BusinessMagazin

Tag: creditori

  • Creditorii Greciei analizează o nouă listă de reforme propusă de guvernul de la Atena

    Reformele propuse vineri, care vizează, printre altele, măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, accelerarea privatizărilor şi majorarea taxelor pentru băuturile alcoolice şi ţigări, sunt menite să crească veniturile la bugetul de stat cu 3 miliarde de euro, potrivit autorităţilor elene, relatează BBC.

    Aceasta este a doua listă de reforme pe care Grecia a prezentat-o principalilor creditori externi (Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) în decurs de o lună, după ce prima listă a fost aspru criticată de miniştrii de Finanţe din zona euro, din cauza lipsei unui plan detaliat pentru revitalizarea economiei elene.

    Noile măsuri vor fi analizate în acest weekend, o decizie în privinţa deblocării de noi fonduri pentru Grecia fiind aşteptată săptămâna viitoare.

    Între timp, agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a coborât vineri calificativul acordat Greciei cu trei trepte, de la B la CCC, pe fondul temerilor că statul elen ar putea intra curând în incapacitate de plată.

    Grecia nu se poate finanţa pe pieţele externe din cauza costurilor mari, care reflectă lipsa de încredere din partea investitorilor în economia ţării, iar creditorii statului refuză să deblocheze ultima tranşă din împrumutul acordat în 2010 în lipsa unui plan solid de reforme din partea guvernului condus de Alexis Tsipras.

    Potrivit economiştilor, statul elen ar putea rămâne în doar câteva săptămâni fără bani pentru plata datoriilor.

     

  • BCE vrea să împiedice băncile din Grecia să încalce legislaţia UE prin finanţarea guvernului peste limita maximă admisă

    Măsura BCE a fost luată în condiţiile în care băncile din Grecia nu îşi mai pot spori deţinerile de obligaţi-uni pe termen scurt emise de stat. BCE permite băncii centrale din Grecia să finanţeze băncile elene, dar vrea în acelaşi timp să le împiedice să încalce legislaţia UE prin finanţarea guvernului peste limita maximă admisă.

    Strategia exercită presiuni asupra guvernului de a ajunge la un acord cu creditorii euro-peni asupra condiţiilor de deblocare a ajutorului financiar. Miniştrii de finanţe din zona euro au dat ultimatum Greciei până la 30 martie să prezinte în detaliu programul de reforme cu care guvernul Tsipras trebuie să-şi dovedească buna-credinţă în faţa creditorilor externi, pentru ca ţara să poată primi în continuare finanţarea necesară spre a evita intrarea în incapacitate de plată.

    Deutsche Bank estimează că Grecia ar putea intra în incapacitate de plată chiar la 9 aprilie, scadenţa pentru o sumă de 460 mil. euro datorată FMI. Veni-turile 
la buget în acest an sunt cu peste 
1 mld. euro sub aşteptări, iar băncile se confruntă cu ieşiri de depozite estimate la cca 400 mil. euro la jumătatea lui martie, susţine banca germană.

    Obţinerea sprijinului parlamentar pentru programul de reforme cerut de creditorii externi va fi dificilă, iar guvernul ar putea merge chiar până la convocarea unui referendum, afirmă analiştii de la Deutsche Bank, care apreciază totuşi că va fi posibilă realizarea unui compromis şi că riscul ieşirii Greciei din zona euro nu mai e atât de mare ca acum câţiva ani.

  • ADM Farm a declanşat procedura de concordat preventiv

    Decizia se înscrie în strategia de dezvoltare a afacerilor companiei pe termen lung şi vizează eficientizarea activităţii şi a proceselor de business, menţinerea unei balanţe optime între creştere, profitabilitate şi cash-flow, precum şi consolidarea parteneriatelor cu creditorii societăţii.

    ADM Farm a solicitat instanţei în data de 21 octombrie 2014 admiterea deschiderii procedurii concordatului, o metodă de redresare semi-judiciară prin care societatea intenţionează să realizeze un acord transparent şi echitabil cu toţi creditorii societăţii – furnizori şi instituţii de credit, în vederea compensării acestora în condiţii cât mai bune, în termen de doi ani de la data deschiderii procedurii.

    Scopul fundamental al procedurii concordatului preventiv îl constituie continuarea activităţii societăţii şi achitarea creanţelor în condiţii mult mai favorabile decât în ipoteza insolvenţei.

    „Piaţa în care operăm este într-o continuă schimbare, iar una din problemele cu care se poate confrunta chiar şi o firmă profitabilă este cea a deficitului de cash flow. Pentru a face faţă acestei provocări şi pentru a preveni situaţiile de criză cu impact semnificativ asupra performanţelor companiei, am ales să revitalizăm activitatea firmei apelând la o procedură flexibilă şi eficientă pentru toate părţile implicate. Succesul acestui tip de abordare pe pieţe mature din vestul Europei ne face să credem că aceasta este cea mai bună soluţie pentru a ne continua dezvoltarea şi operaţiunile pe termen mediu şi lung”, a declarat Adrian Samson, director general ADM Farm.

    Oferta de concordat va fi comunicată tuturor categoriilor de creditori în termen de 30 de zile de la data deschiderii procedurii. ADM Farm urmează să fie asistată  în această procedură de specialişti în restructurare, administratorul concordatar propus fiind ZRP Insolvency SPRL.

    „Sperăm ca prin acest proiect să deschidem mai mult piaţa spre folosirea procedurii concordatului preventiv pentru redresarea activităţii societăţilor comerciale, pentru că este mult mai performantă decât o procedură judiciară şi pentru că asigură un tratament corect al creditorilor”, a adăugat Elena Cosma, partener ZRP Insolvency şi coordonator al proiectului.

    ADM Farm este una dintre cele mai importante companii din distribuţia farmaceutică, înfiinţată în anul 1998. Sediul central ADM Farm se află în Bucureşti, compania asigurând acoperire naţională prin filialele din Bucureşti, Braşov, Cluj, Craiova, Galaţi, Suceava, Timişoara. În prezent, ADM Farm are o echipă de peste 450 de profesionişti şi colaborează cu peste 120 de producători şi peste 3500 de clienţi, cărora le furnizează cca 5500 de produse şi servicii.

  • Argentina va intra în incapacitate de plată. Statul nu a reuşit să ajungă la o înţelegere cu creditorii

    Pentru a doua oară 12 ani, Argentina va intra în incapacitate de plată. Discuţiile pe care reprezentanţii statului sud-american le-au avut cu reprezentanţii mai multor creditori, la New York, au rămas fără rezultat, astfel încât termenul pentru achitarea datoriei a fost depăşit, relatează Reuters. 
     
    Băncile din Argentina au reuşit să propună un plan de achiziţionare a datoriilor neperformante de la creditori, însă acesta nu a fost acceptat. 
     
    Intrarea în incapacitate de plată va afecta economia aflată deja în recesiune, existând riscul ca preţurile să crească într-un termen extrem de scurt. 
     
    Argentina a mai intrat în incapacitate de plată în 2002, atunci când peste un milion de oameni şi-au pierdut locul de muncă iar protestele de stradă, ce au durat săptămâni la rândul, au dus la moartea a zeci de oameni.

  • A jucat viitorul companiei la cărţi. Douăzeci de ani mai târziu, conduce un imperiu de 45 de miliarde de dolari

    Poate sună ca scenariul unui film, dar fondatorul FedEx a reuşit să salveze viitorul companiei sale atunci când s-a decis să meargă la Vegas şi să joace ultimii 5.000 de dolari pe care compania îi mai avea în cont. S-a întors după două zile cu 27.000 de dolari, sumă care a asigurat încă o săptămână de funcţionare. Nu a fost suficient pentru a redresa situaţia, însă în acele câteva zile a reuşit să negocieze un nou împrumut de la creditori.

    În 1971, Frederick Smith a decis să folosească averea personală de patru milioane de dolari pentru a pune bazele unei companii de curierat. A reuşit să strângă alte 90 de milioane de la diverşi investitori, folosindu-se de ideea că avea să fie prima companie din istorie care poate livra un pachet, peste noapte, oriunde în lume. Nicio altă companie nu mai încercase aşa ceva, iar investitorii s-au grăbit să gireze planul de afaceri.

    La doar trei ani de la începerea activităţii, Federal Express era pe punctul de a intra în faliment, cauza principală fiind creşterea rapidă a preţului la combustibil. Într-o bună zi, Smith a realizat că banii rămaşi în cont, 5.000 de dolari, nu ajungeau nici măcar pentru a alimenta avioanele. Printr-un gest aproape nebunesc, el s-a decis să ia banii şi să plece la Vegas; antreprenorul s-a aşezat la o masă de blackjack şi şi-a încercat norocul.

    După două zile, el le-a povestit colegilor ce a făcut, anunţându-i că a făcut rost de bani pentru încă o săptămână. Stupefiaţi, aceştia l-au întrebat la ce s-a gândit atunci când a luat ultimele fonduri ale companiei. “Ce mai conta? Oricum banii n-ar mai fi ajuns pentru încă o săptămână”, le-a răspuns Smith.

    În zilele care au urmat, Frederick Smith a reuşit să strângă încă 11 milioane de dolari, bani ce s-au dovedit suficienţi pentru a pune compania pe picioare. În 1976, Federal Express a înregistrat primul an fără pierderi, terminând cu 3,6 milioane de dolari profit. Astăzi, compania FedEx are o valoare de piaţă de peste 45 de miliarde de dolari.

  • Un plan Marshall pentru Ucraina

    El a prevăzut chiar o conferinţă internaţională a donatorilor, la toamnă, care să pună la punct un “plan Marshall” pentru Ucraina, a relatat agenţia rusească de presă RIA Novosti. FMI, Banca Mondială, SUA şi UE au promis deja asistenţă financiară în valoare totală de 27 mld. dolari, din care cca 14 mld. dolari ar urma să fie primiţi de Kiev anul acesta.

    O parte din bani vor fi folosiţi însă pentru plata gazului rusesc către Gazprom. Compania rusească a calculat săptămâna trecută că suma datorată pentru livrările din perioada 1-16 iunie se ridică la 838 mil. dolari, care se adaugă restanţelor anterioare în valoare totală de 5,3 mld. dolari.

  • Buni de plată pentru o bancă în faliment: soluţia austriacă

    În loc de declararea insolvenţei, de natură să afecteze deţinători de obligaţiuni ale băncii garantate de stat şi cu prioritate la plată în valoare de 11 mld. euro, statul a ales să impună pierderi deţinătorilor de obligaţiuni fără prioritate la plată, dar tot garantate în prealabil de stat, în valoare de 890 mil. euro, ba chiar şi foştilor acţionari, cum e cazul băncii germane BayernLB.

    Soluţia în cazul Hypo Alpe Adria impune, în premieră europeană, ca investitorii să suporte o pierdere de 100% din creanţele lor în raport cu o instituţie afectată de criză, după ce în cazul statului grec pierderile asumate de creditorii privaţi ai acestuia au fost parţiale, iar în cazul Ciprului s-a optat pentru aruncarea poverii pe umerii depunătorilor, ca să nu mai fie salvate băncile cu bani publici.

    Cazul băncii austriece intervine în contextul în care guvernul Germaniei a aprobat un proiect de lege care, tot pentru a scuti contribuabilii de a plăti iarăşi salvarea băncilor, obligă creditorii să susţină începând din 2015 băncile aflate în dificultate, proiect ce face parte din legislaţia privind uniunea bancară europeană.

  • Guvernul german a aprobat un proiect care obligă creditorii să susţină băncile cu probleme, din 2015

     Noile reglementări fac parte dintr-un pachet legislativ al Germaniei privind uniunea bancară europeană, proiect ambiţios de centralizare a supravegherii băncilor din zona euro şi de organizare, în caz de nevoie, a salvării sau desfiinţării acestora.

    “Germania deschide calea în Europa prin implementarea mai rapidă a regulilor europene şi creează instrumentele care permit lichidarea instituţiilor financiare de importanţă sistemică fără să fie pusă în pericol stabilitatea financiară”, afirmă Ministerul de Finanţe în proiectul de lege obţinut de Wall Street Journal.

    Proiectul asigură că, în perioade de criză, la rezolvarea acesteia vor contribui în primul rând proprietarii şi creditorii şi nu statul, din fonduri publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditorii Vinarte au decis vânzarea activelor, stocurilor de vin şi mărcilor către o firmă chineză

     Firma Red Gate din China intenţionează să cumpere cu 3,6 milioane de euro activele Vinarte, firmă aflată în insolvenţă, dar şi stocurile de vin şi mărcile aferente, scoase la vânzare pentru 3,5 milioane de euro, potrivit unui raport al RVA Insolvency, lichidatorul judiciar al producătorului de vin.

    Creditorii Vinarte s-au întâlnit vineri şi au aprobat vânzarea activului de la Zoreşti, judeţul Buzău, unde Vinarte deţine un total de 94 de hectare.

    “Creditorii au aprobat vânzarea şi am început negocierile cu firma interesată. Estimez că vom semna contractul de vânzare în luna mai”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Arin Stănescu, proprietarul RVA.

    Lichidatorul a reevaluat stocurile de vin aflate în patrimoniul companiei şi mărcile aferente centrului de vinificaţie de la Zoreşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai pot fi salvate băncile cu bani publici?

    În virtutea acestui mecanism, BCE va supraveghea direct, încă începând din noiembrie acest an, băncile din zona euro şi din restul ţărilor UE care decid să se alăture uniunii bancare europene, având puterea de a decide închiderea oricărei bănci dacă apreciază că respectiva instituţie este prea slabă spre a supravieţui. Acordul limitează posibilitatea ţărilor europene de a contesta deciziile BCE.

    În ipoteza unei crize bancare unde acţionarii, creditorii şi industria bancară nu pot acoperi singuri costurile, 40% din costurile de finanţare a fondului comun de restructurare bancară vor fi împărţite între ţările membre ale uniunii, pondere care va urca la 60% în al doilea an şi la 70% în anul al treilea, urmând ca împărţirea totală a costurilor să fie realizată în al optulea an. Valoarea fondului va fi de numai 55 mld. euro, sursele de finanţare urmând să fie taxe aplicate industriei bancare şi împrumuturi. Germania s-a opus, astfel, dorinţei exprimate de Franţa şi Spania ca resursele fondului să fie acoperite din contribuţia ţărilor zonei euro.

    Unii analişti ai băncilor au prefaţat discuţiile cu PE sugerând că acesta este “necooperant” – cu alte cuvinte, că a rezistat ferm ideii de înfiinţare a unui fond din bugetele publice care să suporte costul falimentelor bancare. Germania a fost însă cea care a rezistat acestei idei, o idee care iniţial ar fi urmat să stea la baza uniunii bancare europene. O altă idee iniţială a uniunii pierdută pe parcurs a fost aceea a protecţiei comune a depozitelor bancare.