BusinessMagazin

Tag: covid

  • Trei spitale militare redeschid sectoarele pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19

    Potrivit Ministerului Apărării Naţionale (MApN), la solicitarea Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) a judeţului Sibiu, Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Alexandru Augustin” va redeschide joi sectorul pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, având la dispoziţie cinci paturi.

    Spitalul Clinic Militar de Urgenţă „Dr. Constantin Papilian” din Cluj-Napoca a redeschis, din 23 iulie, la solicitarea DSP Cluj, sectorul COVID-19 cu cinci paturi, care în prezent sunt ocupate în totalitate.

    La solicitarea prefecturii şi a DSP Timiş, Spitalul Clinic Militar de Urgenţă „Dr. Victor Popescu” din Timişoara a redeschis Sistemul Modular Medical de Izolare şi Tratament (SMMIT) Timişoara din data de 22 iulie, numărul de pacienţi internaţi crescând progresiv până la 19 pacienţi internaţi în prezent.

    „Având în vedere creşterea numărului de infectări cu virusul SARS-CoV-2 la nivel naţional, Direcţia medicală a MApN a dispus unităţilor sanitare din subordine verificarea capabilităţilor de suport COVID-19, pentru a permite reoperaţionalizarea promptă a acestora, în termen de maximum 72 ore de la solicitare şi obţinerea autorizaţiilor necesare pentru sprijinirea eforturilor autorităţilor locale şi centrale de limitare a răspândirii infectării cu virusul SARS-CoV-2. În plan intern, Direcţia medicală a MApN a dispus luarea tuturor măsurilor necesare pentru limitarea numărului de infectări la toate structurile din cadrul Ministerului Apărării Naţionale”, potrivit MApN.

     

  • Apare un nou vaccin anti-COVID! Anunţul ministrului Sănătăţii despre serul pe care România îl va cumpăra

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, anunţă o nouă campanie de vaccinare cu a patra doză împotriva infecţiei cu noul coronavirus. El spune că aceasta va debuta, probabil, în luna octombrie, când va fi disponibilă un vaccin adaptat tulpinilor circulante.

    „Doza patru de vaccin… Sper să avem succes cu o nouă campanie de vaccinare, începând cu luna octombrie, când se pare că vom fi în posesia vaccinului adaptat tulpinilor circulante”, spune ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

    El precizează că vaccinul împotriva Covid-19 nu este combinat şi pentru gripă.

    Peste 9.000 de cazuri COVID se anunţă în România pentru ultimele 24 de ore, cu câteva sute mai puţine faţă de miercurea trecută. Dacă cifra se menţine, la începutul săptămânii viitoare se va stabiliza creşterea numărului de cazuri, spunea în şedinţa de Guvern ministrul Sănătăţii.

     

  • Studiu: Pierderea mirosului este un semn de avertizare a bolii Alzheimer, nu doar pentru COVID-19

    Unul dintre cele mai ciudate simptome ale COVID-19, respectiv pierderea simţului olfactiv, este un simptom care, cu mult înainte de pandemie, era considerat a fi un semn de avertizare pentru demenţă.

    Marea întrebare pentru cercetători este acum dacă pierderea mirosului legată de COVID-19 ar putea fi asociată şi cu declinul cognitiv. Aproximativ 5 la sută dintre pacienţii cu COVID-19 din întreaga lume – aproximativ 27 de milioane de persoane – au raportat o pierdere a simţului olfactiv care a durat mai mult de şase luni.

    Noile rezultate preliminare prezentate duminică la Conferinţa internaţională a Asociaţiei Alzheimer din San Diego şi citate de NBC News sugerează că ar putea exista o legătură, deşi experţii avertizează că sunt necesare mai multe cercetări.

    Cercetările anterioare au constatat că unii pacienţi cu COVID-19 continuă să dezvolte tulburări cognitive după ce au fost infectaţi. În noul studiu, care nu a fost publicat într-o revistă de specialitate, cercetătorii din Argentina au descoperit că pierderea mirosului în timpul COVID-19 poate fi un predictor mai puternic al declinului cognitiv, indiferent de gravitatea bolii.

    „Datele noastre sugerează cu tărie că adulţii cu vârsta de peste 60 de ani sunt mai vulnerabili la deteriorarea cognitivă post-COVID dacă au avut o disfuncţie olfactivă, indiferent de severitatea Covidului”, a declarat co-autorul studiului, Gabriela Gonzalez-Aleman, profesor la Pontificia Universidad Catolica Argentina din Buenos Aires, adăugând că este prea devreme pentru a spune dacă deteriorarea cognitivă este permanentă.

    Studiul a urmărit 766 de adulţi cu vârste cuprinse între 55 şi 95 de ani timp de un an după ce au fost infectaţi. Aproape 90 la sută dintre ei au avut un caz confirmat de COVID şi toţi au completat teste fizice, cognitive şi neuropsihiatrice regulate pe parcursul unui an. Două treimi dintre cei infectaţi prezentau un anumit tip de deficienţă cognitivă la sfârşitul acelui an. La jumătate dintre participanţi, afectarea era severă.

    Cercetătorii nu au avut date concrete despre starea funcţiei cognitive a pacienţilor înainte de a contracta COVID-19 pentru a le compara cu rezultatele de la final, dar au întrebat familiile participanţilor despre funcţia lor cognitivă înainte de infectare şi nu au inclus persoane care aveau o deteriorare cognitivă clară înainte de studiu.

    Potrivit lui Jonas Olofsson, profesor de psihologie la Universitatea din Stockholm, care studiază legătura dintre simţul olfactiv şi riscul de demenţă – şi care nu a fost implicat în noua cercetare, pierderea mirosului este un precursor bine stabilit al declinului cognitiv. De asemenea, este bine stabilit faptul că COVID-19 poate duce la pierderea durabilă a mirosului, a spus el.

    „Întrebarea este dacă aceste două linii de cercetare se intersectează”, a spus Olofsson. „Acest studiu este destul de ispititor, deşi informaţiile pe care le-am văzut până acum nu permit concluzii puternice”.

    Potrivit dr. Claire Sexton, director senior al programelor ştiinţifice şi de informare la Asociaţia Alzheimer, „pierderea mirosului este un semnal al unui răspuns inflamator în creier”.

    „Ştim că inflamaţia face parte din procesul neurodegenerativ în boli precum Alzheimer. Dar trebuie să săpăm mai adânc pentru a afla exact cum anume sunt legate”, a declarat Sexton.

    Un studiu separat – care nu are legătură cu COVID-19 – publicat joia trecută în revista Alzheimer’s & Dementia sondează această legătură mai departe. Cercetătorii de la Universitatea din Chicago au descoperit că nu numai că un declin al simţului olfactiv în timp poate prezice pierderea funcţiei cognitive, dar pierderea simţului olfactiv poate fi, de asemenea, un semn de avertizare a modificărilor structurale în regiunile creierului importante în boala Alzheimer şi în demenţă.

  • Rafila spune că nu sprijină reintroducerea stării de alertă, pe fondul creşterii cazurilor Covid

    Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a declarat că personal nu sprijină o eventuală reintroducere a stării de alertă, pe fondul creşterii cazurilor de Covid-19.

    „Un astfel de demers este unul extrem, care poate fi luat numai în situaţia în care lucrurile scapă de sub control şi nu cred că vom ajunge într-o astfel de situaţie”, a declarat Alexandru Rafila, la RFI.

    Acesta spune că, în acest moment, la nivel naţional sunt ocupate circa 10% din totalul paturilor alocate pentru pacienţii Covid.

    Alexandru Rafila spune în contextul în care bilanţul Covid-19 a crescut masiv în ultima perioadă că „asistăm la continuarea creşterii începute în urmă cu circa patru săptămâni, aşa-numitul val al şaselea (…). Cred că această tendinţă crescătoare va continua circa trei-patru săptămâni, până la jumătatea lunii august. Noi am prezentat diverse variante de prognoză generate de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi nu este exclus ca în săptămânile următoare să înregistrăm o medie zilnică de circa 10.000 de cazuri, însă lucrul acesta nu este neaşteptat, important este să fim pregătiţi din punct de vedere al acordării asistenţei medicale, atât din punct de vedere ambulatoriu sau mai ales din punct de vedere ambulatoriu, ca să evităm supraaglomerarea spitalelor şi pe de
    altă parte să avem suficient de multe paturi pregătite pentru pacienţii care fac eventuale forme mai grave sau complicaţii”.

    Ministrul Sănătăţii recomandă populaţiei să poarte masca de protecţie în spaţiile închise aglomerate.

    „Noi am luat deja măsura utilizării măştii în unităţile sanitare, avem o bază legală pentru acest lucru. E vorba de un ordin de ministru care reglementează măsurile de oprire a transmiterii nozocomiale a unor infecţii, inclusiv se poate aplica la Covid-19, deci toate unităţile sanitare au la dispoziţie actul normativ şi comunicarea făcută de către Ministerul Sănătăţii, ca să introducă utilizarea măştii în spaţii închise în unităţile sanitare (…), însă noi nu avem la dispoziţie în momentul de faţă, Ministerul Sănătăţii nu are la dispoziţie o pârghie legală, care să impună obligativitatea măştii în spaţiile închise şi în mijloacele de transport în comun. Rămâne de văzut în perioada următoare dacă Guvernul va aduce în dezbatere acest lucru. Sigur, noi o să facem un raport, ca să prezentăm Guvernului situaţia epidemiologică, pe de o parte, pe de altă parte, recomandările OMS. Ştiţi bine că încă de acum o lună de zile, noi am recomandat utilizarea măştii în spaţiile închise şi mijloacele de transport în comun, utilizarea corectă a măştii şi încercăm să lămurim populaţia, mai ales persoanele vulnerabile, să facă acest lucru atunci când se deplasează în astfel de incinte închise sau în transportul în
    comun”, a mai spus Rafila.

    Întrebat dacă este exclusă reintroducerea stării de alertă, ministrul a răspuns: „Aici nu pot să mă pronunţ, este o chestiune care depăşeşte competenţa Ministerului Sănătăţii. Eu sper să nu fie nevoie de aşa ceva, dacă noi o să reuşim să gestionăm bine din punct de vedere al asistenţei medicale, dacă oamenii înţeleg să aplice măsurile acestea simple, cum ar fi utilizarea măştii, eu personal nu sprijin un astfel de demers, pentru că el este unul extrem, care poate fi luat numai în situaţia în care lucrurile scapă de sub control şi nu cred că vom ajunge într-o astfel de situaţie”.

  • Ce spune Rafila despre obligativitatea purtării măştii în România

    Şcolile pot fi redeschise în condiţii de siguranţă în septembrie, spune ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila. Autorităţile nu pot impune masca de protecţie, dar o recomandă.

    Întrebat, luni, dacă elevii ar putea începe şcoala în online, Rafila a răspuns că nu face speculaţii, dar nu crede că la data începerii şcolii sistemul de sănătate va fi în pericol în ceea ce priveşte capacitatea de spitalizare şi tratament.

    „Nu cred că o să fie o problemă ca şcolile să fie redeschise în condiţii de siguranţă. Ştim ce este de făcut încât să limitezi închiderea şcolilor şi cu atât mai puţin să nu punem sub semnul întrebări începutul anului şcolar”, a declarat ministrul.

    Întrebat, de asemenea, despre masca de protecţie la şcoală, Rafila a spus: „nu avem în momentul de faţă niciun fel de instrument care să facă posibilă utilizarea măştii. Noi am recomandat-o, este important ca lumea să conştientizeze necesitatea utilizării măştii atunci când există multe persoane”.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Centaurus, noua subvarianţă Covid care provoacă îngrijorări

    Specialiştii în virusologie şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la apariţia unei alte variante Omicron care se răspândeşte rapid, una care câştigă rapid teren în India şi a ajuns deja în Marea Britanie.

    Varianta BA.2.75 – supranumită „Centaurus” – a fost detectată pentru prima dată în India la începutul lunii mai. Aici numărul cazurilor a crescut de atunci abrupt – şi aparent mai rapid decât cele ale variantei extrem de transmisibile BA.5 , care este prezentă şi în India şi înlocuieşte rapid varianta BA.2 dominantă anterior în multe ţări, transmite The Guardian.

    De atunci, cazurile de BA.2.75 au fost detectate şi în alte 10 ţări, inclusiv Marea Britanie, SUA, Australia, Germania şi Canada.

    Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) a desemnat-o „variantă aflată în monitorizare” la 7 iulie, ceea ce înseamnă că există unele indicii că ar putea fi mai transmisibilă, dar dovezile sunt slabe.

    De asemenea , Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) monitorizează îndeaproape noua variantă, dar că nu există încă suficiente mostre pentru a evalua severitatea acesteia.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Infecţiile săptămânale cu COVID-19 în Marea Britanie cresc cu aproape 30%, ajungând la 3,5 milioane

    Aproximativ 3,5 milioane de persoane din Marea Britanie au avut COVID, conform ultimelor date anunţate vineri de Oficiul Naţional de Statistică (ONS), în creştere cu aproape 30% faţă de datele din săptămâna precedentă, relatează Reuters.

    “Procentul de persoane testate pozitiv a continuat să crească în Marea Britanie”, a precizat ONS. “Aceste creşteri au fost probabil cauzate de majorarea numărului de infecţii compatibile cu variantele Omicron BA.4 şi BA.5”.

    Se estimează că 1 din 19 persoane din Anglia a fost testată pozitiv, în creştere de la aproximativ 1 din 25 în săptămâna precedentă.

    Scoţia, ale cărei cifre se referă la săptămâna de până la 7 iulie, a avut cea mai mare rată de infectare din Regatul Unit, cu aproximativ 1 din 16 persoane testate pozitiv.

    Numărul total de cazuri este cel mai mare de la jumătatea lunii aprilie încoace, dar mult sub nivelul record de 4,9 milioane de persoane din Marea Britanie raportat la sfârşitul lunii martie.

  • Noua Zeelandă le cere oamenilor să poarte măşti. Sistemul de sănătate se luptă cu COVID

    Guvernul Noii Zeelande a anunţat joi măşti gratuite şi teste rapide antigen, în încercarea de a opri răspândirea COVID-19 şi de a reduce presiunea asupra sistemului de sănătate, care se confruntă cu un aflux de pacienţi cu COVID şi gripă.

    În ultimele două săptămâni, în Noua Zeelandă s-a înregistrat un salt semnificativ al numărului de noi cazuri de COVID, iar autorităţile prognozează că acest val de Omicron ar putea fi mai grav decât primul.

    Sistemul spitalicesc se luptă deja cu creşterea timpilor de aşteptare şi cu operaţii care trebuie anulate.

    “Nu există nicio îndoială că îmbinarea între o creştere bruscă a numărului de cazuri de COVID-19 şi de spitalizări, cel mai grav sezon de gripă din ultima vreme şi absenţele angajaţilor din sănătate pune întregul sistem de sănătate sub o presiune extremă”, a declarat Ayesha Verrall, ministrul pentru COVID-19, conform Reuters.

    Noua Zeelandă, care are o populaţie de 5,1 milioane de locuitori, a înregistrat joi 11.382 de cazuri noi de COVID, cu un total de 68.737 de persoane infectate în prezent cu acest virus. Dintre acestea, 765 de cazuri se află în prezent în spital.

    Fost cap de afiş pentru modul în care a combătut coronavirusul, răspunsul rapid al Noii Zeelande la pandemie şi izolarea sa geografică au făcut ca ţara să rămână în mare parte liberă de COVID până la sfârşitul anului trecut. La începutul acestui an, odată ce populaţia a fost în mare parte vaccinată, virusul a fost lăsat să se răspândească.

    Verrall a declarat că, deşi „politica zero-COVID” nu mai este o posibilitate, oamenii trebuie să poarte măşti, să se testeze şi să se izoleze dacă ei sau cineva din casa lor este testat pozitiv la virus.

    Guvernul face ca măştile şi testele gratuite să fie disponibile pe scară mai largă, permiţând farmaciilor să vândă medicamente COVID şi extinzând criteriile pentru cine este eligibil pentru medicamente antivirale.

    “Acum nu este momentul să nu mai purtaţi măşti. Dovezile ne spun că purtarea unei măşti reduce la jumătate şansele de a fi infectat cu COVID-19. De asemenea, vă ajută să vă protejaţi împotriva gripei şi a altor boli de iarnă, aşa că, dacă nu purtaţi o mască pentru dumneavoastră, vă rugăm să purtaţi una pentru personalul medical”, a declarat Verrall.

  • Criza COVID: OMS cere guvernelor să reintroducă obligativitatea purtării măştii de protecţie

    OMS susţine că numărul deceselor la nivel mondial provocate de COVID este inacceptabil de mare şi recomandă guvernelor să ia măsuri, precum obligativitatea purtării măştii de protecţie şi ventilarea spaţiilor închise, potrivit Sky News.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că virusul SARS CoV-2 „circulă liber” şi că numărul deceselor la nivel mondial este inacceptabil de mare.

    Şeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că subvariantele Omicron continuă să genereze noi valuri de cazuri, spitalizări şi decese în întreaga lume. El a îndemnat guvernele din întreaga lume să implementeze măsuri precum folosirea măştii şi îmbunătăţirea ventilaţiei.

    Numeroase guverne au renunţat aproape complet la restricţiile privind coronavirusul, în urma lansării cu succes a vaccinurilor. Totuşi, directorul general al organizaţiei a subliniat că pandemia „nu este nici pe departe încheiată”.

    „Sunt îngrijorat de faptul că numărul cazurilor de COVID-19 continuă să crească – punând o presiune suplimentară asupra sistemelor de sănătate şi a lucrătorilor din domeniul sănătăţii, care sunt încorsetaţi. Sunt, de asemenea, îngrijorat de tendinţa de creştere a numărului de decese”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

    Printre variantele şi subvariantele urmărite de OMS se numără BA.2.75 care a fost descoperită pentru prima dată în India în luna mai. Oamenii de ştiinţă spun că varianta ar putea fi capabilă să se răspândească rapid şi să ocolească imunitatea de la vaccinuri şi infecţiile anterioare.

  • Centaurus, noua subvarianţă Covid care provoacă îngrijorări

    Varianta BA.2.75 – supranumită „Centaurus” – a fost detectată pentru prima dată în India la începutul lunii mai. Aici numărul cazurilor a crescut de atunci abrupt – şi aparent mai rapid decât cele ale variantei extrem de transmisibile BA.5 , care este prezentă şi în India şi înlocuieşte rapid varianta BA.2 dominantă anterior în multe ţări, transmite The Guardian.

    De atunci, cazurile de BA.2.75 au fost detectate şi în alte 10 ţări, inclusiv Marea Britanie, SUA, Australia, Germania şi Canada.

    Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) a desemnat-o „variantă aflată în monitorizare” la 7 iulie, ceea ce înseamnă că există unele indicii că ar putea fi mai transmisibilă, dar dovezile sunt slabe.

    De asemenea , Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) monitorizează îndeaproape noua variantă, dar că nu există încă suficiente mostre pentru a evalua severitatea acesteia.

    „Nu sunt atât mutaţiile exacte, ci mai mult numărul/combinaţia”, a spus dr. Tom Peacock, virolog la Imperial College London, care a fost primul care a identificat Omicron ca o potenţială îngrijorare în noiembrie 2021. „Este greu de prezis efectul atâtor mutaţii care apar împreună”.