BusinessMagazin

Tag: crestere economica

  • România redevine atractivă pentru investitorii străini: Perioada următoare este deschisă oportunităţilor şi va fi caracterizată de o creştere economică peste media europeană

    Consiliul Investitorilor Străini (FIC), organizaţia care reuneşte peste 120 de companii multinaţionale, apreciază că România va înregistra anul acesta o creştere economică peste media europeană, evoluţie care se va traduce în perioada următoare şi în creşterea oportunităţilor de investiţii.

    “Perioada următoare este deschisă oportunităţilor şi va fi caracterizată de o creştere economică peste media europeană, iar previziunile Comisiei Europene, precum şi cele ale instituţiilor internaţionale (FMI, Banca Mondială) arată că anul 2021 se conturează, într-adevăr, în această direcţie”, transmit reprezentanţii organizaţiei într-un raport despre percepţia membrilor FIC privind mediul de afaceri din România.  

    Estimările economice ale Comisiei Europene (CE) din primăvara anului 2021 arată o îmbunătăţire a perspectivelor de creştere în comparaţie cu previziunile din iarna trecută. În cazul României, prognozele de creştere ale economiei au fost ajustate la 5,1% pentru anul 2021 şi 4,9% pentru anul 2022, spre deosebire de cele din iarnă ce indicau creşteri de 3,8% şi respectiv 4%. 

    Se aşteaptă ca economiile tuturor statelor membre să revină la nivelurile de dinainte de criză până la sfârşitul anului 2022, pe măsură ce vaccinarea populaţiei progresează, iar măsurile de distanţare socială se vor putea ridica treptat. Introducerea graduală a proiectelor din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă va contribui la impulsionarea creşterii investiţiilor.

    În mod similar, rezultatele indicatorului FIC Business Sentiment Index (BSI) aferente lunii martie 2021, surprind percepţia în general optimistă a investitorilor cu privire la mediul de afaceri din România, la mai mult de un an de la declanşarea pandemiei, comparativ cu iteraţia precedentă (toamna 2020), când criza sanitară era percepută ca atingând un nou apogeu.

    Potrivit membrilor FIC, există un sentiment de optimism moderat cu privire la direcţia în care se îndreaptă dezvoltarea afacerilor în perioada următoare. Această percepţie pozitivă din prezent poate fi explicată prin depăşirea momentelor incerte care au caracterizat lunile anterioare de criză şi de asemenea, de apariţia vaccinului şi a succesului campaniilor de vaccinare din ultima perioadă. 

    “Încrederea investitorilor în piaţa din România se reflectă în răspunsurile cu privire la investiţiile planificate pentru următoarele 12 luni: mai mult de jumătate dintre respondenţi (51,1%) se aşteaptă să crească investiţiile şi doar 13% le vor pune în aşteptare. Acest rezultat reprezintă cel mai mare scor înregistrat de la prima iteraţie BSI, surprinzând un nivel maxim pentru creşterea investiţiilor programate pentru anul următor de către companii”, notează raportul FIC.  

    În plus, deşi investiţiile planificate sunt foarte mari, se aşteaptă ca cele alocate pentru forţa de muncă să crească într-un ritm mai lent (33,3% dintre respondenţi au în plan creşteri). Acest lucru ar putea fi rezultatul faptului că investiţiile planificate sunt legate de digitalizare şi nu implică neapărat crearea de noi locuri de muncă.

    Investitorii consideră că experienţa anului trecut a oferit lecţii importante care pot duce la oportunităţi viitoare. Printre cele mai importante lecţii învăţate de mediul de afaceri şi puse în aplicare pentru creşterea rezilienţei business-ului propriu se află accelerarea transformării digitale; creşterea agilităţii şi flexibilităţii afacerii; şi optimizarea costurilor.

    “Tendinţa spre digitalizare care a pornit de la nivel european este una dintre oportunităţile pe care mediul de afaceri a reuşit să le cunoască mai bine în perioada anului trecut. Accelerarea digitalizării poate fi un bun punct de plecare pentru o schimbare în structura distribuţiei stocului de investiţii străine, spre industrii cu grad de intensitate tehnologică mai ridicată”, concluzionează raportul FIC.

  • Care sunt estimările CFA România pentru 2021: creştere PIB de peste 4%, inflaţie între 3% şi 3,5%, curs între 4,9 şi 5 lei şi ROBOR între 1,5% şi 2%

    ♦ Săptămâna trecută, CFA România a prezentat previziunile macroeconomice ale asociaţiei pentru anul 2021, realizate în cadrul unui sondaj din interiorul CFA România ♦ Economia românească a încheiat anul 2020 cu o inflaţie de 2,6%.

    Un procent de 40% din respondenţii unui sondaj realizat de CFA Ro­mânia, asociaţia profesioniştilor în investiţii certificaţi interna­ţional, se aşteaptă ca produsul intern brut al României să se aprecieze cu 4% în anul 2021, aşadar o revenire puternică faţă de scăderea de 3,9% în anul pandemiei.

    Pe de altă parte 16% estimează o creştere economică între 3,5% şi 4%, în timp ce cei mai optimişti, respectiv 4%, văd un avans al PIB-ului de până în 2%.

    „Anul trecut am estimat că economia va creşte cu 3%, dar ceea ce s-a întâmplat a fost că s-a contractat cu aproape 4%. Previ­ziunea actuală din piaţă vede o creştere de 2,8% a PIB-ului României. Aproape jumătate dintre membrii CFA se aşteaptă ca economia să crească cu peste 4% în acest an, o revenire mare, şi mai mult decât previziunea actuală din piaţă“, spune Mihai Purcărea, CEO BRD Asset Management şi membru al boardului CFA România.

    Săptămâna trecută, CFA România a prezentat previziunile macroeconomice ale asociaţiei pentru anul 2021, realizate în cadrul unui sondaj din interiorul CFA România. Printre indicatori se numără inflaţia, cursul de schimb, dobânda ROBOR, dar şi cine ar putea câştiga Campionatul European de Fotbal – cu cele mai mari şanse fiind votată Germania.

    Pe de altă parte, 39% dintre analiştii CFA România estimează că nivelul inflaţiei în 2021 ar putea fi cuprins între 3% şi 3,5%. Spre comparaţie, economia românească a încheiat anul 2020 cu o inflaţie de 2,6%. Niciun analist nu estimează o inflaţie mai mică de 2%, iar la polul opus, respectiv peste 4%, a fost votată ca variantă de către 7% dintre respondenţi.

    Cursul de schimb leu-euro, cel mai urmărit atât de românii cu credite în euro, cât şi de cei care nu au credite dar plătesc facturile la utilităţi în monedă europeană, ar putea închide anul 2021 la un nivel cuprins între 4,9 şi 5 lei pentru un euro.

    Astfel, majoritarea analiştilor CFA România, respectiv 70% dintre respon­denţi, estimează că leul se va deprecia în faţa euro în perioada următoare. Spre comparaţie vineri, BNR a cotat euro la 4,885 lei pe unitate. ROBOR, referinţa creditelor de retail în lei, ar putea închide anul 2021 la un nivel cuprins între 1,5% şi 2%, potrivit estimă­rilor a 44% dintre analiştii CFA România, acesta fiind răspunsul majoritar. Vineri, cos­tul leilor înregistra valoarea de 1,7% pe an.

    Cât despre Bursa de Valori Bucureşti, 39% dintre analişti consideră că indicele BET-XT Total Return, cel care reflectă dinamica celor mai tranzacţionate 25 de acţiuni listate, s-ar putea aprecia între 10 şi 20%. Un răspuns apropiat, respectiv cu 37% faţă de 39% îl au şi cei care estimează o creştere a indicelui de la 0% la 10%. De la începutul anului 2021 indicele are un plus de 11%.

    liviu.popescu@zf.ro

  • Ce conţine pachetul de stimulare al lui Biden, prin care speră să revigoreze economia SUA: Aproape fiecare american va primi 1.400 de dolari. Se conturează anul acesta o creştere economică de 6,5%

    Camera Reprezentanţilor din Statele Unite este pregătită să aprobe săptămâna aceasta planul de stimulare al preşedintelui Joe Biden, în valoare de 1.900 de miliarde de dolari, notează Financial Times.

    Senatul a aprobat deja proiectul de lege după o sesiune maraton şi, odată ce Camera va adopta legislaţia, pachetul de stimulare a economiei va intra în efect în câteva săptămâni, urmând să includă o serie suplimentară de finanţări pentru şcoli şi programul de vaccinare anti-COVID-19.

    Într-un scenariu optimist, legislaţia ar putea crea circa 7 milioane de locuri de muncă până la sfârşitul anului.

    Anterior, Senatul a redus beneficiile de şomaj de la 400 la 300 de dolari pe săptămână, însă programul de susţinere a persoanelor fără loc de muncă a fost extins până la începutul lunii septembrie.

    Pachetul fiscal conţine aproximativ 400 de miliarde de dolari sub formă ce cecuri pentru populaţia cu venituri mici şi medii, reprezentând a treia rundă de cecuri pentru persoanele cu venituri mai mici de 75.000 de dolari.

    Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) estimează acum că produsul intern brut (PIB) al SUA va creşte cu 6,5% în 2021, de la 3,2% în decembrie. Totodată, organizaţia crede că economia americană va înregistra un plus de 4% în 2022, cu 0,5% peste ultimele previziuni.

    În mod similar, JPMorgan a estimat la începutul anului că planul lui Biden ar genera o creştere de 6,4% a PIB-ului nominal.

     

  • România, un câmp de bombe bugetare: În anul crizei, guvernul Orban a lăsat moştenire un deficit bugetar de 102 mld. lei, adică 21 mld. euro, cu 10 mld. lei peste estimări

    Ministerul Finanţelor a publicat miercuri seară închiderea bugetară pentru anul 2020, an de pandemie şi an în care economia s-a confruntat cu una dintre cele mai violente crize economice într-un termen atât de scurt.

    Căderea economică de 5%, plus necesarul de finanţare de aproape 50 mld. lei pentru ţinerea economiei pe linia de plutire a dus deficitul bugetar la 102 mld. lei, adică aproape 10% din PIB, cu mult peste aşteptări.

    Veniturile totale au fost de 322 mld. lei, din care veniturile fiscale  (TVA, impozit pe venit, accize etc.) au fost de 151 mld. lei, iar veniturile din contribuţiile de asigurări sociale (25% din salariul brut pentru pensie) au fost de 112 mld. lei.

    Cheltuielile totale au fost de 424 mld. lei, din care cheltuielile de personal pentru cei 1,24 de milioane de bugetari au fost de 109 mld. lei, cheltuielile pentru plata pensiilor pentru 5 milioane de români au fost de 138 mld. lei, iar cheltuielile pentru plata dobânzilor pentru creşterea accelerată a datoriei publice au fost de 14,5 mld. lei.

    Nu cred că un alt guvern ar fi putut să obţină rezultate bugetare mai bune, având înv edere violenţa crizei economice, fragilitatea businessului din România, unde primele 1.000 de companii realizează 49% din cifra de afaceri totală din economie, iar restul de 599.000 de companii se bat pe ce a rămas, dependenţa de piaţa europeană, în special de Germania, necesitatea susţinerii şomajului tehnic pentru cei peste 1 milion de angajaţi care au fost nevoiţi să fie trimişi acasă din cauza închiderii economiei, plus cheltuielile sanitare venite peste noapte.  Că multe dintre aceste cheltuieli s-au făcut aiurea, asta-i altă problemă.

    Guvernul Orban a lăsat în economie venituri fiscale de peste 20 mld. lei prin amânarea plăţii unor taxe şi impozite.  Câte se vor recupera în 2021 vom vedea.

    Problema este că structura bugetară a României este foarte proastă, având în vedere că cheltuielile pentru plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor, în sumă de 247 mld. lei, reprezintă nu mai puţin de 93% din veniturile fiscale, ceea ce este o situaţie nemaiîntâlnită.

    Dacă mai punem la socoteală necesarul pentru plata dobânzilor la datoria publică, de 14,5 mld. lei, rezultă că toate veniturile fiscale sunt mâncate. Nu mai rămâne nimic pentru altceva.

    Acum guvernul Cîţu încearcă să închidă, cel puţin pe hârtie, bugetul pe 2021 care, în varianta cea mai optimistă, indică o creştere economică de 4,3% şi o creştere a veniturilor totale bugetare cu 31 mld. lei, respectiv de la 322 mld. lei în 2020, la 353 mld. lei în 2021.

    Pe hârtie avem o creştere de 7%, dar această majorare, respectiv această strângere de taxe şi impozite depinde de foarte multe lucruri: ritmul de vaccinare, revenirea Germaniei şi a Europei, posibilitatea şi dorinţa companiilor care şi-au amânat taxele şi impozitele de a avea bani pentru a le plăti în 2021, şi nu în ultimul rând creşterea businessurilor.

    Economia României este extrem de polarizată, iar companiile mici depind de ce fac companiile mari şi de creşterea economică.

    Guvernul Cîţu mizează pe o creştere economică de 4,3%, în timp ce analiştii şi-au pus în previziuni o creştere economică mai redusă, estimările mergând între 2,7% şi 4%.

    Dacă anul agricol va fi bun, economia va indica o creştere de 4%, dar asta nu înseamnă că statul va avea venituri mai mari la buget.

    Pentru că nu mai poate susţine un deficit bugetar de 10% din PIB ca în 2020, guvernul Cîţu trebuie să reducă acest deficit la 7% în 2021, ceea ce înseamnă o reducere în valoare nominală de 24 mld. lei faţă de anul trecut. O ajustare extrem de dificilă, având în vedere că se bazează pe o speranţă a creşterii veniturilor cu 31 mld. lei şi o creştere a cheltuielilor bugetare cu numai 7 mld. lei, în condiţiile în care sindicaliştii din sistemul bugetar se pregătesc să rupă gardurile de la Palatul Victoria din cauza îngheţării salariilor, iar cei 5 milioane de pensionari sunt la rândul lor nemulţumiţi că nu ştiu cu cât le va mai creşte pensia. Şi oricum, speranţele pentru o creştere de 40% sunt irealizabile.

    BNR, care susţine guvernul prin scăderea dobânzii de referinţă astfel încât Ministerul Finanţelor să se poată împrumuta mai ieftin, a avertizat public asupra incertitudinilor bugetare legate de consolidarea fiscală , un termen extrem de preţios folosit de economişti pentru a justifica necesitatea reducerii deficitului bugetar, scăderii cheltuielilor şi creşterii veniturilor.

    România, ca de altfel toată Europa, se va confrunta în primul trimestru cu o recesiune economică intervenită ca urmare a reînchiderii economiilor Europene şi a semnelor de întrebare legate de rapiditatea vaccinării populaţiilor.

    În cazul României, companiile pierd 200 mil. euro pe zi din cauza încetinirii revenirii economice. Dacă guvernul ar accelera vaccinarea, care costă 2 mil. euro pe zi, businessul ar putea să-şi revină mult mai repede.

    Temerea cea mai mare este că îngheţarea salariilor la buget s-ar putea să nu fie de ajuns pentru obţinerea deficitului bugetar de numai 7% din PIB, adică de 78 mld. lei , dacă cele 31 mld. lei în plus la venituri nu se vor realiza.

    Este bine să reamintim că preşedintele Băsescu şi guvernul Boc au tăiat salariile la buget cu 25% în mai 2010, când bugetul nu se închidea cu 4 mld. lei.

    În următoarele zile vom vedea bugetul pe 2021 pe care îl va prezenta guvernul Cîţu, pentru a vedea cât de realist este făcut.

    PSD, în opoziţie, a prezentat propriul buget pe 2021, o însăilare de date frumos prezentate într-un Power Point, dar care arată mai optimist decât şi optimismul guvernului Cîţu.

    Niciun guvern nu va putea să închidă într-un mod rezonabil bugetul pe 2021 având în vedere situaţia economică, datele din piaţă, modul de construcţie bugetară, unde cheltuielile fixe mănâncă toate veniturile fiscale.

    Să nu ne amăgim că altcineva ar putea obţine rezultate bugetare mai bune sau ar putea strânge mai multe venituri din economie. Doar dacă nu vrea să majoreze taxele şi impozitele sau să reducă salariile şi pensiile, sau să vândă la foc automat companiile de stat, licenţele 5G etc.

    Ca să încheiem anul 2020, mai trebuie să vină situaţia datoriei publice, ca să vedem cum a arătat explozia.

    În ultimii 5 ani, guvernele Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban şi acum Cîţu au lăsat câte o bombă bugetară în economie.

    Să vedem în capul cărui guvern vor exploda.

    Oricum, victimele vor fi companiile şi noi.

  • Revenirea economică pierde startul în 2021: scădere economică în primul trimestru, urmată de revenire din T2/2021

    Investiţiile ar urma să aducă creştere economică aproape cât consumul final, iar toate sectoarele economice trec pe plus în 2021.

    Guvernul mizează în 2021 pe o creştere economică de 4,3% şi speră ca toate sectoarele economice să intre pe plus şi să scoată economia şi bugetul de stat cu capul la suprafaţă. Revenirea economică însă pierde startul cu trei luni. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) vede o scădere economică în primele trei luni din 2021, prin comparaţie cu perioada similară din 2020.

    „Revenirea în zona pozitivă este deplasată spre trimestrul II din 2021, urmând ca şi în primul trimestru al anului 2021 să avem o uşoară contracţie economică faţă de primul trimestru din 2020“, se arată în document.

    Pe partea de formare a PIB, industria ar urma să aducă o creştere de 1,2 puncte procentuale în 2021 şi serviciile de 1,8 pp. Serviciile şi industria înseamnă peste 80% din economia României. Pa partea de utilizare a PIB, consumul ar aduce o creştere economică de circa 2,9 pp., în vreme ce investiţiile ar veni cu un aport de 2,8 pp.

    „În ceea ce priveşte industria, puternic afectată de criza sanitară, se aşteaptă pentru anul curent, o revenire parţială, atingerea nivelului din 2019 fiind estimată în mod conservator pentru anul 2022“, mai notează Prognoza.

  • Ce se va întâmpla cu economia în perioada următoare

    ♦ Guvernul mizează în 2021 pe o creştere economică de 4,3% şi speră ca toate sectoarele economice să intre pe plus şi să scoată economia şi bugetul de stat cu capul la suprafaţă ♦ Revenirea economică pierde însă startul cu trei luni.

    Comisia Naţională de Stra­tegie şi Prognoză (CNSP) vede o scădere econo­mică în primele trei luni din 2021, prin comparaţie cu perioada similară din 2020. Începând cu al doilea trimestru al acestui an economia va începe să recupereze şi va creşte, pe tot anul, cu 4,3%, arată reprezentanţii Prognozei în nota care însoţeşte prognoza de iarnă 2021, pe care guvernul îşi construieşte bugetul.

    „Revenirea în zona pozitivă este deplasată spre trimestrul II 2021, urmând ca şi în primul trimestru al anului 2021 să avem o uşoară contracţie economică faţă de primul trimestru 2020“, se arată în document.

    Guvernul aşteaptă ca economia să crească cu 4,3% în 2021, după o creştere a tuturor sectoarelor economice. Pe partea de cerere, investiţiile ar urma să aducă 2,8 puncte procentuale din creşterea economică de 4,3%, în vreme ce consumul final ar veni cu 2,9 pp.

    Guvernul vede investiţiile şi consu­mul ca principale motoare pentru relan­sarea economică din 2021: „Pe latura ce­rerii, atât consumul privat, cât şi formarea brută de capital fix vor constitui motorul creşterii economice în anul 2021, având contribuţii de 2,4 şi respectiv 2,9 puncte procen­tuale. Consumul privat se estimea­ză că va înregistra o dinamică moderată, ca urmare a creşterii mai reduse în termeni reali a veniturilor salariale.“

    Cheltuielile de capital ale guvernului, investiţiile, au fost la 11 luni din 2020 în valoare de 24,7 mld. lei, în creştere cu 10,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. Guvernul este însă, şi în 2021, la strâmtoare în ceea ce priveşte bugetul. Cu un deficit bugetar de 7-8% din PIB şi cheltuieli fixe cu salarii şi pensii aproape la nivelul veniturilor fiscale, bugetul de stat nu are bani pentru relansarea economiei prin investiţii. Miza cea mai mare va fi atragerea şi folosirea fondurilor europene, sunt de părere analiştii economici.

    Pe partea de formare, industria, una dintre cele mai importante ramuri şi care face peste 20% din PIB, ar urma să crească din punctul de vedere al valorii adăugate brute cu 5,7%, după o scădere de 8,7% în 2020.

    „În ceea ce priveşte industria, pu­ter­nic afectată de criza sanitară, se aşteaptă pentru anul curent o revenire parţială, atingerea nivelului din 2019 fiind estimată în mod conservator pentru anul 2022. Prudentă este şi estimarea evoluţiei sectorului agricol pentru care s-a prognozat o creştere de producţie de numai 14,7%, în condiţiile în care aceasta ar urma după doi ani cu reduceri succesive de producţie (-22,3% în 2020 şi -2,2% în 2019). În condiţii climatice normale, aceste estimări pot fi de­pă­şite“, mai scrie Prognoza în document.

    Industria României, puternic ancorată în industriile vestice, era deja pe un trend descendent înainte de pandemie. Evoluţia sectorului industrial românesc depinde într-o bună măsură de evoluţia economiilor vestice, în special de Germania, dar depinde şi de o serie de factori interni, cum ar fi ajutorul guvernului şi evoluţia preţului energiei.

    Agricultura, cu o pondere mică în PIB, de circa 4%, ar urma să crească cu aproa­pe 15%. Sectorul agricol româ­nesc vine după doi ani de scădere, în con­se­cinţă creşterea de două cifre prin com­paraţie cu 2020 este de fapt foarte mică. Estimarea guvernului se bazează, potrivit Prog­nozei, pe condiţii meteo nefa­vo­rabile agriculturii, iar în condiţii nor­ma­le estimarea ar putea fi depăşită. În 2020 seceta şi-a pus amprenta pe scă­de­rea de peste 20% a agriculturii în Româ­ni­a.

    Construcţiile ar urma să mai încetinească avansul din 2019 şi 2020 şi să crească din punctul de vedere al valorii adăugate brute cu circa 6% şi să aducă creşterii economice o contribuţie de 0,4 pp. Analiştii din piaţă sunt de părere că cel mai bine vor avansa infrastructura şi spaţiile de logistică în 2021, chiar dacă pe partea de spaţii comerciale şi birouri este posibil să fie o scădere.

    Serviciile, cu o pondere în PIB de 60%, ar urma să crească cu 3 şi să aducă, pe partea de formare, cea mai mare contribuţie creşterii economice: Ă1,8 pp din creşterea economică de 4,3%.

  • Buget 2021: Guvernului îi mai scade optimismul şi mizează pe o creştere economică de 4,3%, o revizuire în jos de la 4,5%, estimarea iniţială din decembrie

    Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a publicat luni prognoza de iarnă 2021, pe care guvernul îşi construieşte bugetul pentru 2021. Finanţele mizează pe o creştere economică de 4,3% în 2021, după o revizuire în jos de la un plus de 4,5%, dar care rămâne optimistă prin comparaţie cu alte prognoze ale analiştilor economici şi instituţiilor internaţionale.

    Aurelian Dochia, analist economic, este de părere că prognoza guvernului pentru evoluţia economiei este încă una optimistă şi că bugetul va fi revizuit pe parcursul anului în funcţie de evoluţia economiei.

    „Bugetul va fi construit în baza unor astfel de prognoze care şi de data aceasta probabil că sunt mai opti­miste decât scenariile mai aproape de realitate. Au fost progn­oze inclusiv din partea instituţiilor internaţionale care arătau o creştere mai mică. Bugetul va fi unul care se va închide pe hârtie şi vor veni rectificări de-a lungul anului care să aducă încet, încet mai aproape de realitate prognozele“, a spus Aurelian Dochia.

  • Asalt masiv al nemţilor pe piaţa muncii din România. Ce pregăteşte lanţul de magazine Lidl în perioada următoare în România

    Discounterul german Lidl va menţine ritmul anga­jă­rilor în 2021 şi va aduce între 1.500 şi 2.000 de oameni noi în companie, după cum spune Anca Comăneanu, director HR Services la Lidl România.

    „Ne-am propus ca în 2021 să menţinem ritmul angajărilor şi estimăm că ne vom mări echipa cu aproximativ 1.500-2.000 de colegi noi.“

    Discounterul german Lidl va menţine ritmul anga­jă­rilor în 2021 şi va aduce între 1.500 şi 2.000 de oameni noi în companie, după cum spune Anca Comăneanu, director HR Services la Lidl România.

    „În România, reţeaua Lidl are peste 9.000 de angajaţi, în toate cele 289 de magazine şi 5 centre logistice, iar acest număr este în continuă creştere. Odată cu inaugurările magazinelor Lidl din toată ţara, contribuim constant şi la creşterea economică a comunităţii locale prin crearea de noi locuri de muncă. Astfel, urmărind planurile noastre de dezvoltare, ne-am propus ca în 2021 să menţi­nem ritmul angajărilor şi estimăm că ne vom mări echipa cu aproximativ 1.500-2.000 de colegi noi“, a spus Anca Comăneanu pentru Ziarul Financiar.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Asalt masiv al nemţilor pe piaţa muncii din România. Ce pregăteşte lanţul de magazine Lidl în perioada următoare în România

    Discounterul german Lidl va menţine ritmul anga­jă­rilor în 2021 şi va aduce între 1.500 şi 2.000 de oameni noi în companie, după cum spune Anca Comăneanu, director HR Services la Lidl România.

    „Ne-am propus ca în 2021 să menţinem ritmul angajărilor şi estimăm că ne vom mări echipa cu aproximativ 1.500-2.000 de colegi noi.“

    Discounterul german Lidl va menţine ritmul anga­jă­rilor în 2021 şi va aduce între 1.500 şi 2.000 de oameni noi în companie, după cum spune Anca Comăneanu, director HR Services la Lidl România.

    „În România, reţeaua Lidl are peste 9.000 de angajaţi, în toate cele 289 de magazine şi 5 centre logistice, iar acest număr este în continuă creştere. Odată cu inaugurările magazinelor Lidl din toată ţara, contribuim constant şi la creşterea economică a comunităţii locale prin crearea de noi locuri de muncă. Astfel, urmărind planurile noastre de dezvoltare, ne-am propus ca în 2021 să menţi­nem ritmul angajărilor şi estimăm că ne vom mări echipa cu aproximativ 1.500-2.000 de colegi noi“, a spus Anca Comăneanu pentru Ziarul Financiar.

    Numărul angajaţilor discounterului german a crescut constant în ultimii cinci ani, de la o medie de 3.771 de angajaţi în 2015, la peste 7.400 în 2019. 

  • Războiul ascuns din spatele Covid: Datoria întregii lumi la bănci şi la cele mai mari fonduri a ajuns la 277 trilioane de dolari, iar China a devenit cel mai mare creditor al lumii

    Nu cu mult timp în urmă austeritatea şi reducerea cheltuielilor publice erau singura cură de însănătoşire fiscală prescrisă de doctorii în economie. „Am repara acoperişul în timp ce soarele străluceşte sus pe cer” şi vom promova creşterea economică prin tăierea datoriilor, se spunea, cu liderii lumii insistând că dacă datoriile ar fi prea mari, consecinţele ar fi severe, scrie revista americană Newsweek într-o analiză despre cum s-a schimbat mentalitatea lumii faţă de datorii de la criza trecută la cea actuală.

    „Cele mai recente cercetări sugerează că odată ce datoria trece de 90% din PIB, riscurile unui impact negativ mare asupra creşterii pe termen lung devin extrem de semnificative”, a declarat în 2010 cancelarul britanic George Osborne, precizând că Marea Britanie era „prognozată să rupă pragul de 90% din PIB în doar doi ani”.

    Lumea trece acum prin „impactul unui tsunami de datorii”, potrivit Institutului Internaţional de Finanţe (IIF). La nivel global, se aşteaptă ca datoria să atingă 277.000 de miliarde de dolari până la sfârşitul anului 2020, ajungând la 365% din PIB-ul global. Aceasta este de puţin peste patru ori valoarea care îi îngrijora pe teoreticienii finanţelor acum un deceniu. Anul acesta au existat deja suficiente evenimente „fără precedent”, iar datoria nu a fost niciodată mai mare ca număr total şi nici ca procent de la instaurarea păcii după cel de-al Doilea Război Mondial.

    Acum există puţine economii occidentale cu datorii sub acest „temut” prag de 90%. Raportul datorie/PIB al SUA se situează la puţin sub 97%, Marea Britanie este la aproximativ 102%, Italia la 158% şi Grecia la 213%.

    În vest există o serie de excepţii – Germania, Austria şi Olanda fiind cele mai importante.

    Cancelarul britanic Rishi Sunak efectuează o analiză a cheltuielilor în care va sublinia în continuare nevoia de a creşte cheltuielile guvernamentale, încercând în acelaşi timp să reducă orice consum de resurse considerat ca nefiind vital pentru prosperitatea Marii Britanii. Datoria britanică tocmai a trecut peste 2.000 de miliarde de lire sterline pentru prima dată şi este probabil să crească în timp ce restricţiile anti-COVID sunt menţinute. Cu toate că datoriile au crescut de la aproximativ 1.200 miliarde de lire sterline, Sunak nu se va întoarce la retorica „austerităţii” din era Osborne de acum un deceniu. Şi nici Marea Britanie nu se va reîntoarce în UE. Brexitul pune presiuni suplimentare pe finanţele statului. Ca economia britanică acum 10 ani erau multe din Europa şi din alte părţi ale lumii.

    În timp ce austeritatea nu era nimic nou, cifra de 90% a venit de la profesorul Carmen M. Reinhart, acum economist-şef şi vicepreşedinte la Banca Mondială, şi de la profesorul Kenneth Rogoff, economist de la Universitatea Harvard şi mare maestru la şah. Într-o lucrare celebră publicată  de Harvard în 2010, teoreticienii susţineau că „ratele mediane de creştere pentru ţările cu datorii publice de peste 90% din PIB sunt cu aproximativ un procent mai mici decât dacă datoriile ar fi mai mici; ratele medii de creştere sunt cu câteva procente mai mici”. În esenţă, dacă datoria unei ţări este prea mare, îngreunează creşterea economică, au concluzionat aceştia.

    „Numerele din spatele acestei cercetări de la Harvard s-au dovedit a nu fi corecte“, a spus pentru Newsweek Ian Stewart, economist-şef la Deloitte UK. „Nu prea ştiu care este raportul corect”. În cazul Japoniei, raportul depăşeşte 200%. Nu pledez pentru datorii atât de mari, dar această ţară a reuşit să trăiască cu atâta datorie.

    „Datoria este o problemă gestionabilă. Asta nu înseamnă că nu putem spune că nu există riscuri semnificative asociate cu acumularea de datorii – cele mai evidente fiind guvernele care încearcă să reducă povara reală a datoriilor prin inflaţie, defaulturi, o criză a datoriei care necesită o austeritate semnificativă – însă costurile de finanţare sunt atât de mici că aproape nu există.“

    Lucrarea de cercetare de la Harvard a fost analizată în cele mai mici amănunte de un student absolvent în 2013, într-o vreme în care comisarul Uniunii Europene pentru economie de atunci Olli Rehn şi republicanul Paul Ryan citau amândoi limita datoriei de 90% din PIB pentru a-şi justifica strategiile de austeritate. Au existat o serie de omisiuni şi neconcordanţe în cifre pe care Reinhart şi Rogoff le-au abordat într-un articol publicat în New York Times, spunând că „nu există nicio regulă care să se aplice oricând şi oriunde … Nicăieri nu am afirmat că 90% este un prag magic care transformă sorţii, aşa cum au sugerat politicienii conservatori.“

    Cercetarea a fost discreditată, dar viziunea din spatele ei nu era una nouă. În anii 1970, premierul britanic James Callaghan a ţinut un discurs în care a spus că „a-ţi deschide prin cheltuieli ieşirea dintr-o recesiune şi a majora rata de ocupare a locurilor de muncă prin reducerea impozitelor şi creşterea cheltuielilor guvernamentale” ar duce la inflaţie ridicată.

    Să fim într-o epocă în care această viziune este discreditată până într-acolo încât o versiune modernă a keynesianismului, teoria cheltuielilor crescute pentru a promova creşterea, este acum ceva practicat de majoritatea economiilor dezvoltate, în timp ce acestea suportă datorii de peste 100% din PIB?

    CITITI AICI MATERILAUL INTEGRAL