BusinessMagazin

Tag: credit

  • Banca Transilvania estimează o ajustare a avântului creditării la 3,8% anul acesta, de la peste 7% în 2019. Depozitele private vor creşte până la 6%

    Creditarea privată îşi va încetini anul acesta ritmul de creştere până la 3,8%, de la 7,6% în 2019, cel mai mare din ultimul deceniu, în timp ce depozitele populaţiei şi ale companiilor private vor creşte cu până la 6%.

    “Prognozăm creşterea creditului neguvernamental şi depozitelor neguvernamentale cu ritmuri medii anuale de 3.8%, respectiv 6% şi continuarea tendinţei de declin pentru raportul credite depozite în perioada 2020-2022”, spune Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică Banca Transilvania.

    Astăzi BNR a publicat datele privind evoluţia indicatorilor monetari în luna februarie, statisticile indicând accelerarea dinamicii anuale a creditului neguvernamental şi depozitelor neguvernamentale în a doua lună din 2020, evoluţie susţinută de mix-ul relaxat de politici economice.

    Astfel, soldul creditului neguvernamental a accelerat de la 6.9% în ianuarie la 7.6% în februarie, cel mai bun ritm din luna septembrie 2019.

    “Evoluţia a fost determinată de accelerarea creditului neguvernamental denominat în valută la 3.4% faţă de perioada similară a nului trecut  (maximul din septembrie), pe fondul majorării segmentului companii cu 12.8%, în timp ce componenta populaţie s-a ajustat cu 8.9%”, precizează analiza Băncii Transilvania.

    Pe de altă parte, soldul creditului denominat în lei şi-a temperat creşterea de la 10% în ianuarie la 9.8% în februarie: segmentele populaţie şi companii au urcat cu 14.4% an/an, respectiv 3.3% an/an.

    La două luni din 2020 creditul neguvernamental a crescut cu 7.3% an/an, evidenţiindu-se avansul creditului denominat în lei cu 9.9% an/an segmentele populaţie şi companii au urcat cu 14.2% an/an, respectiv 3.9% an/an.

  • Care sunt soluţiile luate de principalele bănci din România pe timp de pandemie şi la ce trebuie să fiţi atenţi

    Izbucnirea crizei coronavirusului şi răspândirea sa globală începând din februarie 2020 au adus provocări semnificative imediate pentru societate şi riscuri pentru perspectivele economice. Deşi amploarea pe termen lung a şocului economic încă nu poate fi cuantificată, este probabil ca activitatea economică să se restrângă, după cum a avertizat şi Autoritatea Bancară Europeană. La începutul crizei coronavirusului au apărut în prim-plan recomandări ale bancherilor locali adresate clienţilor de a folosi aplicaţiile de mobile şi online banking şi de a nu face vizite în agenţii decât dacă este strict necesar şi cu respectarea regulilor privind distanţa faţă de alte persoane  sau numărul de persoane dintr-o încăpere.
    Însă, pandemia de coronavirus, care impune nu doar carantină şi izolare la domiciliu, ci şi internare pentru persoanele contaminate care au forme mai grave, sau chiar pierderea locurilor de muncă, pune şi clienţii care au credite la bănci în imposibilitatea obiectivă de a-şi achita ratele la împrumuturi. Astfel, băncile au început să creeze proceduri speciale pentru a face faţă acestor situaţii.
    Bancherii au venit cu soluţii individuale şi au decis în cele din urmă să amâne ratele la creditele persoanelor fizice cu 1, 2 sau 3 luni, în timp ce pentru companii s-au gândit să prelungească liniile de finanţare cu câteva luni luni sau chiar să reducă cu până la 100% ratele la creditele corporate pentru mai multe luni. De exemplu, Banca Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţa românească, a anunţat un prim set de măsuri imediate pentru susţinerea IMM-urilor şi a companiilor care lucrează cu banca şi sunt afectate de actualul context al pandemiei de coronavirus. Măsurile sunt reducerea până la 100% a ratelor de credit ale firmelor pentru următoarele 6 luni, „acolo unde se justifică şi analizând impactul imediat şi pe termen mediu”.
    În cazul persoanelor fizice, Banca Transilvania a decis să le dea posibilitatea clienţilor afectaţi de criza coronavirusului să amâne până la 3 rate pentru credite. Din punct de vedere operaţional, implementarea soluţiilor de amânare prevede prelungirea perioadei de creditare, fără niciun fel de costuri suplimentare, cu numărul de luni aferent. Excepţie este creditul Prima casă, unde amânarea înseamnă redistribuirea ratelor lunare amânate pe perioada rămasă de creditare, în contextul actual al legislaţiei. Banca a pregătit fluxuri de lucru care să elimine deplasarea clienţilor la bancă. „Băncile pot juca un rol semnificativ în propagarea comportamentelor responsabile din punct de vedere social şi economic. Împreună cu Guvernul României, Banca Naţională a României şi cu marile companii private din economie putem lua iniţiativele de care societatea are nevoie. Pe lângă măsurile de susţinere care vor fi implementate, Banca Transilvania se va plia pe planurile de susţinere ale altor bănci în cazul clienţilor comuni, acolo unde BT nu este banca principală, deoarece în acest mod poate fi susţinut un număr mai mare de firme româneşti. Banca Transilvania invită la cooperare în cadrul ecosistemului de business românesc în egală măsură băncile şi companiile. Este importantă inclusiv susţinerea reciprocă între companii pentru ca impasul generat de perioada actuală să fie depăşit cu impact cât mai mic posibil“, a declarat Ömer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania.
    BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a arătat într-o primă fază că are soluţii concrete de reorganizare financiară a relaţiei cu banca, în funcţie de situaţia individuală, precum perioadă de graţie de trei luni la plata ratelor de credit, reducerea ratei la credit pe o perioadă limitată de timp şi extinderea perioadei de derulare a creditului, pentru a diminua suma lunară de plată, aceste soluţii putând să fie folosite de clienţi şi în contextul pandemiei de coronavirus. BCR a transmis că are pregătită deja o procedură specială pe care a mai utilizat-o într-un mod similar şi în perioada 2009-2015, când peste 200.000 de clienţi ai băncii au beneficiat de refinanţări, restructurări sau ajustări de costuri. În plus, această procedură permite gestionarea clienţilor de la distanţă, inclusiv cu semnarea de acte adiţionale, dacă aceştia nu se pot deplasa sau sunt blocaţi în anumite ţări sau zone. În cazul clienţilor persoane fizice de la Raiffeisen Bank care au credite în derulare, „majoritatea” au deja o clauză prevăzută în contract prin care pot să opteze pentru o pauză de până la 3 luni la plata ratelor. ING Bank a decis să amâne până la 2 luni ratele persoanelor fizice afectate tranzitoriu de coronavirus. Pentru IMM-uri şi microcompanii, banca prelungeşte liniile de credit cu 3 luni.
    Banca Românească, controlată de EximBank, oferă clienţilor posibilitatea de a amâna plata ratelor la creditele datorate pe o perioadă de 2 luni. Iar CEC Bank, cea mai mare instituţie de creditare controlată de statul român, amână oficial pentru o lună plata ratelor la toate creditele acordate persoanelor fizice, pe fondul epidemiei de coronavirus care transmite şocuri în întreaga economie.
    Băncile au solicitat BNR, în contextul crizei coronavirusului, modificarea reglementărilor pentru ca amânarea plăţii ratelor la creditele aflate în derulare să fie considerată excepţională şi să nu deterioreze profilul de risc al clienţilor şi aceste împrumuturi să nu intre la categoria creditelor cu probleme pentru care băncile trebuie să constituie provizioane, antrenând creşterea cerinţelor de capital. „Instituţiile bancare caută soluţiile tehnice individuale şi legale pentru a veni în întâmpinarea nevoilor clienţilor viabili, de la caz la caz, privind plata ratelor aferente creditelor aflate în derulare. Pentru a putea implementa o astfel de măsură în sprijinul clienţilor care se confruntă cu probleme de lichiditate generate de efectele pandemiei de COVID-19 este necesar ca, în urma analizei făcute cu reglementatorii şi auditorii, astfel de măsuri acordate de bănci în condiţii excepţionale să nu conducă la deteriorarea profilului de risc pentru clienţii şi expunerile respective, potrivit reglementărilor europene şi naţionale în ceea ce priveşte riscul de credit“, au anunţat Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR). ARB şi CPBR au dat asigurări că vor continua să propună măsuri suplimentare pentru a sprijini consumatorii, companiile şi economia locală, însă „cu menţiunea ca facilităţile ce ar putea fi acordate de bănci clienţilor care întâmpină dificultăţi financiare temporare, de la caz la caz în funcţie de situaţia individuală, să nu conducă la creşterea cerinţelor de capital şi a expunerilor neperformante“.

    Ce măsuri au luat băncile din România în contextul pandemiei globale (până la 18.03.2020)


    Banca Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţa românească, a anunţat un prim set de măsuri imediate pentru susţinerea IMM-urilor şi a companiilor care lucrează cu banca şi sunt afectate de actualul context al pandemiei de coronavirus. Măsurile sunt reducerea până la 100% a ratelor de credit ale firmelor pentru următoarele 6 luni, „acolo unde se justifică şi analizând impactul imediat şi pe termen mediu”. De asemenea, documentaţia în baza căreia se vor aplica facilităţile pentru clienţi este minimală, tocmai pentru a evita birocraţia şi deplasările, potrivit informaţiilor transmise de bancă. Banca Transilvania susţine că va coopera cu celelalte bănci, în interesul clienţilor creditaţi, acolo unde firmele au credite la mai multe instituţii financiare. Pe palierul persoanelor fizice, Banca Transilvania a decis să dea posibilitatea clienţilor afectaţi de criza coronavirus să amâne până la 3 rate pentru credite. Din punct de vedere operaţional, implementarea soluţiilor de amânare prevede prelungirea perioadei de creditare, fără niciun fel de costuri suplimentare, cu numărul de luni aferent. Excepţie este creditul Prima casă, unde amânarea înseamnă redistribuirea ratelor lunare amânate pe perioada rămasă de creditare, în contextul actual al legislaţiei. Banca a pregătit fluxuri de lucru care să elimine deplasarea clienţilor la bancă. Banca Transilvania a anunţat prelungirea perioadei de graţie pentru clienţii cu carduri de credit până în 25 mai. BT a început, de asemenea, preluarea solicitărilor de amânare la plata ratelor pentru clienţii cu credite imobiliare care au dificultăţi financiare cauzate de actualul context.


    ING Bank, sucursala locală a grupului olandez cu acelaşi nume, a decis să amâne până la 2 luni plata ratelor la credite pentru clienţii persoane fizice cu credite de nevoi personale şi imobiliare care sunt afectaţi în mod tranzitoriu de pandemia de COVID-19 şi care solicită în mod direct măsuri de sprijin. Durata creditului va fi extinsă în concordanţă, pentru a păstra acelaşi nivel pentru ratele lunare. Pe de altă parte, pentru clienţii persoane fizice care resimt un impact direct şi de durată prin circumstanţe ca pierderea locului de muncă sau probleme grave de sănătate, ING Bank susţine că va încerca să găsească pentru fiecare caz în parte soluţia potrivita reeşalonării creditului. Pentru IMM-uri şi microcompanii, care se preocupă de două ori mai mult în aceste zile – şi pentru familia lor, şi pentru afacerea lor – ING va înlesni aprobarea reînnoirii pe 3 luni a facilităţilor de finanţare a capitalului circulant, fără a fi nevoie ca ei să se prezinte la bancă. Măsura se aplică clienţilor cu scadenţă la facilităţile de credit în următoarele 3 luni şi care nu se află deja într-un proces de remediere sau de restructurare a creditelor existente. „În cazul unei afectări semnificative a businessului în contextul pandemiei COVID-19, în care măsura de mai sus nu este suficient de acoperitoare, rugăm clienţii aflaţi într-o astfel de situaţie să ne contacteze, pentru a identifica cele mai potrivite soluţii.” De asemenea, referitor la informarea trimisă către IMM-uri în data de 11.03.2020, privind modificarea comisioanelor percepute comercianţilor pentru încasările la POS de la 1 aprilie 2020, ING a transmis că a decis amânarea cu 3 luni a implementării acestei măsuri, dat fiind contextul COVID-19. „Dorim să subliniem faptul că acest comision nu afectează în niciun fel comisioanele plătite de persoanele fizice.”


    BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, are soluţii concrete de reorganizare financiară a relaţiei cu banca, în funcţie de situaţia individuală, precum perioadă de graţie de trei luni la plata ratelor de credit, ·reducerea ratei la credit pe o perioadă limitată de timp şi extinderea perioadei de derulare a creditului, pentru a diminua suma lunară de plată, aceste soluţii putând să fie folosite de clienţi şi în contextul pandemiei de coronavirus.
    BCR are pregătită deja o procedură specială pe care a mai utilizat-o într-un mod similar şi în perioada 2009-2015, când peste 200.000 de clienţi ai băncii au beneficiat de refinanţări, restructurări sau ajustări de costuri. În plus, această procedură permite gestionarea clienţilor de la distanţă, inclusiv cu semnarea de acte adiţionale, dacă aceştia nu se pot deplasa sau sunt blocaţi în anumite ţări sau zone. În cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, în linie cu autorităţile de reglementare, BCR va prelungi facilităţile de creditare pentru capital de lucru care au scadenţă până la sfârşitul lunii iunie, astfel încât să le ajute să îşi desfăşoare activitatea normal în această perioadă dificilă.


    BRD-SocGen a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească, a anunţat măsurile luate pentru susţinerea clienţilor săi în contextul crizei coronavirus care constau în amânarea plăţii a trei rate pentru clienţii persoane fizice şi prelungirea cu 3 luni a duratei facilităţilor pentru micro-întreprinderi. BRD oferă pentru clienţii persoane fizice ale căror venituri sunt afectate temporar de efectele pandemiei de Covid-19, proceduri de amânare la plată pentru 1-3 rate, în concordanţă cu nevoile lor.
    Pentru micro-companii (companii cu cifra de afaceri sub 1 mil.  euro) şi clienţii persoane fizice autorizate (PFA) care sunt afectaţi temporar de efectele pandemiei de Covid-19, BRD a pregătit măsuri de sprijin care susţin continuarea fără întreruperi a activităţii, aplicate la cerere, în funcţie de situaţia individuală a acestora. Astfel, BRD prelungeşte cu 3 luni facilităţile de credit pe termen scurt care expiră în următoarele 3 luni şi amână ratele împrumuturilor pe termen mediu şi lung, pentru o perioadă de până la 3 luni.


    Raiffeisen Bank
    În cazul clienţilor persoane fizice de la Raiffeisen Bank care au credite în derulare, „majoritatea” au deja o clauză prevăzută în contract prin care pot să opteze pentru o pauză de până la 3 luni la plata ratelor.
    În acelaşi timp, pentru clienţii care nu au o astfel de opţiune, dar au dificultăţi temporare la plata ratelor, banca va găsi soluţii individualizate. Raiffeisen roagă  clienţii să utilizeze aplicaţiile de mobile şi online banking şi să nu meargă în agenţii decât dacă este strict necesar. În ceea ce priveşte corporate şi IMM, Raiffeisen discută de la caz la caz cu clienţii pentru a înţelege situaţia lor şi a stabili soluţii, „cu prioritate pentru companiile din industrie cel mai afectate pe termen scurt”. Pentru clienţii persoane juridice, banca a eliminat comisioanele pentru plăţile la POS-uri până la 30 aprilie 2020.


    Banca Românească
    Clienţii persoane fizice de la Banca Românească pot beneficia de suspendarea temporară, de până la 2 luni, a plăţii ratelor datorate. Astfel, pentru credite ipotecare, consum cu ipotecă, sau nevoi personale, pe baza solicitărilor clienţilor făcute prin call center, plata ratelor poate fi amânată pentru una sau două luni. Acest lucru înseamnă că ratele nu vor deveni scadente în perioada solicitată. Măsurile sunt luate în contextul eforturilor depuse de întreaga comunitate din România şi de autorităţi pentru prevenirea infecţiei cu coronavirus şi are în vedere limitarea deplasărilor clienţilor Băncii Româneşti în sucursale.  Această facilitate este acordată tuturor clienţilor persoane fizice, indiferent de situaţia lor, nu doar celor aflaţi în autoizolare la domiciliu sau în carantină, susţine Banca Românească. Pentru clienţii care deţin unul dintre produsele Card de credit MasterCard Standard sau Card de credit MasterCard Gold, Banca Românească extinde automat, până pe 15 mai 2020, perioada de graţie. Facilitatea este acordată tuturor clienţilor persoane fizice, indiferent de situaţia lor, nu doar celor aflaţi în autoizolare la domiciliu sau în carantină“, transmit reprezentanţii băncii.


    CEC Bank, cea mai mare instituţie de creditare controlată de statul român, amână oficial pentru o lună plata ratelor la toate creditele acordate persoanelor fizice, pe fondul epidemiei de coronavirus care transmite şocuri în întreaga economie. Amânarea ar consta în faptul că sumele pe care nu le poţi achita luna aceasta trebuie plătite luna următoare, odată cu rata obişnuită, potrivit unor surse. Măsura se aplică automat tuturor clienţilor care nu dispun în conturile deschise la bancă, la data scadenţei, de sumele aferente plăţii ratelor la credite şi limite de credit prin carduri, fără a fi necesare demersuri suplimentare şi este valabilă pentru toate creditele pentru locuinţe, pentru consum sau pentru limite de credit prin carduri. În acelaşi timp, banca sfătuieşte clienţii care au acces la soluţii de plăţi la distanţă (internet banking sau/şi mobile banking), să îşi ramburseze ratele chiar şi în această perioadă, având în vedere că la următoarea scadenţă vor avea o presiune mai mare asupra bugetului, având de rambursat şi rata amânată, şi rata scadentă din luna respectivă.

  • Ministerul Finanţelor anunţă oficial programul pentru sprijinirea financiară a companiilor afectate de criză, aprobat în şedinţa de Guvern de miercuri

    Ministerul Finanţelor Publice spune că va pune în practică un program multianual de sprijinire a IMM-urilor pentru diminuarea efectelor răspândirii virusului COVID – 19, prin garantarea unor credite, subvenţionarea dobânzilor pentru aceste finanţări, facilităţi pentru societăţile care întâmpină dificultăţi financiare, prorogarea termenelor de depunere a cererilor de restructurare a obligaţiilor bugetare şi a termenelor de plată a impozitelor locale datorate de populaţie. Fiscul va suspenda popririle pentru populaţie, iar IMM-urile care obţin certificat de situaţie de urgenţă vor putea amâna plata utilităţilor şi a chiriilor.

     

    * Potrivit deciziei guvernului de miercuri,  Ministerul Finanţelor va garanta până la 80% din valoarea finanţărilor acordate IMM. Valoarea maximă a creditelor/liniilor de credit pentru finanţarea capitalului de lucru acordate unui beneficiar nu poate depăşi media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita a 5 milioane lei. Pentru creditele de investiţii, valoarea maximă a finanţării este de 10 milioane de lei.

    * Totodată, valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestei facilităţi este de 10 milioane lei.

    * Pentru microîntreprinderi sau întreprinderi mici, statul va acorda garanţii pentru credite/linii de credit pentru finanţarea capitalului de lucru, exclusive dobânzile, comisioanele şi speze bancare aferente creditului garantat de stat în procent de maximum 90%. Valoarea maximă a finanţărilor va fi de 500.000 lei pentru microîntreprinderi şi de 1 milion de lei pentru întreprinderile mici.

    * Valoarea maximă a fiecărei finanţări acordate unui beneficiar nu poate depăşi media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita pragurile prevăzute anterior.
    Ministerul Finanţelor Publice va subvenţiona 100% din dobânzile pentru creditele ce urmează a fi garantate, atât pentru microîntreprinderi, cât şi pentru întreprinderi mici şi mijlocii.

    * Dobânda va fi subvenţionată de la momentul acordării creditului până la data de 31 martie 2021.

    * Acordarea subvenţiei de dobândă se menţine în anii 2021-2022, începând cu luna aprilie 2021 doar în condiţiile în care creşterea economica estimată de CNSP pentru aceşti ani se situează sub nivelul celei înregistrate în anul 2020 şi se stabileşte prin Hotărâre de Guvern.

    * Obligaţiile fiscale restanţe şi alte creanţe bugetare se vor achita din creditul/linia de credit pentru capitalul de lucru acordate în cadrul programului.

    * Perioada de garantare a creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru va fi de 36 de luni cu posibilitatea prelungirii cu 36 de luni. Pentru creditele de investiţii a fost menţinută perioada de 120 de luni.

    MFP va acoperi de la buget şi comisionul de administrare pentru acoperirea costurilor de acordare şi monitorizare a garanţiilor acordate de F.N.G.C.I.M.M.

     

    Alte măsuri:

    Guvernul a decis să se suspende sau să nu înceapă măsurile de executare silită prin poprire a persoanelor fizice, cu excepţia executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanţelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală. Măsurile de suspendare a executării silite prin poprire asupra sumelor urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti se aplică, prin efectul legii, de către instituţiile de credit sau terţii popriţi, fără alte formalităţi din partea organelor fiscale.

    * Pe perioada stării de urgenţă, pentru obligaţiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă şi neachitate până la încetarea măsurilor prevăzute de starea de urgenţă nu se calculează şi nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere conform Codului de procedură fiscală. Această facilitate va fi menţinută pentru încă 30 de zile de la încetarea stării de urgenţă.
    În acest fel, contribuabilii sunt eligibili să participe, de exemplu, la procedurile de achiziţiile publice derulate în această perioadă sau să nu li se anuleze diverse autorizaţii.

    * Prin derogare de la prevederile privind Codul Fiscal, contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, pot efectua plăţile anticipate trimestriale pentru anul 2020, la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent. Modul de calcul se păstrează pentru toate trimestrele anului fiscal 2020. De asemenea, pentru cei care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, se aplică pentru plăţile anticipate datorate pentru trimestrele rămase din anul modificat care se încheie în anul 2020, precum şi pentru calculul celor care sunt aferente trimestrelor din anului fiscal modificat care începe în anul 2020 şi sunt cuprinse în anul calendaristic 2020.

    *Pe durata stării de urgenţă, întreprinderile mici şi mijlocii care deţin certificatul de situaţie de urgenţă emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, beneficiază de amânarea la plată pentru serviciile de utilităţi – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice si de internet, precum şi de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinaţie de sediu social şi de sedii secundare.

    * Prin derogare de la alte dispoziţii legale, în contractele în derulare, altele decât cele prevăzute anterior încheiate de întreprinderile mici sau mijlocii, care deţin certificatul de situaţie de urgenţă emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, poate fi invocată forţa majoră împotriva acestora numai după încercarea, dovedită cu înscrisuri comunicate între părţi prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de renegociere a contractului, pentru adaptarea clauzelor acestora cu luarea în considerare a condiţiilor excepţionale generate de starea de urgenţă.

    * Guvernul a decis şi prorogarea termenului de plată pentru impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, respectiv impozitul pe mijloacele de transport de la 31 martie 2020 la 30 iunie 2020, perioadă în care se vor primi în continuare bonificaţiile stabilite de consiliile locale.

    * În aceste condiţii, Guvernul a aprobat ca plata ratelor şi dobânzilor aferente împrumuturilor din venituri rezultate din privatizare acordate de Ministerul Finanţelor Publice unităţilor administrative-teritoriale să se poate amâna, la cererea acestora, pe o perioadă de trei luni, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Pentru această perioadă Ministerul Finanţelor Publice nu calculează dobânzi şi dobânzi de întârziere. Facilitatea nu este acordată împrumuturilor care înregistrează restanţe la plată.

     

  • De ce nici măcar 2 din 10 firme din România nu pot apela la bănci pentru a accesa finanţare

    Accesul la finanţarea bancară este încă limitat pentru multe companii din România, astfel încât nici măcar 2 din 10 firme nu pot apela la bănci. Între rigiditatea băncilor şi lipsa de viziune a companiilor, de unde trebuie să vină schimbarea?

    Doar 15% dintre companiile din România sunt bancabile, adică pot accesa finanţare de la bănci, ceea ce conturează atât o problemă a antreprenorilor şi a businessurilor în ceea ce priveşte capitalizarea afacerilor de pe piaţa locală, cât şi o problemă de înţelegere din partea băncilor, crede Vlad Năstase, CEO al companiei de consultanţă în restructurare de business Concilium Consulting. „Ca procent nu sunt multe companii atractive. Doar 15% dintre companii sunt bancabile după indicatorii pe care îi raportează an de an.

    Dintre acestea, foarte puţine sunt cele care au o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro, adică doar vreo 10.000, fiind astfel singurele care pot accesa un credit mai mare. Restul sunt companii care au sub 1 milion de euro cifră de afaceri, de aceea plasamentele sunt mai mici”, spune Vlad Năstase.

    Dar într-un context în care economia creşte şi afacerile băncilor cresc în continuare, de ce nu sunt mai multe companii bancabile? În ianuarie 2020, creditele în lei luate de firme şi populaţie totalizau 181,4 miliarde lei, dintre care creditarea către firme reprezintă 72 miliarde lei, în creştere cu 4,5% faţă de ianuarie 2020.

     „Băncile caută companii profitabile. Evident că nu vor credita o companie care a fost pe pierdere sau una care nu are viziune de business, pe care nu o explică astfel încât să fie sustenabilă şi care nu spune exact ce vrea să facă cu banii respectivi. Companiile româneşti sunt destul de puţin capitalizate pentru că antreprenorul român nu a avut acest exerciţiu de a capitaliza afacerea lui, iar această capitalizare este un proces care se întâmplă în timp”, declară specialistul.

    În acelaşi timp, băncile se uită la indicatorii legaţi de capitalizare şi la modul în care antreprenorii înţeleg şi privesc în perspectivă aceşti indicatori. Mai mult, durata de viaţă a unei companii poate fi importantă.

    Astfel, companiile mici sau ideile antreprenorilor la început de drum, de tip start-up, nu reprezintă principalele plasamente ale băncilor pentru că nu generează câştiguri la fel de mari ca o companie de dimensiuni medii sau mari. „Economia românească trece astăzi printr-un schimb de generaţii pe care toţi cred că îl observăm şi este un schimb care vine şi cu provocări. În consecinţă, băncile şi companiile trebuie să înţeleagă foarte bine care este ecosistemul în care se desfăşoară astăzi creditarea şi businessul. Probabil că start-up-urile sunt doar o investiţie în viitor, pentru că la un start-up nu poţi plasa prea mulţi bani, ca bancă”, consideră el.

    Deşi start-up-urile au nevoie de un istoric care să le probeze ideea de business, băncile nu ar trebui să ignore aceste businessuri, în contextul în care antreprenorii români au început să livreze proiecte din ce în ce mai scalabile. 

    În acest proces, intervine o „curbă de învăţare”, aşa cum o numeşte specialistul. Astfel, start-up-urile pot învăţa paşii în acest tango în care intră cu băncile, iar instituţiile de creditare se pot educa în ceea ce priveşte „postura” – cum îi aşteaptă pe aceşti antreprenori. „Aici este o curbă de învăţare, inclusiv pentru bănci, pe care o pot aplica în analiza acestor startup-uri. Pentru că antreprenorul este cel care ştie cel mai bine tendinţele în industria în care activează, el trebuie să ştie să explice mai departe această industrie, ceea ce se poate concretiza într-o experienţă pe care banca o poate dobândi pe industria respectivă şi pe care o poate folosi de acum înainte în modelul de risc pe care îl are”, consideră el.

    Rolul băncii în ecosistemul de finanţare
    În ţările cu un mediu de business mai dezvoltat şi în care ecosistemul de finanţare a căpătat maturitate, banca are un rol important în finanţarea companiilor, alături de structurile de venture capital şi private equity.
    „Cred că în primul rând trebuie să discutăm despre diferenţa dintre companiile bancabile şi companiile finanţabile. Cele bancabile au atractivitate pentru bănci, iar cele finanţabile pot avea atractivitate şi pentru private equity”, crede Năstase. El spune că în România sunt în continuare puţine fonduri de investiţii active, iar acestea se concentrează doar pe anumite segmente. În acelaşi timp, fondul se poate oferi să cumpere şi datorie, dar şi o participaţie în companie, iar unele companii nu vor să vândă decât datorie, pentru că nu au nevoie decât de împrumut. „Un fond de investiţii poate intra în două moduri. Poate da credit cumpărând practic datorie, poate cere şi equity, sau poate cere o combinaţie. Banca vrea doar datorie, adică plasează bani pentru o dobândă. Dobânzile de la fondurile de private equity sunt mai mari decât la bănci. Mai mult, trebuie ca antreprenorul să îşi dorească să intre un fond de private equity în acţionariat”, a explicat şeful Concilium. Năstase crede că finanţarea bancară va continua să rămână o provocare pentru companiile la început de drum în România, dar în cazul unor planuri de afaceri bine puse la punct şi cu o mentalitate educată a băncii, chiar şi aceste finanţări se pot dovedi un succes. „Dacă vorbim de antreprenori la început de drum este o provocare şi va rămâne o provocare, dar cu un plan de afaceri, alegând banca potrivită, poate chiar din al doilea an de experienţă ar putea apela la bănci. Provocarea devine mai interesantă pentru companiile care au şi dimensiune şi activitate. Companiile trebuie să îşi dimensioneze activitatea şi în funcţie de produsele băncii. Spre exemplu, dacă în activitatea ta foloseşti factoringul ca produs, trebuie să mergi spre o bancă care are produsul respectiv în portofoliu şi pe care îl face bine”, a spus el.
    Acesta spune că băncile locale ar trebui să încerce din ce în ce mai mult să accepte astfel de finanţări şi să ceară în mod proactiv un plan de business cât mai bine documentat din partea antreprenorului. Mai mult, băncile trebuie să creadă în viziunea pusă pe hârtie de antreprenor. „Când o astfel de practică ajunge să aibă maturitate şi obişnuinţă şi pe partea băncii, şi pe cea a antreprenorului, ajungem la un nivel mai avansat de înţelegere şi educaţie financiară de ambele părţi.”
    De cealaltă parte a mesei, companiile ar trebui să aibă o viziune pe termen mediu, cel puţin, deoarece termenul scurt este „viclean”, aşa cum îl numeşte Vlad Năstase. „Companiile trebuie să aibă o viziune pe termen mediu, pentru că termenul scurt este extrem de viclean. O viziune pe termen mediu trebuie să fie o preocupare a antreprenorilor. Această preocupare trebuie ancorată în factorii care pot influenţa businessul lor şi care sunt externi. Cu cât înţeleg mai bine acest ecosistem, cu atât vor reuşi să fie mai credibili la rândul lor, atât faţă de partenerii de business, cât şi faţă de băncile de la care cer împrumut”, a adăugat el. Specialistul consideră că băncile nu pot combate fenomenul creditului furnizor, care prinde amploare de la an la an în economia românească şi atrage atenţia că acesta generează o bulă din cauza căreia ar putea avea de suferit întreaga economie. „Băncile nu pot combate creditul furnizor. În cel mai bun caz pot să îl forţeze pe antreprenor să fie mai diligent decât este. Preocuparea trebuie să fie a companiilor. Vorbim de o bulă, care dacă se sparge, cu toţii vor avea de suferit. Un management mai riguros al creanţelor comerciale este o preocupare pe care antreprenorul trebuie să o aibă pentru sănătatea afacerii lui. În general creditul furnizor este nepurtător de dobânzi. Fiecare SRL a ajuns un fel de mică bancă pentru ecosistemul în care activează”, atrage atenţia şeful Concilium.
    Piaţa de creditare către firme din România ar putea fi aruncată în aer de intrarea pe piaţă a unor jucători din industrii noi. Spre exemplu, gigantul Amazon a anunţat că va începe să crediteze firme în SUA, o mişcare similară cu creditele acordate de gigantul chinez Alibaba pentru IMM-uri. Vlad Năstase crede că şi piaţa din România ar putea cunoaşte astfel de jucători noi şi consideră că o astfel de mutare ar putea fi făcută chiar de jucătorii din industria de telecom, care au mult capital la dispoziţie. „Ar putea intra mai mulţi jucători în piaţă, inclusiv companiile din telecom iau în calcul această variantă pentru că au foarte mult cash. Au mult cash, au platforme online dezvoltate, au o bază de clienţi existentă, deci este un tip de creditare care nu porneşte de la zero. Dar până să ajungă şi în România la un anumit nivel de expunere cred că va trece ceva timp”, spune el.

  • Cash, debit sau credit: Ce ar trebui să folosim pentru cumpărăturile zilnice?

    Cu atât de multe avantaje şi beneficii, cardurile de credit pot fi cea mai logică soluţie din punct de vedere financiar pentru majoritatea tipurilor de cumpărături, însă cardurile de debit şi cash-ul nu pot fi excluse definitiv din ecuaţie, potrivit unui studiu realizat pentru CNBC de Rod Griffin, senior director al departamentului de educare a consumatorilor din cadrul companiei Experian.

    1. Când folosim cardurile de credit

    Griffin spune că, dacă folosim un card de credit, ar trebui să ne punem următoarele întrebări: „Folosesc cardul de credit drept o sursă adiţională de venit?” şi „Folosesc cardul de credit pentru a mă bucura şi de alte oportunităţi financiare?”.

    Dacă îţi foloseşti cardul de credit data viitoare când îţi umpli rezervorul şi dai o fugă până la supermarket, iar apoi plăteşti diferenţa la finalul lunii, te poţi bucura de avantaje. Dar dacă întârzii cu plata, ai putea să te trezeşti într-o situaţie pe care ai fi vrut să o eviţi prin orice mijloace.

    Cardurile de credit oferă o serie de avantaje în ceea ce priveşte securitatea şi protecţia pe care cardurile de debit nu le pot oferi, cu atât mai mult când alegem să plecăm în concediu.

    1. Dar „cardurile de credit nu sunt pentru toată lumea”

    În final, metoda de plată pe care o alegi depinde de personalitatea pe care o ai şi de cum vei dori să îţi cheltui banii. De vreme ce cardurile de credit au devenit cea mai mare sursă de datorii pentru mileniali, este important să ştii ce îţi poţi permite cu adevărat înainte să faci o achiziţie.

    „Am spus întotdeauna că nu toată lumea ar trebui să aibă un card de credit. Totul depinde de cum îţi gestionezi banii, de relaţia pe care o ai cu banii şi de abilitatea de a rezista impulsurilor de a cumpăra ceva scump”, spune Griffin.

    1. Când folosim cardurile de debit

    Dacă foloseşti un card de credit pentru a avea un trai pe care nu ţi-l poţi permite în mod realist, ai putea să iei în considerare un card de debit.

    Când folosim un card de debit facem efectiv o tranzacţie cash, aşa că nu avem aceleaşi probleme pe care le implică un card de credit.

    Pentru mulţi, este doar de o chestiune de comoditate.

    „Personal, folosesc un card de debit. Dacă mă duc să mănânc undeva cu soţia, de exemplu, tindem să folosim un card de debit deoarece ne-am obişnuit cu ideea că efectuăm astfel o tranzacţie cash”

    1. Când folosim cash

    Cash-ul poate avea aceleaşi implicaţii financiare ca un card de debit, dar este posibil să cheltui mai puţin, de vreme ce banii cash sunt mai tangibili şi îi poţi vedea cum încep să dispar.

    „Când foloseşti doar cash, ştii instant când nu mai ai bani, aşa că îţi poţi limita cheltuielile în acest sens. Ai putea să foloseşti cash când plăteşti o cină, şi să foloseşti cardul de credit pentru achiziţii mai mari doar pentru că ar putea să se potrivească mai bine bugetului şi stilului tău financiar”

    În plus, în ultimul timp a devenit o lege nescrisă faptul că este indicat să ai în permanenţă cash în cazul în care nu îşi poţi folosi cardul.

    1. Dacă foloseşti un card de credit în fiecare zi, ia în considerare următorul lucru

    Folosirea unui card de credit pentru cumpărăturile zilnice te poate aduce în situaţia în care vei cheltui o parte considerabilă din limita de credit pe care o ai, influenţând negativ scorul de credit.

    „Dacă îţi foloseşti cardul de credit în mod excesiv, poţi să tragi în jos scorul de credit, ceea ce va fi extrem de important în deciziile pe termen lung”

    Dacă îţi vei dori o maşină sau un credit ipotecar, procesul va deveni automat mai complicat, aşa că vei dori să iei în considerare peisajul pe termen lung când faci cumpărături mai mici.

    1. Concluzie  

    Data viitoare când te afli în faţa unui ghişeu sau a unei case de marcat, gândeşte-te de două ori cum vei plăti, în condiţiile în care achiziţiile pe plan general pot spune destul de mult despre confortul tău financiar.

     

     

     

  • Creditarea a prins viteză. Dar depozitele cresc mai repede

    România a devenit în ultimii ani codaşa Europei în privinţa gradului de intermediere financiară, având printre cele mai scăzute ponderi în PIB ale creditelor şi activelor bancare. Deşi inflaţia a fost în ascensiune, BNR a decis să nu majoreze dobânda-cheie în 2019, de la nivelul de 2,5%, pentru a nu descuraja creditarea, şi a mizat pe controlul lichidităţii din piaţa interbancară. În condiţiile în care ascensiunea economiei dă semne de temperare la nivel european, dar şi pe plan local, în timp ce deficitul bugetar şi deficitul de cont curent sunt pe o pantă ascendentă în România, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a susţinut că se poate gândi un program de stimulare a creditării sănătoase care să preia o parte din locomotiva creşterii PIB, având în vedere şi nivelul foarte scăzut al intermedierii financiare.
    Cea mai mare problemă pe plan local este în plan fiscal, impunându-se o corecţie a deficitului bugetar, dar care să nu fie brutală, ci tolerată de economie, în opinia guvernatorului BNR. Deficitul bugetar a depăşit anul trecut pragul de 3% din PIB, ajungând la 4,64% din PIB. În anii care au precedat criza financiară şi economică care a început să se facă simţită pe piaţa românească din 2009, expansiunea creditului a contribuit la rate înalte de creştere economică, însă a generat şi vulnerabilităţi economice, mare parte din stocul de credite neperformante fiind acordat în anii de boom economic 2007 şi 2008. Creditele în valută – vândute de bancheri în condiţii relaxate în perioada de boom, când primeau finanţare ieftină de la băncile-mamă din străinătate – au înregistrat cea mai mare rată de neperformanţă. Totodată, neperformanţa ridicată din sectorul IMM-urilor a fost generată şi de valul de insolvenţe din economie din anii de criză.
    Ritmul mediu de creştere a creditării private la nivelul întregului sistem bancar românesc a dat semne de revigorare în ultimii ani, pentru ca în 2019 să urce până la 7,6%, cel mai mare avans din ultimul deceniu, iar soldul împrumuturilor a ajuns la 267,6 mld. lei. Comparativ, în 2018 viteza medie de creştere a creditării a fost de 6,6%. Creditul privat total a început anul 2019 cu o creştere anuală surprinzătoare de 8,4%, pentru ca la finalul lunii februarie ritmul anual să încetinească uşor, la 8%, iar în martie să coboare până la 7,7%, pas de creştere care s-a menţinut şi în aprilie şi mai. Ulterior, viteza creditării s-a mai temperat, coborând în luna iunie la 7,1%. După primele 9 luni din 2019, creditarea creştea cu un ritm mediu de 7,7%, iar până la finele anului trecut creşterea medie a creditului privat a ajuns la 7,6%. Accelerarea ritmului mediu anual al creditului neguvernamental la 7,6% în 2019, cel mai ridicat nivel din 2009, a fost determinată de redinamizarea investiţiilor, majorarea veniturilor populaţiei, climatul pozitiv din pieţele financiare şi nivelul accesibil al costurilor reale de finanţare, apreciază Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică în cadrul Băncii Transilvania.
    În ultimul trimestru din 2019 s-a observat un proces de decelerare a creditării în contextul semnalelor de maturitate ale ciclului economic postcriză şi al perspectivelor de rebalansare a politicii economice interne, explică economistul de la banca din Cluj. Creditele în lei au continuat să fie „pe val”, în timp ce împrumuturile în valută au revenit în teritoriul pozitiv, după mai mulţi ani de declin. Creditele în lei au avansat în 2019 cu un ritm de 10,5% an/an, în timp ce avansul împrumuturilor în valută a fost de 2,3% an/an. La sfârşitul anului trecut ponderea creditului în lei în totalul creditului privat a fost de 67,6%, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii.
    Creditele în lei au devenit atractive în ultimii ani, odată cu scăderea dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei până aproape de costul împrumuturilor în valută, după relaxarea politicii monetare de către BNR. Analizând structura pe monede în luna decembrie 2019, se observă că împrumuturile în lei şi-au continuat avântul înregistrând o creştere de 9,3% faţă de decembrie 2018, în timp ce creditele în valută au avut un avans modest, de doar 1,3%, potrivit datelor anunţate de BNR. Creditele pentru populaţie în lei au continuat să fie motorul principal crescând cu ritmuri de două cifre, de 13,7%. În schimb, împrumuturile pentru companii în lei au avansat în decembrie cu doar 3,2%. Soldul creditului denominat în valută a urcat în decembrie 2019 cu 1,3% faţă de aceeaşi lună din 2018, în condiţiile în care creditele populaţiei în valută au scăzut cu 8,1%, în timp ce împrumuturile companiilor în valută au crescut cu 8,7%.
    Şi BNR a remarcat revigorarea mai accentuată a creditării pe segmentul persoanelor fizice. „Segmentul populaţiei a rămas principalul motor al creşterii activelor bancare în ultimul an. Persistenţa vulnerabilităţilor structurale asociate societăţilor nefinanciare cu privire la disciplina la plată şi sănătatea financiară laxe, intenţia mai redusă a managerilor de firme bancabile să intre în relaţii mai extinse cu băncile, gradul de pregătire a salariaţilor din bănci, procedurile bancare de creditare, precum şi finanţarea firmelor autohtone de la entităţi nerezidente au limitat activitatea băncilor din România de creditare a companiilor nefinanciare. Mai mult, randamentele ajustate la risc ale creditării populaţiei (în special în ceea ce priveşte creditul de consum) sunt superioare altor linii de business şi cel mai probabil vor continua să orienteze modelul de afaceri al băncilor din România primordial pe segmentul retail”, susţine BNR în raportul asupra stabilităţii financiare.
    Pe de altă parte, finanţarea importantă a firmelor autohtone de către băncile nerezidente având filiale în România, în condiţii asemănătoare de rată a dobânzii comparativ cu ceea ce este practicat la nivel local, generează vulnerabilităţi macroeconomice asupra stabilităţii financiare din România, menţinând un nivel redus de intermediere financiară concomitent cu majorarea datoriei externe private, fără efecte favorabile  semnificative la nivel microeconomic (al debitorilor), potrivit BNR. Împrumuturile acordate populaţiei în lei şi valută reprezintă mai mult de jumătate din soldul total al creditelor private din bilanţurile bancherilor, echivalentul a 143 mld. lei. Finanţările pentru populaţie în moneda naţională înregistrau la finele lunii decembrie o creştere anuală de 13,7%, până la un sold de 108,7 mld. lei. Pe de altă parte, împrumuturile în valută pentru persoane fizice au avut un declin de -8,1%, la 34,3 mld. lei.
    Pe segmentul companiilor, creditarea a rămas modestă, dar ritmul de creştere s-a mai revigorat. Împrumuturile în lei pentru firme aveau în ultima lună de anul trecut o creştere de doar 3,2%, la 72,2 mld. lei, în timp ce creditele corporate în valută sunt în creştere de 8,7%, la aproape 52,3 mld. lei. Orientarea băncilor către creditarea robustă a populaţiei este în viziunea BNR o caracteristică a modelului de afaceri bancar, fiind sprijinită de randamentele ajustate la risc superioare celor obţinute din creditarea societăţilor nefinanciare.
    Împrumuturile acordate sectorului privat în lei înregistrează o creştere anuală de 9,3%, soldul creditelor în lei ajungând la sfârşitul lunii decembrie 2018 la 181 mld. lei, conform BNR. Împrumuturile private în valută au revenit în 2019 în teritoriu pozitiv, după declinul din 2018. În luna decembrie 2019, stocul creditelor în valută a ajuns la echivalentul a 86,6 mld. lei. Revenirea pe plus a creditării în valută a fost influenţată în special de împrumuturile acordate companiilor nefinanciare, dar şi de efectul statistic al creşterii cursului de schimb leu/euro. Românii au continuat în 2019 să se orienteze şi spre credite cu dobânzi fixe. Ponderea creditelor noi cu dobânzi fixe a depăşit 25% în cazul împrumuturilor ipotecare şi s-a îndreptat spre 80% la creditele de consum, potrivit BNR. Românii au început din a doua parte a anului 2017 să se orienteze mai mult către creditele cu dobândă fixă şi au continuat şi în 2018 şi în 2019.
    Din 2019, BNR a limitat gradul de îndatorare al populaţiei, după modelul aplicat înainte de 2007, când România nu era în Uniunea Europeană. Practic, încă de la începutul anului 2019 au început să se aplice noile reguli privind restricţionarea creditării populaţiei prin limitarea gradului de îndatorare în cazul creditelor de consum şi ipotecare, după ce decizia a fost adoptată de Consiliul de Administraţie al BNR în toamna anului 2018. BNR a limitat gradul de îndatorare al populaţiei la un nivel mai scăzut. În cazul împrumuturilor în lei, gradul maxim de îndatorare a fost stabilit la 40% din venitul net, în timp ce pentru creditele în valută este de 20%, atât pentru împrumuturile ipotecare, cât şi pentru cele de consum. Însă, pentru fiecare bancă, un procent de 15% din totalul creditelor se poate excepta de la această limitare, în anumite condiţii.
    În urma aplicării acestei limitări, gradul de îndatorare a înregistrat o diminuare importantă. Astfel, gradul de îndatorare median pentru creditele noi, acordate în perioada martie-septembrie 2019, a fost de 36%, în scădere cu 9 puncte procentuale faţă de situaţia din 2018, potrivit BNR. Comparativ cu anul 2018, proporţia creditelor nou-acordate debitorilor cu grad de îndatorare peste 45% a scăzut de la 49% la 13% în perioada martie-septembrie 2019. Creditul nou-acordat populaţiei s-a majorat cu 7%, în termeni anuali, în perioada octombrie 2018 – septembrie 2019, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii 10 ani, de 27,2 mld. lei, creşterea fiind susţinută în principal de avansul creditului de consum negarantat (+17%), conform datelor BNR. Deşi împrumuturile ipotecare standard au crescut cu 12% în perioada analizată, această evoluţie a fost contrabalansată de dinamica segmentului Prima casă, care a scăzut cu 34% în contextul strategiei guvernamentale de reducere treptată a plafonului anual de garanţii alocate acestui program.
    În scenariul central, Banca Transilvania anticipează decelerarea ritmului anual al creditului neguvernamental la 5,7% în 2020 şi 5% în 2021, urmată de redresare la 5,1% în 2022. Deşi au avansat cu viteză mai mare, creditele private totale nu au reuşit anul trecut să prindă din urmă depozitele, care cresc cu o viteză mai mare, de 9,5%, soldul economiilor populaţiei şi companiilor la bănci ajungând la sfârşitul anului 2019 la 367,7 mld. lei. În decembrie 2019, depozitele companiilor şi populaţiei au crescut cu 11,5% faţă de aceeaşi lună din 2018, cel mai mare avans fiind înregistrat de soldul depozitelor în valută. În termeni reali, depozitele s-au majorat cu 7,2%. Cea mai mare creştere a fost înregistrată de soldul depozitelor în valută, care a urcat cu 15,3%, la echivalentul a 126 mld. lei. Din această sumă, mai bine de 70% reprezintă economiile populaţiei în valută, care s-au majorat cu 16,5%, la aproape 91,3 mld. lei, în timp ce depozitele deschise de companii au crescut cu 12,3%, la 34,7 mld. lei. În acelaşi timp, soldul depozitelor în lei a urcat cu 9,7%, la 241,7 mld. lei, împărţit în proporţii echilibrate între populaţie, cu economii de 131 mld.  lei (+9%), şi firme, cu depozitele de 110 mld. lei (+10,5%).

  • Rezervele valutare de la BNR au crescut în ianuarie cu 2,6 miliarde euro, până la 35,5 miliarde euro

    Rezervele valutare de la BNR au crescut în luna ianuarie cu 2,6 miliarde euro, la 35,5 miliarde euro, faţă de 32,9 miliarde euro la finalul lunii decembrie 2019, potrivit datelor transmise luni de banca centrală.

    “Pe parcursul lunii ianuarie au avut loc intrări de 4,5 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, inclusiv suma rezultată din emisiunile de euroobligaţiuni ale MFP în valoare nominală de 3.000 milioane euro, alimentarea contului Comisiei Europene”, transmite BNR.

    În paralel au avut loc ieşiri de 2 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

    Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 4,7 mld. euro.

    La 31 ianuarie 2020, rezervele internaţionale ale României (valute plus aur)  au fost de 40,2 mld. euro, faţă de 37,4 mld. euro la 31 decembrie 2019.
        
    Plăţile scadente în luna februarie 2020 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 216 milioane euro.

    Ministerul Finanţelor a împrumutat în ianuarie 3 miliarde de euro de pe pieţele externe, în prima emisiune de obligaţiuni în euro din 2020, structurată pe două tranşe, una cu scadenţa pe 12 ani, iar cealaltă pe 30 de ani.

    Pe tranşa de 12 ani, dobânda este formată din nivelul mid swap plus 180 de puncte de bază, respectiv 2,04% pe an, iar pe tranşa de 30 de ani, nivelul mid swap plus 285 puncte de bază, adică o dobândă de 3,41% pe an.

     

  • Cristian Bichi, consilier guvernator, Cancelaria BNR: Pachetul de legi anticămătărie-sucursalele instituţiilor de credit străine din UE au rămas pe afară!

    Un pachet de legi anticămătărie a fost transmis recent la Camera Deputaţilor pentru dezbatere. Trei dintre cele patru proiecte de lege din pachet păcătuiesc însă prin definirea defectuoasă a noţiunii de creditor financiar, ceea ce duce la neincluderea în sfera lor viitoare de aplicabilitate a sucursalelor instituţiilor de credit străine din Uniunea Europeană (UE) ce operează pe teritoriul României. Şi uite aşa, dintr-o greşeală ce relevă o slabă cunoaştere a legislaţiei bancare europene şi naţionale, se poate ajunge, în absenţa corecţiilor, la discriminarea instituţiilor de credit persoane juridice române, unele dintre ele cu capital majoritar românesc, prin crearea de condiţii competitive inegale.

    O greşeală uriaşă

    Cele trei proiecte de lege, odată adoptate, se vor aplica, după cum este stipulat în textul lor, raporturilor juridice dintre consumatori şi creditorii financiari. Potrivit definiţiei oferite în aceste proiecte, prin noţiunea de creditor financiar se înţelege “o instituţie de credit autorizată de Banca Naţionala a României, o instituţie financiară nebancară sau o entitate care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe”.

    Utilizarea sintagmei “instituţie de credit autorizată (n.n. – sublinierea ne aparţine) de Banca Naţionala a României” reprezintă cheia problemei. În conformitate cu legislaţia naţională în vigoare, BNR autorizează instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit din ţări non-UE (“ţări terţe”). Sucursalele instituţiilor de credit străine din ţări ale UE, ce operează în România, sunt supuse doar unei proceduri de notificare. Prin urmare, aceste sucursale nu vor intra sub incidenţa prevederilor normative preconizate. Pentru a fi mai clar acest ultim aspect, să analizăm în continuare cadrul juridic aplicabil pieţei unice bancare din Uniunea Europenă şi legislaţia naţională din domeniul bancar.

    Structuri folosite pentru activitatea bancară transfrontalieră în UE

    În conformitate cu legislaţia europeană, instituţiile de credit dintr-un stat membru UE pot intra pe piaţa bancară din alt stat membru UE in următoarele moduri:

    • înfiinţarea unei sucursale;
    • înfiinţarea unei filiale;
    • furnizarea de servicii direct transfrontieră.

    Filialele instituţiilor de credit străine (denumite în mod curent şi subsidiare) sunt entităţi juridice independente, înfiinţate conform cerinţelor legale din ţările gazdă, care se află în proprietatea societăţii mamă sau asupra cărora societatea mamă exercită în mod efectiv o influenţă dominantă.

    Sucursalele instituţiilor de credit străine reprezintă entităţi operaţionale care sunt o parte integrantă din societatea mamă. Ele nu au personalitate juridică.

    Structurile juridice amintite mai sus determină distribuţia responsabilităţilor de supraveghere între autorităţile competente naţionale şi accesul la fondurile naţionale de garantare a depozitelor bancare.

    Piaţa unică bancară europeană

    Legislaţia primară europeană a permis crearea între ţările membre UE a unui spaţiu economic fără frontiere, bazat pe libera circulaţie a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi capitalurilor. În domeniul bancar, încă din 1992, a fost realizată o piaţă unică, bazată pe următoarele principii: recunoşterea mutuală a autorizaţiilor şi a sistemelor de supraveghere, autorizaţia bancară unică şi controlul ţării de origine.

    Potrivit sistemului recunoaşterii mutuale, statele membre UE oferă asigurarea că activităţile cuprinse, în prezent, în anexa nr. 1 a Directivei2013/36/UE pot fi efectuate pe teritoriul lor, fie prin stabilirea unei sucursale, fie prin prestarea de servicii, de către orice instituţie de credit autorizată şi supravegheată de autorităţile competente dintr-un alt stat membru (ţară de origine), cu condiţia ca acestea să fie incluse în autorizaţie.

    În conformitate cu principiul autorizaţiei unice (principiu denumit şi “paşaport european”) toate instituţiile autorizate într-un stat membru al UE pot să-şi deschidă sucursale sau să presteze servicii bancare transfrontieră în celelalte state membre, fară a fi nevoie de alte autorizaţii din partea acestora din urmă.

    În ceea ce priveşte principiul supravegherii ţării de origine, acesta înseamnă că autorităţile de supraveghere din ţările de origine sunt împuternicite să-şi supravegheze propriile lor instituţii de credit autohtone în privinţa operaţiunilor efectuate în alte state membre.

    Prin urmare, pentru a presta servicii bancare în cadrul UE, o instituţie de credit din UE nu este obligată să ceară permisiunea autorităţii competente din ţara gazdă, fiind suficient să deţină o autorizaţie emisă de propria sa ţara (ţara de origine). Principiul autorizaţiei bancare unice se aplică băncilor din UE şi filialelor stabilite pe cuprinsul UE de către bănci din ţări non-UE. El nu se aplică sucursalelor băncilor din afara UE (din ţări terţe).

    Prevederile legislaţiei române privind regimul instituţiilor de credit din alte state membre ale UE

    În textul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu modificările şi completările ulterioare, se regăsesc următoarele formulări:

    • “Pentru infiinţarea unei sucursale de către o instituţie de credit dintr-un stat membru nu este necesară obţinerea unei autorizaţii din partea Băncii Naţionale a României …” (art. 46, alin. 1)
    • “O instituţie de credit autorizată şi supravegheată într-un alt stat membru poate înfiinţa o sucursală în România pe baza notificării transmise Băncii Naţionale a României de către autoritatea competentă din statul membru de origine…” ( articolul 48, alin. 1)
    • “Furnizarea de servicii în mod direct de către o instituţie de credit autorizată şi supravegheată într-un alt stat membru poate fi realizată pe baza notificării transmise Băncii Naţionale a României de către autoritatea competentă din statul membru de origine, cuprinzând activităţile pe care instituţiile de credit intenţionează să le desfăşoare în România.” (art. 49)

    Cum a fost posibilă o asemenea eroare?

    Astfel, există indicii temeinice că ne aflăm în faţa unei erori majore, cu repetiţie, a iniţiatorului proiectelor legislative, întrucât este greu de crezut că acesta a dorit să excludă sucursalele instituţiilor de credit străine din alte state membre UE din sfera de aplicabilitate a celor trei viitoare legi. O astfel de greşeală, necorectată, ar avea ca efect aplicarea unui tratament mai favorabil sucursalelor institutiilor de credit străine din UE, care vor putea opera fără a se supune restricţiilor impuse instituţiilor de credit, persoane juridice româneşti. Să nu uităm că acestă ultimă categorie de entităţi cuprinde pe lângă filialele din România ale institutiilor de credit străine şi instituţii de credit autohtone cu capital majoritar românesc. Tratamentul diferenţiat aplicabil celor două categorii de instituţii de credit va genera o segmentare a pieţei bancare şi va distorsiona condiţiile de concurenţă.

    Faţă de această eroare monumentală, ce putea fi prevenită doar printr-o simplă citire a OUG nr. 99/2006, nu ştiu dacă să râd sau să plâng. Este însă clar că, fără corecţii legislative, limitele de dobândă dorite de iniţiator nu au cum să fie aplicate în cazul persoanelor ce obţin împrumuturi de la sucursalele instituţiilor de credit din alte state membre UE ce operează în România. Nici proiectata protecţie a consumatorilor împotriva riscului valutar în contractele de credit încheiate de aceştia cu sucursalele respective nu va fi posibilă.

    Eroarea este de natură să genereze îndoieli puternice în privinţa a cât de bine cunosc legislaţia bancară europeană şi naţională (şi mecanismele pieţei bancare autohtone) persoanele care oferă consultanţă juridică iniţiatorului celor trei proiecte legislative. Pe acest fundal, “se spărie gândul”, vorba cronicarului, de faptul că reglementări sensibile cu impact major asupra economiei naţionale sunt propuse fără a exista studii de impact.

  • Aveţi datorii la bănci? Taxa ascunsă pe care majoritatea celor care îşi iau un credit o plătesc fără să ştie

    În momentul în care vă luaţi un credit de la majoritatea băncilor din România, fie şi sub forma unei descoperiri de cont, trebuie să plătiţi o taxă de care puţini dintre clienţii instituţiilor bancare ştiu.

    Astfel, potrivit informaţiilor confirmate pentru Business MAGAZIN şi Ziarul Financiar de surse din piaţă, în momentul în care accesaţi un credit mobiliar, veţi plăti o taxă de înregistrare a ipotecii mobiliare la acordarea creditului la Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară în valoare de 65,7 lei. Apoi, în fiecare an după acordarea creditului, încă 43,8 lei, la care se adaugă 21,9 lei la momentul în care doriţi să ştergeţi ipoteca mobiliară percepută la momentul rambursării integrale a creditului.

    Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară este sistemul legal de publicitate mobiliară pentru ipoteci mobiliare, fiducii, avize specifice, creanţe securitizate şi obligaţiuni ipotecare, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul instituţiei.

    Potrivit art. 1 alin. 1 pct. d) din Legea nr. 297/2018 privind Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară şi pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară, este un sistem naţional electronic de interes public, structurat pe persoane şi bunuri, de evidenţă a priorităţii în caz de executare silită şi de publicitate a actelor şi operaţiunilor juridice prevăzute de lege.

    Banca Comerciala Română nu percepe o astfel de taxă, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii instituţiei, deoarece nu înregistrează ipoteci mobiliare pentru creditele acordate persoanelor fizice (excepţie face Prima Casă, unde obligă legislaţia specială). Din informaţiile companiei, BCR este singura bancă din piaţă care a simplificat acest flux. 

  • Povestea românului care a sacrificat totul pentru visul lui. El şi-a vândut chiar şi casa pentru a porni afacerea pe care şi-o dorea

    Andrei Cerbu, de formaţie inginer în telecomunicaţii, cu experienţă în străinătate, dar şi în companii multinaţionale din IT şi telecom, a pornit în aprilie 2018, din pasiunea pentru gătit, o afacere cu mâncare mexicană.

    Cu un credit de nevoi personale de 20.000 de euro, a pus pe roţi un food-truck cu mâncare mexicană, apoi şi-a vândut apartamentul ca să cumpere a doua rulotă, iar ulterior a atras un credit de la BT Mic pentru a dezvolta şi un restaurant cu mâncare mediteraneană, pe care l-a deschis în 2019.

    „Am ales bucătăria mexicană pentru că avea legătură cu stilul meu de a găti, cu pasiunea mea pentru condimente. Am avut o perioadă când găteam foarte mult şi prietenii îmi spuneau mereu că e bun tare, iar de aici m-am gândit să fac un business.

    Am început în aprilie 2018, deşi la bază sunt inginer în domeniul telecomunicaţiilor. Mi-am dat seama că e mai bine să stau în bucătărie, deoarece facilităţile din companie au devenit monotone pentru mine, iar eu nu sunt o persoană comodă”, spune Andrei Cerbu, fondatorul buntare.ro.

    El povesteşte că a renunţat astfel la un program de lucru de 8 ore pe zi, într-o clădire de birouri modernă, cu nenumărate facilităţi, pentru un program de 16 ore pe zi, în care rolul său începe de la aprovizionare şi ajunge până la poveştile cu clienţii interesaţi de ceea ce le găteşte.
    Andrei Cerbu şi-a făcut prima rulotă cu 20.000 de euro, obţinuţi printr-un credit de nevoi personale.

    Piaţa l-a primit cu braţele deschise, spune el, căci în numai câteva zile brandul Mexican Bizness, operat de compania Buntare, a obţinut venituri de 20.000 de lei. Efervescenţa din acele zile l-a îndemnat să cumpere al doilea food-truck, pentru achiziţia căruia a folosit o parte din banii încasaţi din vânzarea unui apartament din Bucureşti.