresti: „ … respinge cererea de încetare a continuării acţiunilor de grevă intemeiate pe greva de avertisment ca prematur formulată”, precum şi „ … respinge in rest actiunea (Metrorex) ca fiind neintemeiata”. În aceste condiţii, conform adresei USLM nr. 324/16.11.2018, inregistrata la Metrorex sub nr. 3858/16.11.2018, miercuri 21.11.2018, la metrou va fi declansata greva propriu-zisa pe termen nelimitat, zilnic intre orele 4:00 – 16:00. În conformitate cu legea avem acest drept”, arată comunicatul sindicatului.
     
    Sindicaliştii spun că sunt dispuşi în continuare la negocieri, „mai ales că din informaţiile difuzate în presă, chiar azi urmeaza a fi schimbata atat conducerea Ministerului cat si cea executivă, conditii in care suntem nevoiti sa asteptam intalnirea cu noile organe de conducere si apoi ne vom pronunta daca sau nu vom declansa greva propriu-zisa”, mai arată comunicatul.
     

  • Ciorbea, plecat fără delegare în concediu. Se cere declanşarea procedurii de revocare

    „În calitate de Senator PNL şi membru al Comisiei Juridice a Senatului, voi solicita conducerii PNL în cadrul primei şedinţe a Biroului Executiv, sesizarea Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului pentru declanşarea procedurii parlamentare de revocare din funcţie a lui Victor Ciorbea ca urmare a încălcării de către acesta, cu rea-credinţă, a atribuţiilor prevăzute în Legea de funcţionare a instituţiei Avocatului Poporului (Legea nr. 35/1997) şi a jurământului de învestire în demnitatea publică de Avocat al Poporului”, a scris senatorul PNL Iulia Scântei, pe Facebook.

    Aceasta susţine că, potrivit legii, Victor Ciorbea trebuia să îşi delege atribuţiile avute la conducerea Avocatului Poporului, în momentul în care a plecat în concediu.

    „Conform Legii 35/1997, Adjuncţii Avocatului Poporului îndeplinesc, în ordinea stabilită de Avocatul Poporului, atribuţiile acestuia în caz de imposibilitate temporară a exercitării funcţiei, respectiv în concediul de odihnă al domnului V. Ciorbea. Avea Victor Ciorbea obligaţia legală să delege această atribuţie? Da! Potrivit art. 15 din aceeaşi lege, Avocatul Poporului îndeplineşte atribuţiile expres prevăzute în sarcina sa. Legea nu prevede suspendarea exercitării vreuneia dintre atribuţiile sale pe durata concediului de odihnă. Cum ar fi ca toate instituţiile statului să înceteze să funcţioneze când le pleacă în concedii şefii cu leafa proaspăt crescută?”, a adăugat Scântei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O lecţie de zeci de milioane de euro

    Dl Liviu Dragnea ar trebui să înţeleagă, în urma acestui referendum, că nu te poţi aştepta ca oamenii să lupte împotriva unui duşman imaginar. Un demers similar din 2012 a avut ceva mai mult succes, atunci când inamicul era Traian Băsescu; dar Băsescu era un inamic pe care oamenii îl vedeau în fiecare zi, care apărea zilnic la buletinele de ştiri şi care alimenta, în permanenţă, sentimentul de antipatie pe care unii îl nutreau.
    În cazul referendumului de pe 6-7 octom­brie, Dragnea a cerut oamenilor – fie că vorbim de cei din mediul urban sau de cei din mediul rural – să se manifeste împotriva unui duşman pe care nimeni nu îl vedea. Iar comunitatea LGBT şi susţinătorii săi au exploatat acest lucru, reducând la minimum prezenţa mediatică.
    Ieşirea lui Codrin Ştefănescu la scurt timp după anunţarea prezenţei la vot a frizat ridicolul, mai ales când fostul secretar general al PSD – trimis probabil „la sacrificiu” în faţa jurnaliştilor – a vorbit de „numărul gigant” de 4 milioane de români care au ieşit la vot. Sigur, 4 milioane e un număr semnificativ; 20% e însă un procentaj lipsit de relevanţă în contextul dat. Retorica sa a fost lipsită de orice fel de logică, plecând de la afirmaţia că referendumul nu a fost asumat politic de către niciun partid şi continuând cu cea că prezenţa scăzută poate fi explicată prin boicotul asumat de mai multe personalităţi pe reţelele de socializare. Dl Ştefănescu ar trebui totuşi să înţeleagă că atunci când prezenţa la vot e de doar 20%, absenteismul reflectă indiferenţa majorităţii. Iar indiferenţa şi boicotul sunt două lucruri diametral opuse.
    Pe de altă parte, nici intervenţiile televizate ale lui Ludovic Orban nu au fost prea inspirate. Preşedintele PNL a încercat să arunce întreaga vină asupra lui Liviu Dragnea – aşa cum au făcut-o majoritatea liderilor politici şi cei ai Coaliţiei pentru Familie (CpF) – uitând parcă faptul că şi formaţiunea pe care o conduce a susţinut acest referendum.
    Nu cred că românii au fost împotriva ideii de familie tradiţională, chiar în forma în care a fost ea prezentată de liderii PSD, PNL sau de cei ai Bisericii; cred însă că românii au avut probleme mai importante decât să îşi exprime părerea vizavi de o problemă aproape inexistentă.
    Şi dacă lecţia pentru Liviu Dragnea e cea descrisă mai sus, cea pe care restul politicienilor ar trebui să o înveţe e faptul că românii nu mai reprezintă o masă de manevră pe care o pot folosi în interesul propriu.
    Există, dacă vreţi, o oarecare asemănare între referendumul pentru familie şi ceea ce David Cameron a făcut prin referendumul pentru Brexit. Consecinţele nu pot fi comparate, desigur, însă gestul fostului premier britanic a venit tot pe fondul unei siguranţe exagerate în capacitatea propriului său electorat. Cameron a declanşat, la acea vreme, un referendum pe care nu era obligat să îl organizeze, fiind convins că britanicii vor vota în favoarea rămânerii în UE, confirmându-i astfel poziţia dominantă în fruntea guvernului britanic. S-a înşelat însă, declanşând probabil cea mai mare criză politică din istoria recentă a Regatului Unit. La noi lucrurile nu stau nici pe departe atât de grav, pentru că principalele consecinţe vor fi resimţite chiar de Liviu Dragnea.
    Vor fi însă resimţite şi de copilul care stă într-o bancă veche, din lemn, şi dârdâie de frig pentru că banii cu care s-ar fi putut reabilita şcoala sa au fost alocaţi unui referendum pentru nimic.

  • Bogăţiile Mării Negre sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni

    Marea Neagră şi toate bogăţiile din adâncurile ei sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni.

    La finalul anului 2008, un act adiţional secret completa contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia din Marea Neagră, înţelegere parafată între statul român şi canadienii de la Sterling Resources în 1992.

    Chiar la finalul documentului de 42 de pagini, fiecare dintre acestea purtând antetul Secret de Serviciu, se precizau următoarele:
    „În porţiunile perimetrelor Pelican şi Midia, situate în zona platoului continental al Mării Negre aflat în curs de delimitare între România şi Ucraina, titularul (Sterling Resources) va executa doar operaţiuni petroliere de explorare, până la data hotărârii finale şi irevocabile a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.

    După pronunţarea definitivă şi irevocabilă a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga titularul va avea dreptul de a executa operaţiuni petroliere de exploatare în suprafeţele ce vor fi atribuite statului român, iar suprafeţele ce vor fi atribuite statului ucrainean, dacă va fi cazul, vor fi excluse din suprafaţa contractuală, prin reducerea corespunzătoare a perimetrelor petroliere Midia şi Pelican”, se arată în documentul secret amintit.

    În timp ce mulţi români nici măcar nu ştiau că este în derulare un proces la Haga cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre, împărţeala „comorilor” deja se făcea în culise.

    Din partea statului român şi a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), entitatea care veghează asupra tuturor bogăţiillor din subsolul României, semna chiar preşedintele instituţiei, Bogdan Găbudeanu.

    Din partea Sterling Resources însă semna avocatul Emilian Ijdelea, fost preşedinte al Agenţiei Române de Dezvoltare în 1992-1993, unul dintre oamenii care din umbră au contribuit chiar la scrierea legii petrolului.

    În februarie 2009, după ce abia se uscase cerneala pe acest act adiţional, România anunţa că a avut câştig de cauză la Haga în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre.

    În procesul istoric, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) i-a acordat României 80% din suprafaţa aflată în litigiu, în total de 9.700 de kilometri. La acel moment, se spunea că zona câştigată la Haga ar avea peste 70 de miliarde de metri cubi de gaze (producţia pe şapte ani a României) şi 12 milioane de tone de petrol (România mai produce azi circa 4 milioane de tone de petrol pe an).

    Mai mult, în ziua în care a fost anunţat rezultatul, reprezentanţi ai ANRM chiar spuneau că oricine va putea să înceapă să exploreze şi să exploateze pe suprafaţa câştigată.

    De fapt, o bună parte din noile teritorii erau deja date, prin acte adiţionale confidenţiale făcute pe o bogăţie colectivă, Sterling Resources fiind unul dintre marii câştigători ai deciziei de la Haga.

    Ceea ce a urmat a devenit unul dintre cele mai cunoscute scandaluri din istoria petrolului românesc, dar niciun cap nu a căzut.

    Mai departe însă, Sterling Resources începe să vândă din perimetrele întregite prin decizia Curţii de la Haga. Investiţiile erau prea mari.
    La începutul lui 2014, compania încasează 29,25 milioane de dolari din vânzarea participaţiei de 65% la o porţiune din perimetrul Midia, situat în platoul continental al Mării Negre, către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom, cei mai mari investitori în zona offshore de mare adâncime până în acest moment.

    Pasul făcut de OMV Petrom şi ExxonMobil venea în contextul în care bucata de perimetru se învecinează cu Neptun, zona în care deja cele două companii anunţaseră o descoperire de gaze în 2012. Piesele de puzzle începeau să se pună una lângă alta.

    În 2015 vine însă mişcarea prin care Sterling Resources iese complet din scena petrolului românesc şi intră nimeni altul decât Carlyle, cel mai mare jucător din zona de private equity la nivel global, un colos care administrează active de peste 210 miliarde de dolari prin 335 de vehicule de investiţii. Sterling Resources îşi făcuse treaba, ieşeau la rampă greii unei lumi.

    Printre braţele de investiţii ale Carlyle este chiar Carlyle International Energy Partners (CIEP), un fond cu un capital de 2,5 miliarde de dolari. Doar ca exemplu, până în acest moment OMV Petrom şi ExxonMobil au investit circa 1,5 miliarde de dolari pentru explorări în zona de mare adâncime a Mării Negre.

    Din această nouă tranzacţie, Sterling Resources a încasat 42,5 milioane de dolari, ieşind complet de pe scena energiei româneşti.
    „Deşi credem că aceste active au un potenţial semnificativ, suntem angajaţi la cheltuieli substanţiale de foraj în licenţele noastre şi ne confruntăm cu costuri de dezvoltare prea mari pentru o companie de dimensiunea noastră. Credem astfel că potenţialul real poate fi valorificat doar de o companie cu o putere financiară mult mai mare şi cu un orizont investiţional mai lung“, spunea la acel moment Jake Ulrich, CEO-ul Sterling Resources.

    Odată preluată, Sterling Resources se transformă în Black Sea Oil & Gas, compania fiind acum foarte aproape de a începe producţia de gaze din zona de mică adâncime a Mării Negre.

    Dar acesta nu a fost singurul pariu făcut de Carlyle în petrolul românesc.

    La finalul lui 2016, Mazarine Energy România, o companie aproape necunoscută, a preluat toate drepturile şi obligaţiile pentru 19 acorduri petroliere de concesiune deţinute de OMV Petrom, împreună cu bunurile, drepturile reale şi angajaţii implicaţi în exploatarea câmpurilor petrolifere. Mazarine Energy România este însă deţinută de Mazarine Energy Olanda, aceeaşi firmă în care în primăvara anului 2016 Carlyle făcuse o injecţie de capital de 500 de milioane de dolari după ce firma raportase un succes în Tunisia.

    „Îi ştiam pe directorii din Carlyle de aproape 10 ani“, spunea la acel moment Edward van Kersbergen, CEO-ul Mazarine Energy şi membru în consiliul de administraţie.

    De profesie fizician, Edward van Kersbergen îşi începe cariera în domeniul petrolier în funcţia de inginer de operaţiuni pe platforme de foraj în Marea Nordului pentru Shell. În 2001 fondează o companie de consultanţă în domeniu, Horizon Energy, pe care o vinde chiar în zorii crizei financiare globale a unei  companii elveţiene, SGS.

    „A fost noroc chior“, admitea olandezul.

    În 2013, Edward van Kersbergen înfiinţează Mazarine Energy. „Am preluat controlul asupra licenţei Zaafrane din centrul Tunisiei, acolo unde am forat două sonde de explorare. Am avut succes şi asta ne-a pus pe harta investitorilor“, spunea Edward van Kersbergen la momentul primei tranzacţii cu OMV Petrom.

    Contactele dintre Edward van Kersbergen şi Carlyle sunt evidente. Preşedintele consiliului de administraţie al Mazarine Energy este Marcel Q.H. van Poecke, acelaşi om care conduce Carlyle International Energy Partners.

    Eric Faillenet, un alt membru al boardului Mazarin Energy, este director în cadrul Carlyle.

    Printre membrii boardului Mazarine Energy se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING. Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse petrimetrele către Mazarine Energy.

    Mai departe, mai toată echipa executivă a Mazarine Energy a fost cumva legată de Shell, chiar şeful pe România, Spencer Coca, lucrând timp de opt ani în cadrul grupului.

    Carlyle nu s-a oprit însă aici.

    La începutul începutul acestei luni, OMV Petrom a anunţat că renunţă la alte nouă perimetre în contextul în care compania nu a făcut niciun secret din faptul că se va concentra pe barilii cei mai profitabili. Perimetrele au intrat tot în portofoliul Mazarine Energy România, mai precis Carlyle, la fel ca primele 19. Mişcarea, anunţată la finalul săptămânii trecute, nu este neapărat o surpriză. De altfel, OMV Petrom a anunţat că va renunţa la 50-60 de zăcăminte, portofoliul total fiind de circa 200 de perimetre.

    În timp ce Carlyle îşi extinde influenţa pe zona de explorare şi producţie onshore, pariul cel mare al colosului financiar rămâne însă Marea Neagră.

    Investiţiile s-ar putea ridica la 400 de milioane de dolari, iar primele molecule de gaz ar putea atinge ţărmul românesc anul viitor, la aproape 10 ani de la istoria cu Sterling, documentele secrete şi decizia de la Haga.

    Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania Black Sea Oil & Gas.

    Totodată, Ijdelea este şi consilier în cadrul casei de avocatură Ijdelea Mihăilescu, în care partener este chiar fiica lui, Oana.

    Potrivit surselor din piaţă, printre clienţii casei Ijdelea Mihăilescu se află chiar Black Sea Oil & Gas şi Mazarine Energy România, firme deţinute acum de Carlyle, unul dintre giganţii financiari ai lumii. La zece ani de ani de la primul scandal care a neliniştit apele Mării Negre, misterele care s-au acumulat în această perioadă, pornind de la dimensiunea rezervelor, obligaţiile celor care au acorduri sau chiar taxarea acestor bogăţii, sunt elemente mai mult decât suficiente pentru a isca o nouă furtună perfectă. Care va fi bătaia de aripi?

    Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie, acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania în Black Sea Oil & Gas.

    Printre membrii boardului Mazarine Energy (deţinut de Carlyle) se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING.

    Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze ING face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse perimetrele către Mazarine Energy.

  • Preşedintele Comisiei Europene avertizează că un nou RĂZBOI ar putea izbucni în curând, în apropiere de România

    “Dacă o astfel de regiune europeană complexă are impresia că nu suntem serioşi în privinţa perspectivei europene, vom experimenta, mai devreme sau mai târziu, ce am văzut în regiunea balcanică în anii 1990”, a declarat Juncker, citat de cotidianul Blic din Serbia.

    Afirmaţiile preşedintelui Executivului UE au fost făcute în cadrul Parlamentului de la Viena.

    Juncker a făcut apel la Uniunea Europeană să nu dea impresia ţărilor balcanice că nu pot adera la Blocul comunitar.

    Doar două din fostele state iugoslave, Slovnia şi Croaţia, sunt în prezent membre UE, în timp ce negocierile cu Serbia şi Muntenegru au fost deja demarate.

    Bosnia şi Herţegovina sunt recunoscute de Uniunea Europeană ca fiind un “potenţial candidat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro