BusinessMagazin

Tag: cumparare

  • GfK: România se află pe locul 31 din 42 de ţări europene după puterea de cumpărare, cu 8.017 euro/cap de locuitor, cu 51% sub media continentului. Bucureşti are însă o medie de 15.482 euro, peste Budapesta şi Varşovia

    România se află pe locul 31 într-un top al celor 42 de ţări din Europa din punct de vedere al puterii de cumpărare, cu o medie de 8.017 euro/cap de locuitor în 2022, reprezentând 49% din media europeană, potrivit unui studiu realizat de GfK.

    Înaintea României se află Ungaria, cu o medie de 8.751 euro(53,5% din media Europei) şi Polonia, pe locul 29, cu 9.254 euro (56,6%). Cehia este pe poziţia 22, cu o putere de cumpărare de 12.970 euro/cap de locuitor, reprezentând 79,4% din media europeană.

    În România, analiza la nivelul diferitelor judeţe arată că, faţă de anul precedent, decalajul dintre zonele cu putere mare de cumpărare şi cele cu putere mică de cumpărare s-a mărit şi mai mult.

    Bucureştiul este în mod clar lider cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.482 euro.

    Comparativ, Budapesta are 11.293 euro, Praga 17.183 euro, iar Varşovia 14,900 euro

    Locutorii Capitalei au practic o putere de cumpărare cu peste 93% peste media naţională şi de 3,6 ori mai mare decât locuitorii judeţului Vaslui, judeţ unde se regăseste cea mai mică putere de cumpărare în ceea ce priveşte cheltuielile şi economisirea. Aici, venitul net disponibil este de doar 4.728 euro, ceea ce reprezintă aproximativ 53% din media naţională.

    Toate judeţele din top 10 au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie, în timp ce toate celelalte 32 de judeţe, care constituie mai mult de trei sferturi din România, sunt sub media naţională.

    Faţă de 2021,în 2022, Clujul a depăşit Timişul, pentru a trece pe locul doi, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 11.643 de euro, în timp ce judeţele Argeş şi Arad şi-au schimbat locurile în şapte şi opt.

     

    Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa în 2022 este de 16.344 euro, în creştere de 5,8% faţă de 2021.

    Există însă  diferenţe mari între cele 42 de ţări: Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg au o putere de cumparare semnificativ mai mare decât restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare în Kosovo, Moldova şi Ucraina este cea mai scăzută.

    Potrivit GfK, locuitorii di Liechtenstein au un buget disponibil pentru cheltuieli şi economii de peste 43 de ori mai mare decât ucrainenii. 

    În 2022, europenii au la dispoziţie aproximativ 11,1 trilioane de euro de cheltuit pentru alimente, întreţinerea locuinţelor, servicii, costuri cu energia, pensii private, asigurări, vacanţe, mobilitate şi achiziţii de consum.

    Ca şi în anii precedenţi, Liechtenstein se află în fruntea clasamentului puterii de cumpărare, cu o medie de 66.204 euro, ceea ce înseamnă că locuitorii principatului au o putere de cumpărare de aproape 4,1 ori mai mare decât europeanul mediu.

    Elveţia şi Luxemburg urmează pe locul doi şi trei: în timp ce puterea de cumpărare pe cap de locuitor a elveţienilor este de 41.758 euro, de aproape 2,6 ori mai mare decât media europeană,  luxemburghezii au un potenţial de cheltuieli de 37.015 euro pe cap de locuitor. Aceasta este de aproape 2,3 ori mai mult decât media europeană.

    Toate celelalte ţări din primele 10 au o putere de cumpărare foarte mare pe cap de locuitor – cu cel puţin 47% mai mult decât media europeană.

    Practic, 16 din cele 42 de ţări chestionate sunt peste media europeană, iar 26 de ţări au o putere de cumpărare pe cap de locuitor sub medie,  inclusiv Spania, care cu 15.314 euro pe cap de locuitor este cel mai apropiat de media europeană.

    Ucraina se află încă în coada clasamentului; din cauza războiului în desfăşurare, ucrainenii au la dispoziţie doar 1.540 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă ceva mai mult de 9% din media europeană.

    „Puterea de cumpărare a înregistrat deja o creştere moderată anul trecut şi se preconizează că va creşte din nou în acest an cu aproape 6% în medie în Europa, ceea ce reprezintă o creştere de trei ori faţă de 2021. Totuşi, această creştere a puterii de cumpărare va compensa doar parţial creşterea bruscă a inflaţiei rezultată din pandemie şi războiul din Ucraina, care a atins valori  cu două cifre în multe ţări europene. Împreună cu teama de creşterea preţurilor la energie şi incertitudinea cu privire la evoluţiile economice viitoare, oamenii sunt mai predispuşi să pună bani deoparte pe cât posibil şi să amâne orice plan pentru achiziţii mai mari.”, spune Filip Vojtech, expert în domeniul soluţiilor de Geomarketing GfK.

     

     

     

     

     

  • Elon Musk vinde acţiuni Tesla în valoare de 3,95 miliarde de dolari după ce a cumpărat Twitter. Averea miliardarului a scăzut la 179,5 miliarde de dolari, de la 340 de miliarde de dolari

    Musk a vândut 19,5 milioane de acţiuni Tesla, în valoare de 3,95 miliarde de dolari, conform documentelor de reglementare publicate marţi la New York, evenimentul marcând primele sale vânzări de acţiuni din august 2022. Documentele nu indicau că tranzacţiile au fost planificate în prealabil, scrie Bloomberg.
     
    Cea mai bogată persoană din lume a dus la bun sfârşit preluarea platformei social-media în octombrie, după ce a petrecut luni de zile încercând să iasă din ea. În august, Musk declarase că a terminat de vândut acţiuni Tesla şi că este important să evite o “vânzare de urgenţă” a acţiunilor în cazul în care ar fi fost nevoit să încheie achiziţia Twitter.
     
    Acţiunile Tesla au câştigat cu 0,8% în timpul tranzacţionării înainte de piaţă la New York, miercuri.
     
    Nu este pe deplin clar cum a fost finanţată în cele din urmă tranzacţia de 44 de miliarde de dolari, dincolo de angajamentele de împrumut de aproximativ 13 miliarde de dolari de la băncile de pe Wall Street. Mai multe persoane de profil au promis să investească aproximativ 7 miliarde de dolari în afacere, deşi nu se ştie dacă toţi cei implicaţi şi-au respectat angajamentele. Musk nu a spus niciodată în mod public cum plănuia să-şi adune partea de numerar necesară pentru a încheia afacerea.
     
    Dar un lucru este clar: Twitter pierde bani şi acum se confruntă cu plăţi anuale de dobânzi de aproape 1,2 miliarde de dolari. De când Musk a preluat conducerea, mai multe companii importante şi-au oprit anunţurile pe platformă, aşteptând să vadă cum evoluează platforma sub conducerea miliardarului.
     
    „Se pare că Musk se pregăteşte ca lucrurile să meargă prost pentru Twitter în anul care urmează”, a spus Gene Munster de la Loup Ventures după ce vânzările de acţiuni au devenit publice. 
     
    Musk a vândut acţiuni în valoare de aproximativ 36 de miliarde de dolari la producătorul de automobile în ultimul an — aproximativ jumătate din acestea de când a făcut public planul de cumpărare Twitter, arată datele compilate de Bloomberg. Acum, acţiunile au scăzut cu 53% faţă de vârful de anul trecut, împingând averea lui Musk la 179,5 miliarde de dolari, de la 340 de miliarde de dolari, potrivit indicelui Bloomberg Billionaires.
     

  • Puterea de cumpărare a celor mai bogaţi europeni se prăbuşeşte: Salariile elveţienilor înregistrează cea mai mare scădere din ultimii 80 de ani

    Salariaţii din Elveţia se confruntă cu cea mai mare scădere a câştigului salarial real din 1942, ţara nereuşind să armonizeze creşterea salariilor cu cea a preţurilor, potrivit unui sondaj UBS, scrie Bloomberg.

    Câştigul salarial real reprezintă raportul dintre creşterile salariale din o perioadă şi rata inflaţiei din perioada respective.

    Angajatorii elveţieni au majorat salariile în medie cu 1,1% în 2022 şi intenţionează să le crească cu 2,2% din 2023. Luând în calcul inflaţia în ecuaţia de creştere salarială, remuneraţiile vor înregistra o pierdere de 1,8% în acest an, ele urmând să bifeze o majorare reală de doar 0,1%.

    „Este puţin probabil ca majorarea de 2%, care se află cu mult sub nivelul inflaţieie, să mulţumească angajaţii. Această reţinere privind creşterea remuneraţiei subliniază frica de apariţia unei spirale inflaţioniste”, a declarant Daniel Kalt, economist şef al UBS.

    Inflaţia în Elveţia a încetinit în mod surprinzător în septembrie, însă se situează peste ţinta Băncii Naţionale pentru a noua lună la rând. Thomas Jordan, preşedintele Băncii, a avertizat în repetate rânduri privind riscurile unor noi majorări de salarii şi a semnalizat că noi creşteri a dobânzii de referinţă ar urma să aibă loc în viitorul apropiat.

     

  • Ce vor românii de Black Friday: Sondaj: Şase din zece români vor să facă achiziţii de Black Friday, iar mai mult de jumătate vor să cumpere electronice şi electrocasnice

    Şase din zece români intenţionează să facă achiziţii de Black Friday, iar mai  mult de jumătate, 58%, vor să cumpere electronice şi electrocasnice, urmate de îmbrăcăminte şi produse IT&C, arată un studio realizat de MKOR.

    Majoritatea respondenţilor (86%) spun că vor cumpăra din magazinele online din România.

    Articolele de Fashion sunt primele pe lista celor din Generaţia Z (48%), în timp ce electronicele şi electrocasnicele sunt căutate cu prioritate de restul segmentelor de vârstă. Produsele IT&C sunt vizate în principal de persoanele cu venituri mari.

    Mai mult de jumătate dintre consumatori şi-au făcut planuri pentru reducerile din luna noiembrie. Cel mai mare interes pentru acest eveniment se vede la tineri (Generaţia Z şi Millennials, 71%), persoanele cu venituri mari (>5000 lei) şi părinţi (68%) .

    Apetenţa ridicată a românilor pentru promoţii se vede pe tot parcursul anului, mai ales în contextul economic dificil din prezent, în ultimele 6 luni, 78% dintre participanţii la sondaj declarând că au căutat mai mult produse aflate la oferte, soluţie preferată în principal de Millenials, cei cu venituri mici şi părinţi (83%).

    Majoritatea cumpărătorilor (80%) nu au un buget fix, ci vor aloca sumele cheltuite în funcţie de ce oferte vor găsi.

    Totuşi, mare majoritate sunt îngrijoraţi de inflaţie (79%) şi de costul ridicat al vieţii (64%). Şapte din 10 români vor folosi la cumpărături doar resursele financiare de care dispun.

    “Black Friday 2022 are loc într-un context economic particular, cu care nu ne-am mai întâlnit până acum. Urmărind trendurile privind comportamentul consumatorului din România, ne-am propus să identificăm particularităţile celui mai mare eveniment de reduceri al anului. Aşadar, am analizat comportamentul consumatorilor în ultimele 6 luni şi am identificat care sunt principalele lor îngrijorări în perioada următoare, precum şi cum impactează acestea cumpărăturile de Black Friday 2022.”, menţionează Corina Cimpoca, fondatoarea MKOR Consulting.

    La sondaj au participat 530 respondenţi, reprezentativ naţional pe criterii de gen, vârstă şi distribuţie geografică

     

  • Scăderea puterii de cumpărare începe să se simtă: retailerii germani duc lipsă de clienţi

    Consumatorii din Germania au mers mai rar la cumpărături în trimestrul III, însă problemele de aprovizionare ale retailerilor s-au diminuat uşor, relevă un sondaj recent realizat de institutul ifo. Potrivit acestuia, 45,7% din retaileri raportează mai puţini clienţi în magazinele lor, mulţi fiind îngrijoraţi cu privire la perioada sărbătorilor de iarnă.

  • Tendinţe. Unii dintre cei mai mari retaileri din lume, în frunte cu Ikea, Zara, Decathlon şi H&M, pariază pe dezvoltarea de iniţiative pe piaţa second-hand, pentru a prinde „valul“

    ♦ Piaţa de articole la mâna a doua se află de mai mulţi ani pe un trend ascendent, însă într-o perioadă marcată de inflaţie pe de-o parte şi de atenţia tot mai mare acordată de consumatori temelor legate de sustenabilitate pe de alta, ea este aşteptată să explodeze ♦ În modă, există deja o serie de modele de business second-hand testate, precum platforma Vestiaire Collective ♦ Din 2019 până în prezent, piaţa de modă second-hand a crescut cu 55%.

    Unii dintre cei mai mari re­taileri non-food din lume, în funte cu Inditex – proprie­tarul Zara -, H&M, Ikea sau Decathlon, îşi fac loc pe piaţa articolelor se­cond­-hand, lansând varii ini­ţiative care să le asigure o felie din această industrie aflată în plin avânt şi care pare că va căpăta proporţii tot mai mari în următoarea perioadă. Spre exemplu, piaţa de modă second-hand, cea mai vizibilă dintre toate şi totodată cea pentru care există cele mai multe date, este estimată la 96 mld. dolari în 2021, potrivit companiei de cercetare Statista, citată de Forbes. Din 2019 până în prezent, piaţa de modă second-hand a crescut cu 55%, con­form World Economic Forum care citează tot publicaţia americană Forbes.

    Aceste cifre arată dezvoltarea accele­rată din ultimii ani, dar reprezintă şi un indicator pentru o evoluţie pozitivă ulteri­oară, în condiţiile în care perioada actuală, marcată de inflaţie, îi determină pe consu­matori să fie mai atenţi la modul în care îşi cheltuie banii. Totodată, consumatorii – mai ales cel din generaţiile Millennials şi Z – sunt tot mai atenţi la aspectele legate de sustenabilitate şi mediu, aşa că se orien­tează mai degrabă către produse prepurta­te sau care au mai fost folosite. Apetitul pentru piese de mobilier, pentru echipa­mente sportive sau pentru haine second-hand vine şi în contextul în care consu­me­rismul este un important factor de polulare. Spre exemplu, industria modei este una dintre cele mai poluante din lume, fiind responsabilă pentru 10% din emisiile de dioxid de carbon, conform Bloomberg.

    Astfel, în condiţiile în care puterea de cumpărare este de aşteptat să scadă în pe­rioada următoare, iar apetitul pentru arti­cole la mâna a doua este estimat că va creşte, retailerii vin cu iniţiative noi. Cel mai recent, gigantul spaniol Inditex, proprie­ta­rul Zara, a anunţat un proiect pilot pe piaţa din Marea Britanie, unde va oferi servicii de reparaţii, revânzare şi donaţii, scrie Bloomberg. Începând cu luna noiembrie, clienţii vor putea să îşi repare hainele din colecţiile anterioare ale Zara, fie că au nevoie să îşi înlocuiască un nasture ori un fermoar, fie că vor să îşi recoasă tivul, spre exemplu. Totodată, oamenii vor putea, prin intermediul retailerului, pe o platformă specializată, vinde sau cumpăra haine folosite. Ei le vor putea şi dona.

    Bloomberg scrie că iniţiativa vine în contextul în care grupul Inditex, ce are în portofoliu şi branduri precum Oysho, Bershka sau Massimo Dutti, încearcă să fie mai sustenabil după ce a devenit un gigant ca urmare a modelului fast-fashion care înseamnă produse şi modele noi a­proape zilnic în maga­zine. Iar acest model este un motor pentru poluarea de care este responsabilă industria de modă.

    Inditex nu este însă singurul nume care lansează iniţiative în a­cest domeniu al produse­lor la mâna a doua, concuren­tul său direct, gigantul suedez H&M, având de mai mulţi ani proiecte în acest sens, inclusiv în România. Ele sunt însă, într-o anumită măsură, diferite. Spre exemplu, în România, grupul primea de la consumatori haine folosite – indiferent de brandul pe care acestea îl purtau – şi oferea în schimb vouchere pentru achiziţia de bunuri noi, încurajând astfel businessul principal, acela al produselor noi.

    Totodată, hainele vechi nu erau puse la vânzare.

    Un model mai a­propiat de cel al pro­prietarului Zara a aplicat gigantul Ikea, din sectorul de mobi­lier, care a lansat un program de buyback & resell, încurajând astfel a­chi­ziţiile de piese second-hand, după cum spune compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

    Acum circa un an, Ikea a anunţat că vrea să devină un business circular până în 2030. Iniţiativa de Buyback & Resell – temporară şi localizată într-un număr extrem de limitat de magazine – a fost parte din proces.

    De cele mai multe ori, proiectele marilor retaileri în acest domeniu (second hand) sunt punctuale, deşi există şi unele iniţiative mai ambiţioase şi pe termen mai lung, chiar şi în România. Spre exemplu, retailerul de echipamente sportive Decathlon, care acum câţiva ani a început să organizeze un târg Trocathon de cumpărare şi vânzare de produse la mâna a doua, are o platformă dedicată acestui tip de comerţ.

    „Second Hand Decathlon este un serviciu de economie circulară axat pe sport, unde o întreagă echipă este alături de utilizatori în procesul de depunere, vânzare, consiliere“, potrivit grupului de Facebook dedicat acestei iniţiative.

    Deşi tot mai multe nume mari fac paşi în această direcţie, momentan paşii sunt timizi şi sunt meniţi să testeze apele şi să vadă cum pot retailerii internaţionali capitaliza din apetitul consumatorilor pentru produse deja folosite. Circa 65% dintre consumatori spun că preferă să cumpere articole second hand de la mărci cunoscute, în timp ce 64% din membrii generaţiilor Z şi Millenials spun că sunt atenţi la aspecte de sustenabilitate când cumpără articole de îmbrăcăminte sau încălţăminte, conform World Economic Forum care citează Boston Consulting Group. Plus că, dincolo de apetitul şi de potenţialul acestui sector (piaţa de modă second hand din SUA e aşteptată să se tripleze până în 2029), există şi modele de business deja testate, precum platforma Vestiaire Collective.

    Şi pe piaţa din România, conceptele de tip vintage sau consignaţii sunt în plin avânt, chiar şi actori sau designeri lansând astfel de business-uri online sau offline. Totodată, sunt mii de mici magazine de tip second hand care se găsesc acum atât în Bucureşti cât şi în oraşele secundare şi chiar terţiare de provincie. Numărul lor sau vânzările realizate de acestea sunt pentru moment o necunoscută, piaţa fiind fragmentată şi necercetată. Totuşi, e clar că potenţial există măcar şi după numărul mare de iniţiative nou apărute.

  • Ce se ascunde în spatele celei mai controversate tranzacţii a momentului: Băncile care au finanţat achiziţia Twitter a lui Elon Musk s-au îngropat în datorii de 13 mld. dolari, pe care nu pot să le vândă în piaţă că nu le cumpără nimeni

    Băncile care i-au împrumutat 12,7 miliarde de dolari lui Elon Musk pentru preluarea Twitter, în valoare de 44 de miliarde de dolari, se pregătesc să reţină datoria până la începutul anului viitor, în timp ce aşteaptă ca miliardarul să prezinte un plan de afaceri mai clar pe care să îl poată comercializa investitorilor, potrivit a trei persoane care au cunoştinţă de aceste planuri, scrie Financial Times.

    Cu excepţia unei creşteri neaşteptate a pieţelor de credit în acest an, grupul de creditori, condus de Morgan Stanley, Bank of America şi Barclays, a recunoscut că vor rămâne blocaţi să deţină datoria în contabilitate vreme de mai multe luni şi probabil că vor ajunge să suporte pierderi uriaşe din pachetul de finanţare.

    În ultimele săptămâni, băncile au purtat scurte discuţii cu mai mulţi investitori, în timp ce încearcă să evalueze cererea pentru datorie şi reducerile pe care în cele din urmă vor trebui să le ofere pentru a o descărca. Conversaţiile au fost informale şi unii investitori au spus că li s-a dat impresia că tranzacţia nu va ajunge rapid pe piaţă.

    Se pariază că va fi mai uşor să se apeleze la creditori după ce Musk va prezenta o strategie clară pentru Twitter, inclusiv dimensiunea reducerilor de costuri şi estimări pentru performanţa financiară a companiei în 2023 şi 2024.

    Preluarea Twitter de către Musk, în valoare de 44 de miliarde de dolari, s-a încheiat joi, băncile fiind nevoite să-şi ridice ele însele cele 12,7 miliarde de dolari – cu 200 de milioane de dolari mai mult decât cele 12,5 miliarde de dolari pe care au convenit să le împrumute în aprilie.

    Grupul de bănci, care include şi MUFG, BNP Paribas, Mizuho şi Société Générale, nu a încercat să vândă datoria investitorilor instituţionali înainte de încheierea tranzacţiei, aşa cum este obişnuit, având în vedere disputele legale dintre Musk şi Twitter. Ei se confruntă acum cu una dintre cele mai mari finanţări puse vreodată în stand-by.

    Musk a preluat conducerea companiei după ce l-a concediat pe directorul executiv Parag Agrawal şi a ordonat personalului să lucreze non-stop pentru a explora implementarea taxelor lunare pentru conturile Twitter verificate.

    „Cred că Twitter are mult potenţial”, a spus un cumpărător de datorii. „În cazul Twitter şi Elon Musk, există lucruri materiale pe care le poate face pentru a schimba afacerea.”

    Bancherii Twitter speră că o perioadă de stabilitate a pieţei ar putea atenua pierderile din pachetul de finanţare care s-ar putea întinde la 1 miliard de dolari. Dacă pieţele ar deveni mult mai ospitaliere, ar putea alege să încerce să descarce rapid datoria.

  • Impactul inflaţiei asupra comportamentului de consum de sărbători: Unu din trei români va cumpăra mărci private de Crăciun, faţă de doar unu din şase europeni

    ♦ Mărcile private sunt cunoscute pentru că au preţuri mai mici cu până la 30% faţă de brandurile consacrate.

    Scumpirile pe bandă rulantă la alimente, bunuri de îngrijire personală sau pentru casă, la haine şi electro-IT îi fac pe români mai precauţi în achiziţii şi îi determină să se orienteze către produsele cu preţuri mai mici. Inflaţia de circa 15% în România este una dintre cele mai mari din Europa, aşa că oamenii resimt din plin creşterile de preţuri mai ales că salariile sunt printre cele mai mici de pe Bătrânul Continent.

    „De remarcat pentru România faţă de media europeană este faptul că de două ori mai mulţi consumatori declară că de Crăciun vor apela la mărcile proprii ale retailerilor (30% vs. 16%) şi la produse de origine locală (22% vs. 15%) în categoria alimente“, spune Vasi Dragomir, NielsenIQ consumer insights lead Romania & Bulgaria. Compania de cercetare de piaţă a analizat situaţia în mai multe pieţe europene, precum Germania, Franţa, Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia, Turcia, Polonia, Grecia şi România, studiile fiind efectuate în perioada august-septembrie 2022.

    În total, au fost realizate peste 7.700 de interviuri, iar 92% dintre respondenţi au observat creşteri ale preţurilor la alimente. Oamenii estimează că sumele plătite de ei pe produse alimentare şi articole de îngrijire personală au crescut, în medie, cu 18% din 2019 până în prezent.

    Datele arată astfel că, din cauza inflaţiei, unu din trei români spune că va cumpăra mărci private de Crăciun, faţă de doar unu din şase europeni în general.

    Motivul pentru care consumatorii se orientează către mărcile private ale retailerilor este acela că produsele ce poartă nume precum Pilos, Gusturi Româneşti sau K-Classic au preţuri mai mici cu până la 30% faţă de brandurile consacrate.

    „Contextul de multi-criză facilitează o orientare mai puternică spre valoare demonstrată şi spre sprijinirea economiei locale, iar în România există o asociere puternică în mintea oamenilor între marca proprie şi originea locală“, adaugă executivul companiei de măsurare şi analiză de date.

    Într-adevăr, de foarte multe ori retailerii comunică faptul că mărcile private (o parte dintre ele) sunt „made in Romania“, ba chiar există unii care au lansat braduri proprii dedicate ideii de produs autohton.

    În ceea ce îi priveşte pe români, există deja de mai mulţi ani această tendinţă de a cumpăra bunuri de provenienţă locală. Totodată însă, începând cu 2022 dincolo de acest factor ei se uită tot mai atent la preţ, remarcându-se un fenomen de downtrading. Spre comparaţie, în ultimii ani a existat un fenomen invers, de uptrading, adică de orientare spre bunuri mai scumpe, dat fiind că erau bani în piaţă.

    Mărcile private câştigă astfel teren, dar este important de spus şi faptul că, în România, cota lor de piaţă e mai mică decât în alte pieţe din Occident şi chiar din regiune.

    Un alt element care atrage atenţia cumpărătorilor sunt promoţiile, care vor deveni un factor-cheie în perioada sărbătorilor. Astfel o treime dintre respondenţi spun că vor cumpăra mai multe bunuri la ofertă. Totuşi, ponderea e mai mică decât în cazul celor care au răspuns asta în cazul cumpărăturilor zilnice, semn că deşi bugetele sunt strâmtorate, sărbătorile vor fi în continuare o ocazie de celebrare. Cele mai relevante categorii premium pentru consumatori sunt carnea proaspată, brânza, fructele, vinul şi cafeaua, conform NielsenIQ.

    Circa 37% din bugetul de Crăciun al europenilor este prevăzut pentru cadouri. În majoritatea ţărilor, ca şi în România, articolele de îmbrăcăminte, parfumurile, jucăriile, cardurile cadou şi produsele gourmet sunt primele pe lista de achiziţii pentru a fi oferite în dar.

     

  • Încă o achiziţie a fraţilor Pavăl de la Dedeman la Bursa de la Bucureşti. În ce companie din Romania au investit 100 mil de lei

    Promateris (PPL), producător de ambalaje biodegradabile şi compostabile listat la Bursa de la Bucureşti cu o capitalizare de 382 mil. lei, a anunţat joi seară că Paval Holding – controlat de Adrian şi Dragoş Pavăl, acţionarii retailerului de bricolaj Dedeman, au intrat în acţionariatul companiei prin achiziţia a 24% de la omul de afaceri Florin Pogonaru şi de la Tudor Georgescu, CEO-ul Promateris.

    Tranzacţia a fost încheiată pe segmentul OTC (over the counter), aşadar nu a fost înregistrată în sistemul bursei de la Bucureşti. Astfel de tranzacţii OTC cu asemenea pachete mari sunt destul de rare la bursa locală.

    Astfel Pavăl Holding controlează 24% din Promateris, echivalentul unei investiţii de 91 mil. lei, în urma unei tranzacţii prin care omul de afaceri Florin Pogonaru a vândut direct din Promateris, dar şi prin unele companii controlate de acesta şi de familia acestuia. Pavăl Holding are 6,9 milioane de acţiuni PPL.  

    Tudor Georgescu a vândut 1,6 milioane de acţiuni PPL la un preţ de 7,74 lei pe acţiune, la jumătate faţă de cel de tranzacţionare de joi seară de 14 lei, potrivit raportărilor de la BVB. Trazacţia a fost încheiată pe 28 septembrie.

    “Astfel, acţionarii care acţionează în grup concertat au ajuns la o deţinere cumulată de 20.078.397 acţiuni, reprezentând 69,96% din capitalul social al Emitentului, scăzând sub pragul de 75% prevăzut de art. 71 din Legea 24/2017”, se arată în raportarea semnată de Florin Pogonaru.

    De la început de 2022 acţiunile PPL au plus 40% pe tranzacţii de aproape 1 mil. lei pe o bursă în scădere cu aproape 20%.

    Compania a raportat o cifră de afaceri  de 87,7 milioane de lei în primele şase luni ale anului, în creştere cu 3,5%, un rezultat EBITDA de 11,8 milioane de lei şi o marjă EBITDA de 13,4%, potrivit raportului financiar publicat la BVB. Profitul net a fost de  4,9 milioane de lei, faţă de 9,6 milioane lei în perioada similară din 2021.

     

     ​

  • Cele mai efervescente pieţe de real-estate din întreaga lume au fost date peste cap: După ce marile bănci centrale au majorat dobânzile într-un ritm nemaivăzut clienţii au început să fugă, iar preţurile scad şi lasă-n urmă haos

    Pe tot mapamondul, costurile de împrumut care continuă să crească pun o presiune imensă pe cei care vor să îşi cumpere o locuinţă, dar şi pe proprietari. De la Sidney la Stockholm şi până în Seattle, clienţii imobiliarelor au început să se retragă, după ce băncile centrale au crescut dobânzile în cel mai rapid ritm din ultimele decenii, scrie Bloomberg.

    Între timp, milioanele de oameni care au profitat de era împrumuturilor ieftine venită odată cu pandemia şi care şi-au cumpărat case trebuie să scoată din ce în ce mai mulţi bani din buzunar pentru bănci.

    Această problemă cu care se confruntă sectorul imobiliar ameninţă să agraveze recesiunea globală care e pe drum. Deşi criza de acum nu se apropie ca gravitate de episodul din 2008, felul în care va avea loc prăbuşirea este o mare dilemă pentru bancherii centrali. Scopul marilor bănci centrale este în prezent reducerea inflaţiei fără a afecta încredere consumatorilor şi fără a provoca o recesiune severă.

    Pieţe efervescente precum Australia şi Canada se confruntă deja cu scăderi de două cifre pentru preţurile locuinţelor, iar economiştii sunt de părere că declinul mondial abia a început.

    „Vom observa o scădere sincronizată la nivel global al pieţelor imobiliare în 2023 şi 2024. Cei care vând ignoră adesea semnalele privind scăderea cererii”, a declarat Hideaki Hirata, fost economist al Băncii Japoniei.

    Costurile mari de finanţare lovesc economiile din mai multe unghiuri. Pe deoparte, gospodăriile încep să strângă curea, în timp ce majorarea ratelor ipotecare descurajează potenţialii clienţi să acceseze piaţa. În final, consecinţa este afectarea directă a preţurilor proprietăţilor şi a planurilor de dezvoltare pentru noi proiecte imobiliare.

    „Familiile tinere care s-au îndatorat şi n-au experimentat vreodată o creştere atât de bruscă a dobânzilor au ajuns într-un punct în care veniturile lor, ajustate la inflaţie, au început să scadă semnificativ. Situaţia reprezintă un şoc major pentru ele”, a declarat Rob Subbaraman, şeful departamentului de cercetare al pieţelor globale, din cadrul companiei Nomura Holdings.

    Sirenele care prevestesc dezastrul se aud cel mai puternic în Australia, unde preţurile locuinţelor au înregistrat cel mai mare declin lunar din ultimele patru decenii.

    Economiştii sunt îngrijoraţi de această situaţie. Banii pe care clienţii îi pierd pe fondul dobânzilor ridicate se pot transforma uşor în pierderi pentru gospodării, bănci şi dezvoltatori imobiliari, ceea ce în final s-ar traduce într-o economie mondială care se va confrunta cu o recesiune majoră.

    „Dacă băncile centrale rămân la fel de agresive, perspectiva unei recesiuni uşoare dispare. Preţurile locuinţelor ar putea scădea şi mai repede, agravând şi prelungind recesiunea”, a declarat Niraj Shah de la Bloomberg Economics.