BusinessMagazin

Tag: CSM

  • Judecătorii cer CSM să sesizeze Inspecţia Judiciară în cazul afirmaţiilor lui Gheorghe Nichita

    Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a solicitat, duminică, Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Inspecţia Judiciară, pentru a se verifica dacă afirmaţiile preşedintelui filialei judeţene PSD Iaşi Gheorghe Nichita au afectat independenţa justiţiei.

    “Solicitarea vine în contextul în care mai multe site-uri de ştiri au publicat pe data de 22 august 2015 următoarea afirmaţie a domnului Gheorghe Nichita, făcută în cadrul unei şedinte PSD: «Eu mi-am rezolvat problemele cu justiţia, înţelegeţi voi (frecându-şi două degete – n.r.). Această ţară este condusă de generalul Florian Coldea (…). Eu am fost susţinut pe linia serviciilor cât a fost George Maior şeful SRI şi nu mi s-a întâmplat nimic. Dar să ştiţi că nici de acum nu mi se poate întâmpla nimic”, se arată într-un comunicat de presă al UNJR.

    În sesizarea UNJR se arată că aceste afirmaţii sunt “de o gravitate excepţională şi transmit opiniei publice ideea că “dosarele în care sunt anchetate fapte de corupţie pot fi «rezolvate» cu sprijinul serviciilor secrete”.

    Uniunea Judecătorilor consideră că “este imperativ ca astfel de declaraţii să facă obiectul cercetărilor efective ale Inspecţiei Judiciare.

    “Impactul acestora asupra opiniei publice este unul cu deosebire puternic, în contextul în care survine într-un spaţiu public în care ideea implicării serviciilor secrete în actul de justiţie dincolo de limitele legii a transpărut, cel puţin la nivel de aparenţă, din chiar declaraţii ale reprezentanţilor acestor structuri”, se mai arată în sesizarea UNJR.

    Judecătorii au precizat că, de data aceasta, nu este vorba de declaraţii generale, ci de afirmaţii extreme de concrete privitoare la implicarea serviciilor secrete în actul de justiţie. Aceştia au reamintit în scrisoarea către CSM că, în 30 aprilie, într-un interviu acordat juridice.ro, generalul Dumitru Dumbravă declara că “Serviciul Român de Informaţii nu se retrage din «câmpul tactic» odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, ci îşi menţine «atenţia/interesul» până la soluţionarea defintivă a cauzei”.

    UNJR a precizat că această afirmaţie a fost explicată ulterior chiar de directorul Serviciului Român de Informaţii prin aceea că sunt urmăriţi “judecători, procurori care pe drum au uitat că servesc statul român şi au avut alte preocupări decât a servi statul român”.

    “Aceste declaraţii, ce au născut ideea supravegherii magistraţilor de către serviciile secrete, pentru a garanta «corectitudinea» judecătorilor, au vulnerabilizat actul de justiţie şi au permis perpetuarea unor astfel de idei, precum cele ale domnului Gheorghe Nichita, transmise publicului în scopul diminuării încrederii în anchetele penale ce îi vizează”, au arătat judecătorii în scrisoarea lor.

    Judecătorii susţin că afirmaţiile lui Gheoghe Nichita impun un răspuns imediat din partea CSM, pentru a clarifica opiniei publice limitele legale în care se derulează cooperarea justiţie – servicii secrete.

    “O justiţie puternică este una care şi apare în ochii publicului ca atare, reacţionând ferm şi imediat la derapajele ce îi ştirbesc independenţa, indiferent din partea cui ar veni”, a mai arătat UNJR.

    În contextul discuţiei despre relaţia justiţie – servicii secrete, judecătorul Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR, va fi prezentă luni în faţa plenului CSM pentru a susţinerea cererea de clarificare a termenului de «câmp tactic” în viziunea SRI când vine vorba de justiţie.

    “Plenul Consiliului Superior al Magistraturii din data de 24 august are şansa şi datoria de a reveni asupra problemei legate de lămurirea înţelesului noţiunii de «câmp tactic», având obligaţia de a defini exact activităţile efectuate de serviciile secrete în legatură cu actul de judecată dupa sesizarea instanţei”, a afirmat judecătorul Dana Gîrbovan.

    Preşedintele UNJR a precizat că reprezentanţii asociaţiilor profesionale vor fi prezenţi la sediul CSM, luni, de la ora 12.30, pentru a susţine importanţa ca astfel de hotărâri să fie luate nu pe baza unor note secrete, ci sub semnul transparenţei depline şi a cooperării oneste.

    “În relaţia justiţie – servicii secrete nu este loc de interpretări şi supoziţii, orice ambiguitatea afectând prin ea însăşi independenţa justiţiei şi încrederea publicului în aceasta”, a mai spus preşedintele UNJR.

    Pe ordinea de zi a şedinţei de luni a Plenului CSM este şi Punctul de vedere al Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios privind plângerea prealabilă formulată de UNJR, Asociaţia Magistraţilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România împotriva Hotărârii Plenului CSM din 15 iunie, prin care a fost respinsă solicitarea transmisă de cele trei asociaţiile profesionale de a le fi puse la dispoziţie informaţiile transmise de Serviciul Român de Informaţii, în cadrul verificărilor făcute de Inspecţia Judiciară privind apărarea independenţei sistemului judiciar, în urma afirmaţiilor făcute de generalul SRI Dumitru Dumbravă. Cererea a fost repinsă pe motiv că informaţiile solicitate de cele trei asociaţii profesionale ale magistraţilor au fost clasificate “Secrete de serviciu”.

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat, în 15 iunie, că afirmaţiile făcute de generalul Dumitru Dumbravă, şeful Direcţiei Juridice din SRI, în cadrul interviului din 30 aprilie, publicat pe site-ul juridice.ro, nu sunt de natură a aduce atingere independenţei sistemului judiciar.

    Inspecţia Judiciară a fost sesizată să facă verificări în acest caz în urma unei solicitări transmise în 18 mai de cele trei asociaţii profesionale ale magistraţilor, în contextul în care generalul Dumitru Dumbravă, a afirmat că instanţele de judecată sunt “câmp tactic” pentru SRI, şi că “în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

    UNJR a mai cerut CSM să facă verificări şi să îi elimine pe eventualii ofiţeri acoperiţi din magistratură şi, totodată, să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informaţii.

    CSM a decis, în cadrul şedinţei de plen din 13 mai, sesizarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pentru a face verificări cu privire la eventualii ofiţeri acoperiţi din rândul judecătorilor şi procurorilor.

    În 3 iunie, UNJR a cerut preşedintelui Klaus Iohannis “să verifice toate activităţile Serviciului Român de Informaţii în justiţie şi să ia măsuri pentru restabilirea legalităţii şi angajarea răspunderii celor vinovaţi de încalcarea limitelor prevăzute de lege”.

    Ulterior, în 5 iunie, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la TVR, că nu are niciun fel de date care să îi arate că SRI ar fi implicat în afara limitelor legale în procesul de justiţie şi a spus că cine are dovezi concrete în acest sens ar face bine să i le pună la dispoziţie.

    Întrebat dacă va media un eventual conflict între SRI şi justiţie, aşa cum i-au cerut anumite asociaţii de magistraţi, preşedintele Klaus Iohannis a declarat: “Dacă CSM îmi solicită acest lucru, cu siguranţă că o s-o fac. Dar deocamdată CSM nu mi-a solicitat o astfel de intervenţie şi la momentul acesta nu am niciun fel de date care să-mi arate că SRI s-ar fi implicat peste sau în afara limitelor date de lege în procesul de justiţie”.

    Întrebat dacă a existat o decizie a CSAT privind monitorizarea de către SRI a cazurilor de corupţie până la o soluţie finală, după cum a susţinut Traian Băsescu, Klaus Iohannis a afirmat că, de când este el preşedinte, “astfel de chestiuni nu au fost discutate în CSAT”. “Dar, în măsura în care CSM sesisează preşedintele României sau CSAT cu anumite chestiuni foarte concrete, eu sunt foarte deschis să vedem cum se poate analiza, cum se poate verifica pentru a face lumină. Interesul meu e să nu existe dubii în aceste speţe”, a declarat şeful statului.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara, făcând referire la subiectul agenţilor sub acoperire în rândul magistraţilor, că “legea este foarte clară, legea nu permite aşa ceva”.

  • Sentinţele bazate pe articol neconstituţional, revizuite şi înaintea deciziei definitive – propunere

    Propunerea a fost formulată de membrii Comisiei nr. 1 din cadrul Consiliului Superior al Magistraturi (CSM) – Independenţa şi responsabilizarea justiţiei, eficientizarea activităţii acesteia şi creşterea performanţei judiciare, integritatea şi transparenţa sistemului judiciar.

    Comisia a constatat că articolul 453 din Codul de procedură penală şi articolul 509 din Codul de procedură civilă se referă doar la situaţia în care Curtea Constituţională declară neconstituţională o prevedere legală după ce hotărârea a devenit definitivă.

    “Or această situaţie pare să creeze o inegalitate între justiţiabili în faţa legii, după cum hotărârea judecătorească definitivă a fost pronunţată înainte sau după decizia Curţii Constituţionale de declarare a neconstituţionalităţii unei dispoziţii legale. O astfel de situaţie nu este permisă de art. 16 alin. 1 din Constituţie”, se arată în minuta şedinţei Comisiei.

    Conform documentului citat, Comisia a apreciat necesar ca revizuirea sau o altă cale extraordinară de atac să fie accesibilă şi atunci când decizia Curţii Constituţionale există anterior hotărârii judecătoreşti definitive, iar aceasta din urmă a fost pronunţată cu nesocotirea deciziei CC. Mai mult, Comisia a constatat diferenţa de reglementare din cele două coduri în privinţa acestui caz de revizuire.

    “Comisia a propus Plenului transmiterea punctului de vedere către Ministerul Justiţiei, împreună cu solicitarea de promovare a unor proiecte de acte normative care să vizeze completarea celor două coduri de procedură astfel încât să constituie caz de revizuire a hotărârilor judecătoreşti (sau caz de exercitare a altei căi extraordinare de atac) şi situaţia în care hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţonală anterior pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive”, se mai arată în minuta şedinţei Comisiei.

    În aceeaşi şedinţă, reprezentanţii CSM au discutat şi despre necesitatea completării articolului 31 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu trei alineate.

  • CSM: Justiţia se face prin instanţe, politicienii şi presa să nu mai comenteze excesiv dosare

    “Având în vedere temele intens mediatizate şi dezbătute public, privitoare la unele cauze penale aflate în instrumentarea parchetelor sau aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, precum şi potenţialul de direcţionare a emoţiei publice, prin instrumente media, spre zone improprii unui stat de drept şi unei democraţii corect înţelese, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii reaminteşte că, potrivit Constituţiei României, justiţia se înfăptuieşte prin instanţele judecătoreşti”, se arată într-un comunicat de presă al CSM transmis joi şi semnat de preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului, Marius Tudose şi Bogdan Gabor.

    Conducerea CSM menţionează că dreptul la liberă exprimare este un drept constituţional a cărui îngrădire, mai ales dacă este în legătură cu informaţii de interes public, nu este permisă într-un stat democratic, dar subliniază că exprimarea în presă a unor opinii, indiferent dacă sunt rezultatul propriilor analize sau sunt “dictate de conjuncturi socio-politice ori interese de grup”, nu poate ţine loc de hotărâre judecătorească şi nu are voie, potrivit Constituţiei, “”să atenteze la demnitatea şi imaginea persoanei”.

    “Comentarea excesivă, apriorică şi într-un registru speculativ – de către persoane de formaţie şi vocaţie variate, cu o cunoaştere limitată a subiectului dezbătut, dar în numele dreptului la liberă exprimare şi a interesului public – poate dăuna însuşi interesului public invocat şi societăţii ca deţinătoare a acestuia. Încrederea cetăţeanului în justiţie se construieşte iar responsabilitatea revine, în principal, statului prin instanţele judecătoreşti constituite potrivit legii. Substituirea acestora de către instituţiile mass-media poate crea aparenţa de răspuns la nevoia de dreptatea socială, ca aşteptare individuală şi colectivă, însă riscă să fie un răspuns emoţional, volatil, păgubos pe termen lung şi cu potenţial de perturbare a condiţiilor obiective necesare înfăptuirii actului de justiţie de către cei ţinuţi prin lege la aceasta”, se mai arată în comunicatul citat.

    Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii îşi exprimă încrederea că, atât instituţiile media, cât mai ales formatorii de opinie, vectorii de imagine, politicienii şi diverşii specialişti în variate domenii “pot da măsura maturităţii, răspunderii şi rolului lor social prin înţelegerea autentică a interesului public în ceea ce priveşte înfăptuirea justiţiei în România”.

  • Lovitură de teatru! DECIZIE în cazul magistraţilor care i-au eliberat pe cei şapte violatori din Vaslui

    Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au luat primele măsuri în cazul magistraţilor din Vaslui care au dispus eliberarea din arest a celor şapte tineri care au violat o elevă de 18 ani până la leşin.

    Lovitură de teatru! DECIZIE în cazul magistraţilor care i-au eliberat pe cei şapte violatori din Vaslui

  • CSM a dezbătut afirmaţiile lui Tăriceanu în cazul deciziei Rarinca. Un membru CSM şi-a cerut scuze

    Membrii CSM au dezbătut, în şedinţa de luni, raportul Inspecţiei Judiciare, care a făcut verificări privind posibila încălcare a independenţei justiţiei prin afectarea autorităţii puterii judecătoreşti şi decredibilizarea sistemului judiciar, după ce Călin Popescu Tăriceanu a cerut demiterea Liviei Stanciu şi a Laurei Kovesi.

    Mai mulţi membri ai CSM au arătat că nu este normal ca politicienii să critice justiţia, apreciind că solicitarea preşedintelui Senatului este ”deplasată”.

    Astfel, judecătorul Cristi Danileţ a spus că “afirmaţiile reprezintă un semnal de deraiere atunci când un membru al Executivului cere demisia preşedintelui Instanţei Supreme”.

    “Nu putem permite aşa ceva”, a arătat Cristi Danileţ.

    La rândul său, Horaţius Dumbravă, fost preşedinte al CSM, a spus că nu este normal ca politicienii să critice justiţia.

    “Să ceri demisia preşedintelui ICCJ mi se pare deplasat. Se cere demisia lui Kovesi, dar nu dumneaei a arestat-o pe Rarinca”, a afirmat Dumbravă.

    La rândul său, judecătorul CSM Norel Popescu a arătat că acest caz al Marianei Rarinca scoate totuşi la iveală anumite probleme ale sistemului judiciar românesc, care trebuie individualizate şi corectate pe parcurs.

    “După ce o persoană a stat şase luni în arest deşi e nevinovată, e o problemă. Şi nu trebuie să ne prefacem că ea nu există. Poate este o eroare obişnuită de judecată. Astfel, consider că ar trebui să se analizeze şi cazurile de achitare”, a spus Popescu.

    Norel Popescu şi-a cerut scuze pentru cazul Marianei Rarinca, susţinând că, există, cu siguranţă, o problemă în sistem.

    Membrii CSM s-au retras pentru a a lua o decizie legată de raportul Inspecţiei Judiciare în cazul afirmaţiilor lui Tăriceanu.

    În 28 mai, CSM a sesizat Inspecţia Judiciară pentru a fi făcute verificări privind posibila încălcare a independenţei justiţiei prin afectarea autorităţii puterii judecătoreşti şi decredibilizarea sistemului judiciar, după ce Călin Popescu Tăriceanu a cerut demiterea Liviei Stanciu şi a Laurei Kovesi.

    Sesizarea Inspecţiei Judiciare (IJ) a fost făcută după ce Călin Popescu Tăriceanu, alături de mai mulţi colegi din PLR, i-a transmis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, în care îi cere “să le înlăture, prin demitere ori prin demisie, din funcţiile pe care le ocupă în mod nedemn, pe Livia Stanciu şi Laura-Codruţa Kovesi”. Tăriceanu a iniţiat acest demers în urma “evenimentului care a avut loc pe 21 mai, când Curtea de Apel Bucureşti a stabilit definitiv nevinovăţia cetăţeanului Mariana Rarinca, care a petrecut mai mult de şase luni în arest preventiv, pentru o faptă pe care nu a comis-o şi pentru care nu au existat niciodată probe”.

    Mai exact, este vorba despre femeia pe care şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Livia Stanciu, a acuzat-o că a şantajat-o. În cazul Marianei Rarinca, DNA, condusă de Laura Kovesi, a dispus trimiterea în judecată, femeia fiind arestată preventiv şase luni şi, ulterior, achitată.

    “Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de acţiunile concertate ale unor reprezentanţi ai Senatului României şi a unei părţi din mass-media românească care tind la afectarea echilibrului puterilor în stat prin subminarea autorităţii puterii judecătoreşti şi a sistemului judiciar în ansamblul său. Exploatarea instituţională şi mediatică a soluţiei definitive de achitare pronunţată de o instanţă judecătorească şi stigmatizarea publică a persoanei preşedintelui ÎCCJ în acest context, strict în considerarea poziţiei şi rangului instituţional al acestuia care a valorificat un drept fundamental, şi anume, acela al sesizării instituţiilor abilitate în legătură cu o situaţie sau posibile fapte de natură penală, poate genera un nepermis mecanism de erodare a încrederii cetăţenilor în calitatea sistemului judiciar şi de forţare a limitelor constituţionale de putere”, arăta CSM.

     

  • Cazanciuc: Inspecţia Judiciară trebuie să clarifice declaraţiile lui Dumitru Dumbravă, referitoare la “câmpul tactic”

    “Noi, în cadrul CSM, nu am înţeles foarte bine această noţiune de ‘câmp tactic’. Nu contest buna credinţă a domnului Dumitru Dumbravă, dar sunt nişte lucruri pe care Inspecţia Judiciară va trebui să le clarifice în perioada imediat următoare”, a spus Cazanciuc, după şedinţa de plen a Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

    Referitor la prezenţa agenţilor sub acoperire în rândul magistraţilor, ministrul Justiţiei a spus că “legea este foarte clară, legea nu permite aşa ceva”.

    “Legea este destul de clară în acestă materie. Pe de altă parte, orice suspiciune trebuie verificată. Dacă sunt suspiciuni trebuie verificate, nu putem lăsa să planeze asupra magistraţilor asemenea tipuri de suspiciuni”, a adăugat Cazanciuc.

    Consiliul Superior al Magistraturii a decis, în cadrul şedinţei de plen de marţi, sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a fi făcute verificări cu privire la posibila afectare a independenţei justiţiei şi magistraţilor de către Serviciul Român de Informaţii.

    Sesizarea a fost făcută în urma unei solicitări transmise în acest sens de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Asociaţia Magistraţilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România.

    Astfel, inspectorii judiciari urmează să stabilească dacă a fost încălcată independenţa actului de justiţie în urma afirmaţiilor şefului Direcţiei juridice a SRI, Daniel Dumbravă, care a spus că instanţele de judecată sunt “câmp tactic” pentru SRI şi că “în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

    Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a cerut, în 18 mai, Consiliului Superior al Magistraturii să apere indepenţa justiţiei şi a magistraţilor în faţa suspiciunii că SRI se implică în actul de justiţie, conform unui comunicat de presă al UNJR.

    Potrivit sursei citate, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, alături de un grup de judecători, a solicitat “Consiliului Superior al Magistraturii să apere independenţa justiţiei şi a magistraţilor faţă de suspiciunea rezonabilă a implicării Serviciului Român de Informaţii în actul de justiţie dincolo de limitele legii, suspiciune ce induce cetăţenilor îndoieli temeinice cu privire la imparţialitatea şi, implicit, corectitudinea actului de justiţie”.

    Solicitarea judecătorilor a fost făcută în contextul în care şeful Direcţiei juridice a SRI, Daniel Dumbravă, a afirmat ca instanţele de judecată sunt “câmp tactic” pentru SRI, şi că “în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

    “Asemenea afirmaţii sunt de o gravitate fără precedent şi aduc gravă atingere atât aparenţei de imparţialitate a judecătorilor, cât şi independenţei ca atare a sistemului judiciar, stârnind deja profunde îngrijorări în rândul magistraţilor”, se arată în scrisoarea trimisă Plenului CSM.

    Conform legii, CSM “are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea”.

    UNJR a precizat în scrisoare că într-o situaţie similară, Consiliul Superior al Magistraturii italian a adoptat, în 4 iulie 2007, cu unanimitate de voturi, o rezoluţie în care a subliniat ca “astfel de interferenţe au ca efect intimidarea şi pierderea credibilităţii magistraţilor”.

    “Considerarea instanţelor de judecată ca fiind ‘câmp tactic’ al SRI, precum şi acceptarea prezenţei Serviciului în acest ‘câmp tactic’ până la soluţionarea definitivă a cauzei înseamnă acceptarea posibilităţii ca aceasta instituţie să acţioneze cu mijloace obscure asupra actorilor procesului judiciar, inclusiv procuror sau judecător. O astfel de premiză reprezintă un atentat grav la adresa independenţei justiţiei, ce nu poate fi acceptat nici măcar la nivel de aparenţă ori suspiciune”, se spune în scrisoare.

    De asemenea, UNJR reclamă că în interviul respectiv generalul Dumitru Dumbravă a afirmat că “maniera de lucru a SRI angrenează alături de procurori (…) şi judecători”.

    “Această exprimare denotă pur şi simplu o neînţelegere a noţiunii de independenţă a justiţiei. (…) Astfel de declaraţii venite din partea unei persoane cheie din conducerea SRI pot crea aparenţa unei lipse de independenţă din partea magistraţilor, motiv pentru care CSM este solicitat să intervină pentru ‘a apăra independenţa justiţiei şi a magistraţilor faţă de suspiciunea rezonabilă că Serviciul Român de Informaţii este implicat şi influenţează actul de justiţie dincolo de limitele legii”, afirmă judecătorii în scrisoare.

    Consiliul Superior al Magistraturii a decis, în cadrul şedinţei de plen din 13 mai, sesizarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru a face verificări cu privire la eventualii ofiţeri acoperiţi din rândul judecătorilor şi procurorilor, potrivit reprezentanţilor CSM.

    Reprezentanţii CSM au precizat, pentru MEDIAFAX, că s-a dispus sesizarea CSAT pentru a se stabili care sunt ofiţerii sub acoperire care activează în magistratură.

    Decizia CSM a venit ca urmare a solicitării Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), care a cerut CSM să facă verificări şi să îi elimine pe eventualii ofiţeri acoperiţi din magistratură şi, totodată, să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informaţii.

  • CSM: Afirmaţiile lui Kelemen Hunor au indus ideea că a magistraţii acţionează la comandă politică

    În şedinţa de marţi, plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat că afirmaţiile publice ale lui Kelemen Hunor, membru al Parlamentului României şi preşedinte al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), exprimate în 17 aprilie la Cluj-Napoca, în cadrul Congresului UDMR sunt de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său.

    Potrivit raportului Inspecţiei Judiciare, afirmaţiile lui Kelemen Hunor referitoare la dosarele penale în care au fost implicaţi Marko Attila Gabor, fost deputat, şi Nagy Zsolt, fost ministru, “în sensul că măsurile procesuale dispuse şi hotărârile judecătoreşti pronunţate au fost nefondate şi nelegale – inducând ideea că magistraţii au acţionat în mod arbitrar, la comandă politică, cu încălcarea obligaţiei de imparţialitate, cauzele penale fiind soluţionate prin condamnarea unor persoane nevinovate – sunt de natură a submina încrederea publicului în imparţialitatea şi integritatea magistraţilor în general şi aduc atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său”.

    Potrivit inspectorilor judiciari, având în vedere modul de exprimare, cadrul în care au fost lansate afirmaţiile, calitatea lui Hunor – de reprezentant al puterii legislative şi preşedinte al unui partid politic – dar şi preluarea afirmaţiilor în presa internă şi cea din Ungaria, declaraţiile liderului UDMR au produs un impact negativ asupra sistemului judiciar şi a credibilităţii autorităţii judecătoreşti.

    Mai mult, arată sursa citată, unele afirmaţii au vizat dosare aflate în curs de soluţionare, creându-se astfel o presiune asupra magistraţilor implicaţi în soluţionarea acestora.

    În acest context, plenul Consiliului a apreciat că “afirmaţiile negative cu privire la activitatea desfăşurată de procurori şi judecători în instrumentarea şi soluţionarea unor cauze penale concrete, nu ar trebui emise în spaţiul public, acestea încadrându-se în situaţia în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat constant că se impune restrângerea libertăţii de exprimare, în scopul de a asigura autoritatea şi imparţialitatea sistemului judiciar”.

    În 20 aprilie, judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al CSM, a sesizat Inspecţia Judiciară cu privire la afirmaţiile făcute de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, care a spus că “persoanele care au aplicat cu bună credinţă legea sunt pedepsite” şi că “Nagy Zsolt este nevinovat şi a fost totuşi încarcerat”.

    Dumbravă a cerut inspectorilor judiciari să verifice posibila afectare a independenţei justiţiei ca urmare a declaraţiilor politice făcute de preşedintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), în data de 17 aprilie, în cadrul Congresului UDMR.

    “Faptul că unii lideri politici se simt şi se declară solidari cu colegi de-ai lor nu constituie în sine o atingere pe care să o aducă independenţei justiţiei şi nici sentimentul că aceiaşi colegi ar fi nevinovaţi. (…) Lucrurile, însă, capătă o altă dimensiune atunci când afirmaţiile în cauză sunt făcute în mod conştient public, la un eveniment de maximă audienţă, cum a fost evenimentul politic ocazionat de congresul UDMR, la care au asistat practic aproape toţi liderii politici din România, dar şi lideri politici din Ungaria”, arăta judecătorul Horaţius Dumbravă în sesizarea transmisă Inspecţiei Judiciare.

    Membrul CSM este de părere că, dincolo de solidaritatea faţă de unii colegi, opiniile pe care Hunor le-a avut cu privire la cauze particulare aflate pe rolul instanţelor şi care s-au soldat cu hotărâri judecătoreşti definitive sau care încă se află pe rolul parchetelor din România, reprezintă “atacul îndreptat împotriva statului de drept, a justiţiei”.

    “Domnia sa afirmă că ‘există pericolul renaţionalizării’ în România, iar argumentul că se încearcă acest lucru este faptul că un membru al partidului politic al cărui lider este, deşi a aplicat cu bună credinţă legea, a fost condamnat şi, acelaşi membru – Marko Attila -, cercetat în alt dosar, este acuzat prin aplicarea unui ‘principiu al culpabilităţi colective’, aluzia din urmă fiind aceea că ar fi cercetat penal în mod abuziv. Deplasarea, constructul logic periculos constă în tocmai concluzia exprimată de liderul politic: prin anchetele penale şi condamnarea unui membru UDMR, România procedează la renaţionalizarea imobilelor aparţinând confesiunilor maghiare”, preciza Dumbravă în sesizarea transmisă IJ.

    Kelemen Hunor a spus, la evenimentul menţionat, că: “Am adoptat legi prin care am redobândit o parte considerabilă a bunurilor care au aparţinut comunităţii maghiare, de exemplu, pădurile care au fost în proprietate colectivă şi imobilele care au aparţinut confesiunilor maghiare. Dar pericolul renaţionalizării este mai mare ca oricând. România s-a angajat să restituie în natură bunurile confiscate în timpul dictaturii comuniste, iar în cazurile în care acest lucru nu este posibil, să ofere compensaţii băneşti echitabile. Însă, momentan, constatăm că persoanele care au aplicat cu bună credinţă legea, sunt pedepsite, iar în cazul comisiilor de restituire se aplică principiul culpabilităţii colective. Să fie clar, credem în continuare în nevinovăţia lui Markó Attila şi suntem întru totul solidari cu el. Marko Attila şi-a desfăşurat activitatea ani la rând în interesul comunităţii maghiare”.

    În plus, Kelemen Hunor a precizat că: “Nagy Zsolt este nevinovat şi a fost totuşi încarcerat. Trebuie să fim solidari cu el şi să transformăm justiţia într-o instituţie care nu permite astfel de procese inechitabile. Te susţinem, Zsolt! Sperăm că vei fi liber în curând. Dacă nu vom fi capabili să explicăm acest lucru, nu vom fi capabili să luptăm pentru dreptatea noastră, iar această situaţie va conduce la o decepţie uriaşă în rândul alegătorilor căreia îi vom cădea victimă şi noi. Trebuie să spunem răspicat că justiţia trebuie să funcţioneze, iar noi sprijinim strădania de a o face funcţională. Dar respingem generalizările şi etichetarea. Vom fi întotdeauna solidari cu cei care au fost nedreptăţiţi. Statul de drept înseamnă lipsa totală a arbitrarului”

    În urma analizării acestor afirmaţii, inspectorii judiciari au stabilit că Hunor a afectat independenţa justiţiei.

    Acesta nu este primul raport întocmit de IJ cu privire la declaraţiile publice ale liderului UDMR referitoare la condamnările din dosarul privatizărilor strategice.

    În februarie, inspectorii judiciari au stabilit că, prin afirmaţii similare, Kelemen Hunor a afectat independenţa actului de justiţiei. Concluziile acestui raport au fost însuşite de plenul CSM.

    Mai exact, Kelemen Hunor a spus că fostul ministru Zsolt Nagy, condamnat în dosarul privatizărilor strategice, a fost nedreptăţit şi că “trebuie să fie foarte clar” că acest caz nu este unul de corupţie şi că nu există nicio dovadă împotriva lui Zsolt Nagy.

    “Mai există cazul lui Nagy Zsolt, care a fost nedreptăţit şi condamnat la închisoare. Libertatea înseamnă altceva pentru Nagy Zsolt. Trebuie să fie un lucru foarte clar: cazul lui nu este un caz de corupţie, nu există nicio dovadă împotriva sa, nu s-a privatizat nicio firmă de stat pe vremea lui. Din stenogramele înregistrate cu ocazia convorbirilor purtate de alte persoane s-au tras concluzii cu privire la cazul lui şi în baza acelor stenograme a fost condamnat Nagy Zsolt. El are nevoie de sprijnul nostru, de solidaritatea noastră. Cu siguranţă nu va renunţa la lupta pentru adevăr, nici noi nu trebuie să renunţăm la lupta pentru adevăr”, spunea Kelemen Hunor.

    Foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy au fost încarceraţi în 27 ianuarie, după ce au fost condamnaţi definitiv de instanţa supremă la patru ani şi opt luni, respectiv patru ani de închisoare, în dosarul privatizărilor strategice, alături de alte persoane.

  • CSM cere Inspecţiei Judiciare să verifice dacă independenţa justiţiei a fost afectată de SRI

    Sesizarea a fost făcută în urma unei solicitări transmise în acest sens de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Asociaţia Magistraţilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România.

    Astfel, inspectorii judiciari urmează să stabilească dacă a fost încălcată independenţa actului de justiţie în urma afirmaţiilor şefului Direcţiei juridice a SRI, Daniel Dumbravă, care a spus că instanţele de judecată sunt “câmp tactic” pentru SRI şi că “în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

    Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a cerut, în 18 mai, Consiliului Superior al Magistraturii să apere indepenţa justiţiei şi a magistraţilor în faţa suspiciunii că SRI se implică în actul de justiţie, conform unui comunicat de presă al UNJR.

    Potrivit sursei citate, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, alături de un grup de judecători, a solicitat “Consiliului Superior al Magistraturii să apere independenţa justiţiei şi a magistraţilor faţă de suspiciunea rezonabilă a implicării Serviciului Român de Informaţii în actul de justiţie dincolo de limitele legii, suspiciune ce induce cetăţenilor îndoieli temeinice cu privire la imparţialitatea şi, implicit, corectitudinea actului de justiţie”.

    Solicitarea judecătorilor a fost făcută în contextul în care şeful Direcţiei juridice a SRI, Daniel Dumbravă, a afirmat ca instanţele de judecată sunt “câmp tactic” pentru SRI, şi că “în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

    “Asemenea afirmaţii sunt de o gravitate fără precedent şi aduc gravă atingere atât aparenţei de imparţialitate a judecătorilor, cât şi independenţei ca atare a sistemului judiciar, stârnind deja profunde îngrijorări în rândul magistraţilor”, se arată în scrisoarea trimisă Plenului CSM.

    Conform legii, CSM “are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea”.

    UNJR a precizat în scrisoare că într-o situaţie similară, Consiliul Superior al Magistraturii italian a adoptat, în 4 iulie 2007, cu unanimitate de voturi, o rezoluţie în care a subliniat ca “astfel de interferenţe au ca efect intimidarea şi pierderea credibilităţii magistraţilor”.

    “Considerarea instanţelor de judecată ca fiind ‘câmp tactic’ al SRI, precum şi acceptarea prezenţei Serviciului în acest ‘câmp tactic’ până la soluţionarea definitivă a cauzei înseamnă acceptarea posibilităţii ca aceasta instituţie să acţioneze cu mijloace obscure asupra actorilor procesului judiciar, inclusiv procuror sau judecător. O astfel de premiză reprezintă un atentat grav la adresa independenţei justiţiei, ce nu poate fi acceptat nici măcar la nivel de aparenţă ori suspiciune”, se spune în scrisoare.

    De asemenea, UNJR reclamă că în interviul respectiv generalul Dumitru Dumbravă a afirmat că “maniera de lucru a SRI angrenează alături de procurori (…) şi judecători”.

    “Această exprimare denotă pur şi simplu o neînţelegere a noţiunii de independenţă a justiţiei. (…) Astfel de declaraţii venite din partea unei persoane cheie din conducerea SRI pot crea aparenţa unei lipse de independenţă din partea magistraţilor, motiv pentru care CSM este solicitat să intervină pentru ‘a apăra independenţa justiţiei şi a magistraţilor faţă de suspiciunea rezonabilă că Serviciul Român de Informaţii este implicat şi influenţează actul de justiţie dincolo de limitele legii”, afirmă judecătorii în scrisoare.

    Consiliul Superior al Magistraturii a decis, în cadrul şedinţei de plen din 13 mai, sesizarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru a face verificări cu privire la eventualii ofiţeri acoperiţi din rândul judecătorilor şi procurorilor, potrivit reprezentanţilor CSM.

    Reprezentanţii CSM au precizat, pentru MEDIAFAX, că s-a dispus sesizarea CSAT pentru a se stabili care sunt ofiţerii sub acoperire care activează în magistratură.

    Decizia CSM a venit ca urmare a solicitării Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), care a cerut CSM să facă verificări şi să îi elimine pe eventualii ofiţeri acoperiţi din magistratură şi, totodată, să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informaţii.

  • Inspecţia Judiciară: Traian Băsescu a încălcat, din nou, independenţa justiţiei, prin afirmaţiile publice

    Raportul inspectorilor judiciari urmează a fi prezentat plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în şedinţa de marţi, iar CSM va decide dacă îşi va însuşi concluzia acestui raport.

    Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat, în 30 aprilie, Inspecţia Judiciară, precum şi CNA, în legătură cu declaraţiile referitoare la justiţie făcute de Traian Băsescu la un post de televiziune, după ce cu o zi înainte şi-a însuşit un raport al IJ privind alte declaraţii care au afectat prestigiul justiţiei.

    În sesizarea trimisă Inspecţiei Judiciare, Consiliul Superior al Magistraturii a cerut să facă verificări pentru a stabili dacă declaraţiile fostului preşedinte Traian Băsescu la postul de televiziune B1 TV au adus atingere independenţei justiţiei şi au subminat autoritatea acesteia.

    “Ca urmare a mesajelor publice lansate de domnul Traian Băsescu, fost Preşedinte al României, în cadrul emisiunii «Ultimul Cuvânt», difuzată de postul de televiziune B1 TV cu începere de la orele 22.00, în data de 29 aprilie 2015, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicată cu modificările şi completările ulterioare, a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări pentru a se stabili dacă prin acestea s-a adus atingere independenţei justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia”, se arăta într-un comunicat de presă al CSM.

    De asemenea, conducerea CSM a sesizat Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) cu privire la posibila încălcare de către postul de televiziune B1 TV a prevederilor Deciziei-cadru nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual. Până în acest moment, CNA nu a discutat această sesizare.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a vorbit, în 29 aprilie, în cadrul unei intervenţii telefonice la B1 TV, despre decizia Consiliului Superior al Magistraturii conform căreia ar fi adus atingere independenţei justiţiei.

    Băsescu a declarat că “în momentul de faţă Inspecţia Judiciară şi CSM au devenit o măciucă care se aplică în gură, direct, oricărui om care vrea să exprime ceva despre justiţie”.

    “O să fiu foarte direct şi pe înţelesul tuturor: în momentul de faţă, Inspecţia Judiciară şi CSM au devenit o măciucă care se aplică în gură, direct, oricărui om care vrea să exprime ceva despre justiţie. Nu vă supăraţi, în spatele acestei agresivităţi a Inspecţiei Judiciare şi a CSM se află o mare de corupţie, şi o să vă exemplific. Sunt lucruri pe care m-am abţinut să le spun, am susţinut acest sistem al justiţiei, am susţinut forţa lui în raport cu politicienii, dar vreau să clarificăm nişte lucruri: sistemul este departe de a fi unul perfect, aşa cum încearcă a fi prezentat de liderii justiţiei (…). De ce credeţi că a fost nevoie de Legea 10 cu privire la restituirea de către primari a proprietăţilor: pentru că politicul a constatat că în instanţe cei care aveau dreptul la restituiri erau târâiţi 10-12 ani şi nu reuşeau să intre în posesia proprietăţilor şi s-a considerat că o şansă în plus ar fi primarii. Eu am fost unul dintre primarii care au făcut restituiri masive pe Legea 10, substituind de fapt justiţia, care trebuia să rezolve problema asta”, a susţinut Băsescu.

    “Nu discutăm de cei noi, neapărat, discutăm în general de sistem. Eu nu-i acuz pe proaspeţii procurori şi judecători că sunt neapărat corupţi, dar constatăm, sunt nişte realităţi, da? Această tânguire a justiţiei, acest delay uriaş, această nedreptate generată de justiţie a făcut să apară şmecherii cu drepturi litigioase, care au cumpărat de la amărâţii care au stat 10-12 ani târâiţi prin procese (…) şi au ajuns să vândă pe nimic şi au generat cumpărătorii de drepturi litigioase. Eu sunt revoltat de abordarea măcuica în gură oricui vorbeşte despre justiţie, noi suntem perfecţi: nu, sunteţi la fel de corupţi ca administraţia, domnilor din justiţie. Voi aţi întârziat procese care trebuia să funcţioneze, că nu v-am spus-o în mandat, v-am încurajat să mergeţi înainte, v-am protejat de influenţa politicului, dar totul are o limită. Obrăznicia are o limită. Nu îmi spuneţi mie, care ştiu de ce s-a dat legea 10, ştiu de ce s-a creat ANRP-ul (…). Justiţia a făcut progrese uriaşe, dar modul în care încearcă de 6 luni să se arate a fi Fecioara Maria este una din minciunile publice pe care încearcă să le instaleze în favoarea unei justiţii discreţionare, ori acest lucru este inacceptabil”, a mai spus Băsescu.

    În 30 aprilie, fostul preşedinte Traian Băsescu a scris pe Facebook că poziţia exprimată de CSM în ceea ce îl priveşte l-a “revoltat”, el menţionând totodată că nu este “duşmanul justiţiei, ci doar al făţărniciei exprimate prin liderii ei”.

    Traian Băsescu susţinea că, “mai mult, oricine nu recunoaşte perfecţiunea este introdus în malaxorul de propagandă al Inspecţiei Judiciare şi al CSM şi admonestat public pentru prejudicii aduse justiţiei”.

    “A trebuit să suport admonestările publice şi exagerările cât timp am fost preşedinte. Nu sunt dispus să fac acelaşi lucru şi acum, când am devenit un cetăţean oarecare ce beneficiază de libertatea de exprimare. Mă gândesc doar la zecile de mii de foşti proprietari care au fost batjocoriti mulţi ani prin instanţe, fără a-şi redobîndi proprietăţile, mulţi dintre ei fiind siliţi să-şi vândă drepturile litigioase către samsari. N-a contat că era vorba de păduri, terenuri agricole, case sau terenuri prin marile oraşe. Mai mult, samsarii au fost serviţi «la cheie» în procesele de restituire în instanţe spre deosebire de foştii proprietari. Oare nu aşa a apărut un Stelu sau un clan Cîrpaci ? Oare de ce a trebuit să inventăm sisteme de retrocedare administrativă şi acelea afectate de corupţie dacă justiţia ar fi funcţionat ? Public se prezintă bilanţuri cu arestaţi şi condamnaţi în lupta anticorupţie şi este foarte bine. Dar pe cînd şi un bilanţ cu daunele provocate de justiţie în procesul de restituire al proprietăţilor ? Pe când un bilanţ cu condamnările la CEDO ?”, a mai scris Băsescu pe Facebook şi a încheiat postarea spunând că “MCV trebuie să continue”.

    Consiliul Superior al Magistraturii şi-a însuşit, în şedinţa de din 29 aprilie, mai multe rapoarte ale Inspecţiei Judiciare privind afirmaţii făcute de Traian Băsescu şi Elena Udrea, care au afectat prestigiul justiţiei.

    CSM a sesizat, în 7 aprilie, Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţiile făcute de Traian Băsescu în emisiuni televizate şi afirmaţiile Elenei Udrea pe contul său de Facebook.

    “Ca urmare a declaraţiilor lansate în spaţiul public de către domnul Traian Băsescu în cadrul emisiunilor ‘Ultimul Cuvânt’- 31 martie 2015 – şi ‘X-PRESS’ – 6 aprilie 2015 -, difuzate la postul de televiziune B1 TV, precum şi a mesajului postat pe contul de Facebook al doamnei Elena Gabriela Udrea în data de 2 aprilie 2015, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicată cu modificările şi completările ulterioare”, conform unui comunicat de presă al CSM.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu declara, în 6 aprilie, la B1, că nu îi sună pe Florian Coldea, Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu “din silă”, pentru că “sunt artizanii acestui mod răvăşit de a face justiţie, fără respect pentru cel care nu este condamnat”, adăugând că “vor să mai rămână cinci mandate”.

    În 31 martie, la emisiunea “Ultimul Cuvânt”, Băsescu a vorbit de o “guantanamizare” a României, cu referire la activitatea procurorilor, care i-ar ameninţa pe cei anchetaţi cu arestul până spun ce a declarat denunţătorul.

    Elena Udrea, prin intermediul echipei de comunicare, a scris pe Facebook că “toţi oamenii care sunt chemaţi la DNA sunt întrebaţi, într-o formă sau alta, dacă ştiu ceva ce ar putea să o incrimineze”, scopul final fiind acela de a se genera, cu orice cost, noi şi noi dosare penale, fără să se ţină cont de probe sau de faptul că “toate aceste denunţuri ar fi făcute sub presiune”.

    Într-o altă postare, Udrea mai spune că măsura arestului preventiv “s-a transformat în mâinile unor anchetatori într-o formulă primară de intimidare şi presiune asupra celor cărora le este aplicată”.

    CSM a ajuns la concluzia că aceste afirmaţii “sunt nefondate şi aduc atingere independenţei şi imparţialităţii magistraţilor care instrumentează cauzele respective, precum şi prestigiului justiţiei, prin subminarea încrederii cetăţenilor în corectitudinea actului de justiţie”.

    Plenul Consiliului a apreciat că declaraţiile lui Traian Băsescu, dar şi postările Elenei Udrea “au depăşit limitele admisibile ale discursului public politic şi ale libertăţii de exprimare”.

  • CSM este de acord cu întâlnirea informală propusă de Senat, dar cere comunicat de presă la final

    Răspunsul a venit în urma invitaţiei transmise, săptămâna trecută, de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, Consiliului Superior al Magistraturii, la o ”întâlnire informală, care să se desfăşoare sub forma unei dezbateri”.

    Tăriceanu a propus, cu acest prilej, ca presa să fie prezentă doar la deschiderea discuţiilor şi să nu se dea nicio rezoluţie sau un comunicat de presă, la finalul întâlnirii.

    Călin Popescu Tăriceanu menţiona în scrisoarea adresată CSM că propune ca reprezentanţii mass-media să fie prezenţi doar la deschiderea întâlnirii, inclusiv la discursurile de deschidere ale preşedinţilor CSM şi al Senatului.

    ”Propunem ca întâlnirea noastră să nu se încheie printr-o rezoluţie sau comunicat de presă, ceea ce nu exclude libertatea fiecărui participant de a se exprima, ulterior, în faţa reprezentanţilor mass-media”, mai afirma preşedintele Senatului.

    ”În cazul în care veţi accepta invitaţia noastră, urmează ca data şi ora întâlnirii să fie stabile ulterior”, mai arată Călin Popescu Tăriceanu, care propune ca în luările de cuvânt să fie exprimate opinii şi să fie adresate întrebări.

    În răspunsul preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Bordea Tudose, se precizează că instituţia este de acord cu formatul propus de preşedintele Senatului, dar că, ”pentru a da eficienţă activităţii, din perspectivă instituţională, opinează asupra necesităţii configurării unei agende de discuţii, cu valorificarea propunerilor ambelor instituţii”.

    ”Anticipând interesul mediatic faţă de activitatea propusă, opinăm, totuşi, în sensul redactării unui comunicat de presă comun, la finalul întâlnirii, care să încadreze ferm limitele şi natura eventualelor declaraţii ulterioare ale participanţilor”, se mai precizează în răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii, transmis, luni, Biroului Permanent al Senatului.

    Cele două instituţii urmează să stabilească data şi ora la care va avea loc dezbaterea informală, potrivit vicepreşedintelui Senatului Cristian Dumitrescu.

    Călin Popescu Tăriceanu a anunţat, la începutul lunii aprilie, că propune organizarea cât mai curând posibil, la Palatul Parlamentului, a unei întâlniri informale între conducerea Senatului şi membrii CSM, pe tema relaţiei bilaterale şi a exercitării atribuţiilor celor două instituţii.

    El a transmis, prin intermediul unei declaraţii de presă, că în ultimul timp, ”şi-au făcut simţită prezenţa în spaţiul public şi în relaţia bilaterală o serie de diferenţe de abordări şi opinii între Senatul României şi Consiliul Superior al Magistraturii”, care ”s-au manifestat prin declaraţii publice polemice ale unor reprezentanţi ai celor două instituţii şi prin sesizarea înaintată Curţii Constituţionale a României de către CSM”.

    ”Având în vedere această împrejurare, faptul că Parlamentul se află într-o fază avansată de definitivare a proiectului de lege pentru modificarea Constituţiei şi necesitatea promovării dialogului între autorităţile statului pentru soluţionarea unor potenţiale disfuncţionalităţi, mâine 15 aprilie a.c., voi face următoarea propunere membrilor Biroului Permanent al Senatului: Organizarea cât mai curând posibil, la Palatul Parlamentului, a unei întâlniri informale între membrii Biroului Permanent al Senatului şi membrii CSM, la care participanţii să exprime în mod liber şi fără o ordine de zi prestabilită problemele cu care se confruntă în relaţia bilaterală şi în exercitarea atribuţiilor constituţionale între cele două instituţii”, afirma Tăriceanu.

    Potrivit preşedintelui Senatului, ”în urma unui astfel de dialog constructiv, vor putea fi identificate o serie de probleme pe care Parlamentul le-ar putea soluţiona în viitorul apropiat în cadrul procesului legislativ”.