BusinessMagazin

Tag: cota de piata

  • Piaţa asigurărilor a stagnat la nouă luni la 6,1 miliarde lei

    “Stagnarea din primele 9 luni ale anului 2013 a fost cauzată în principal de scăderea cu 4,49% a primelor subscrise pentru asigurări de viaţă, la 1,234 miliarde de lei, în timp ce primele subscrise pentru asigurări generale s-au majorat cu 1,31%, la 4,939 miliarde de lei”, se arată într-un comunicat al Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Totalul primelor subscrise în primele nouă luni ale acestui an a reprezentat 74,77% din valoarea primelor subscrise în intervalul ianuarie-decembrie 2012, când au atins 8,257 miliarde de lei. În perioada analizată, pe piaţa de profil activau 38 de societăţi de asigurare. Dintre acestea, 20 de asigurători activau doar în piaţa de asigurări generale, 10 asigurători aveau doar asigurări de viaţă, iar 8 asigurători practicau ambele categorii de asigurări.

    Potrivit ASF, primele 10 societăţi de asigurare acoperă 80,95% din piaţa asigurărilor din România, iar primele trei societăţi de asigurare, cu prime subscrise de 2,105 miliarde de lei, au o cotă de piaţă de 34,1%.

  • eMag deţine 50% din retailul online din Bulgaria

     “Am reuşit afară, avem 50% cotă de piaţă în Bulgaria într-un an. Am început în Ungaria acum o lună şi deja am ajuns la 100 de comenzi pe zi. În Ungaria ne întalnim cu jucători mai mari, precum Tesco. Credem că într-un an vom deveni lideri de piaţă şi în Ungaria”, a declarat directorul general al eMag, Iulian Stanciu.

    El a arătat că în cifre eMag reprezintă 180.000 de produse, 18.900 de comenzi pe zi, 3.000 de tiruri de marfă şi 700 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Clienţii au depăşit complexul berilor româneşti. Mărcile străine pierd teren

    TIMIŞOREANA, URSUS ŞI CIUCAŞ CRESC PENTRU AL DOILEA AN CONSECUTIV, fără să se canibalizeze„, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing în cadrul Ursus Breweries, filiala locală a SABMiller. El explică avansul prin creşterea cotelor de piaţă, în condiţiile în care volumele totale nu au ţinut pasul cu ritmul companiei. În primele şase luni ale acestui an, volumul vânzărilor de bere la nivelul pieţei a atins 8 milioane de hectolitri, în scădere cu aproape 3% comparativ cu intervalul similar din 2012, potrivit informaţiilor Berarilor României, care citează date ale firmei de cercetare Nielsen. Vânzările Ursus Breweries au crescut cu 6% în perioada aprilie – septembrie 2013 comparativ cu acelaşi interval al anului trecut, motorul fiind mărcile Ciucaş la PET, dar şi Ursus, susţinut de lansarea Ursus Cooler.

    „În ultimele 12 luni, cota de piaţă a Ursus Breweries a crescut cu circa trei puncte procentuale, după ce în anul precedent crescuse într-un ritm similar”, spune Bârsan. În acest interval, toate cele trei mărci – Ursus, Timişoreana şi Ciucaş – au înregistrat plusuri, „ceea ce înseamnă că am reuşit să le diferenţiem, făcându-le relevante pentru tipologiile diferite de români cărora li se adresează”. Cum anume s-a întâmplat asta? În primul rând, povesteşte reprezentantul Ursus Breweries, echipa comercială a făcut un efort pentru a înţelege ce schimbări au intervenit în ultimii ani în rândul societăţii şi a analiza, încă o dată, semnificaţia mărcilor.

    “AM CONSTATAT CĂ ROMÂNII AU DEPĂŞIT FAZA «STRĂIN  MAI BUN», în care un nume cu rezonanţă vest-europeană echivala automat şi cu o calitate mai bună”, spune Bârsan. În această fază, originea românească a mărcilor nu numai că nu mai e un handicap, dar a devenit chiar un avantaj competitiv. Cu o condiţie: să fie confirmată de calităţi reale ale produselor. „Am ales să investim mai departe în toate mărcile noastre româneşti, bazându-ne însă pe beneficiile reale oferite consumatorilor, asumarea originii rămânând implicită, până la urmă un gest de bun simţ şi încredere în sine.„ Rezultate foarte bune au avut în ultimii ani şi alte mărci produse în România, chiar şi în alte segmente. Bârsan consideră acest lucru îmbucurător, pentru că „până la urmă bunăstarea ţării depinde de consumul local„. 70% din PIB îl reprezintă consumul individual al gospodăriilor, iar cu cât mai multe din aceste bunuri sunt produse local, cu atât mai mare este impactul pozitiv pentru toţi românii.

    Bârsan lucrează în cadrul SABMiller din 2005, iar prima poziţie a fost senior brand manager pentru Timişoreana. La 36 de ani, el coordonează o echipă de 30 de oameni, iar bugetul administrat este de ordinul zecilor de milioane de euro. De-a lungul carierei sale a deţinut mandate peste hotare, în Slovacia, Elveţia, Bulgaria. Revenit în România de mai puţin de doi ani, spune că a avut, în această poziţie, pe de o parte avantajul cunoaşterii pieţei, iar pe de altă parte dezavantajul scăderii vânzărilor industriei. Adaptarea la noile reguli de joc nu era suficientă, iar un motor de creştere – chiar şi în domeniul berii, nu doar în IT&C – sunt inovaţiile.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Lăsaţi banii să rămână în ţară

    Raportul asupra stabilităţii financiare, proaspăt publicat de BNR, relevă că rata de solvabilitate în sistemul bancar era în iunie 2013 de 14,7% (faţă de nivelul minim admis de 8%), iar exerciţiul de testare la stres derulat de BNR, a arătat că în scenariul unei deprecieri a leului de peste 20% şi al unei recesiuni persistente, rata de solvabilitate ar scădea doar cu 4%.

    Sistemul bancar a avut în primele opt luni ale anului curent un profit de 1,5 miliarde lei, după ce a încheiat anul trecut cu o pierdere de 2,3 mld. lei şi cu o rată a rentabilităţii financiare (ROE) de -5,9%. Cota de piaţă a băncilor cu pierderi a crescut în 2012 cu cca 15% faţă de 2011, la 59,8%, din cauza cheltuielilor cu provizioanele, în timp ce 18 din cele 40 de bănci de pe piaţă au raportat profit.

  • Rezultatele mizei pe leu: soldul creditelor imobiliare ale BCR în lei a crescut de 2,5 ori

    Potrivit informaţiilor oferite de bancă, portofoliul pe segmentul de credite ipotecare şi imobiliare standard (exclusiv Prima Casă) acordate în lei s-a multiplicat de aproximativ 2,5 ori comparativ cu 15 octombrie 2012, dată la care BCR a luat decizia creditării preponderent în lei.

    “Creditele în lei sunt deja prima opţiune a clienţilor, prin avantajele legate de eliminarea riscului valutar şi posibilitatea accesării unei sume mai ridicate. Trendul descrescător al indicelui ROBOR a condus la anularea diferenţei dintre costul total al unui credit în EUR şi al unui credit acordat în lei”, a declarat Andrew Gerber, director de Management al Produselor Retail în cadrul BCR.

    Analiştii BCR estimează că dobânzile interbancare la lei se vor reduce în continuare, ceea ce va duce la ieftinirea şi mai mult a creditelor în lei. Rata inflaţiei ar putea atinge un minim record de 1-1,5% la începutul anului 2014, iar dobânda ROBOR la 3 luni s-ar putea stabiliza în jurul nivelului de 3% în 2014.

    “Din poziţia de lider al pieţei bancare am impus un ritm accelerat de reducere a dobânzilor la creditele în lei. În prezent, BCR are cea mai bună ofertă de creditare din piaţă pentru creditele imobiliare, cu un DAE care pleacă de la 6,08%. Vrem să acordăm credite. Avem suficientă lichiditate şi suntem pregătiţi să susţinem revenirea creditarii şi economia pe ansamblu, prin credite garantate şi negarantate”, a adăugat Andrew Gerber.

    BCR, cea mai mare bancă din România, a terminat prima jumătate a anului cu un profit de aproape 557 mil. lei, faţă de o pierdere de 125 mil. lei în aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Traficul poştal s-a redus anul trecut cu sub 1%. Cota de piaţă a Poştei Române continuă să scadă

     “Piaţa serviciilor poştale s-a stabilizat în această perioadă, traficul poştal total fiind de 523.286.299 de trimiteri poştale, în scădere cu sub un procent faţă de anul 2011. Atât traficul intern, cât şi cel internaţional s-au menţinut aproape de nivelul din 2011, înregistrând scăderi uşoare de 0,59%, respectiv 3,43%. (…) Deşi Compania Naţională Poşta Română (CNPR) a continuat şi în anul 2012 să prelucreze cea mai mare parte dintre aceste trimiteri (74,28%, de la 79,41% în 2011 – n.r.), traficul total al acesteia a scăzut faţă de anul 2011 cu 7,17 puncte procentuale, în timp ce restul furnizorilor au procesat cu 23,98% mai multe trimiteri faţă de anul anterior”, se arată într-un comunicat al ANCOM.

    Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la nivelul trimiterilor interne şi internaţionale. Astfel, din numărul total de 493,44 milioane de trimiteri interne, CNPR a procesat cu 6,85% mai puţine decât în anul 2011, respectiv 367,22 milioane de trimiteri, în timp ce numărul de trimiteri interne procesate de furnizorii privaţi a ajuns la 126,22 milioane de trimiteri, crescând cu 23,54% faţă de anul 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa smartphone: Android se menţine lider, Apple scade uşor, Windows câştigă teren

    Piaţa smartphone-urilor a crescut cu 51,3% comparativ cu trimestrul al doilea din 2012, de la 156,2 milioane la 236,4 milioane unităţi livrate, faţă de 216,3 milioane în primele trei luni ale anului. Astfel, 79,3% din smartphone-urile vândute la nivel mondial în trimestrul al doilea sunt echipate cu sistemul de operare Android, faţă de 69,1% în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate de compania de cercetare IDC.

    Creşterea Android se datorează în principal lansării vârfului de gamă Samsung Galaxy S4 şi ascensiunii puternice a grupului sud-coreean LG, dar şi a producătorilor chinezi low-cost Huawei, Lenovo şi ZTE. Ca volum, Android a înregistrat o creştere de 73,5% a vânzărilor, de la 108 milioane la 187,4 milioane unităţi. Apple iOS, sistemul de operare prezent pe modelele iPhone, a înregistrat o scădere a cotei de piaţă de la 16,6% la 13,2%, în timp ce volumul livrărilor a urcat cu 20%, de la 26 milioane la 31,2 milioane unităţi. „Declinul înregistrat de iOS în trimestrul al doilea a fost determinat de evoluţia ciclică a iPhone.

    Având în vedere că nu a fost lansat niciun produs nou de la debutul iPhone 5, acum aproape un an, cota de piaţă a Apple a fost vulnerabilă la apariţia noilor modele ale companiilor concurente. În următoarea perioadă sunt aşteptate atât un nou iPhone, cât şi o nouă versiune a iOS, astfel că Apple este bine poziţionată să recupereze din cota de piaţă în a doua parte a acestui an„, comentează Ramon Llamas, director de cercetare la IDC.

    Llamas notează că Windows Phone a depăşit pentru prima dată livrările BlackBerry în primele trei luni ale acestui an, iar trendul a continuat în trimestrul al doilea. Windows Phone, platforma mobilă dezvoltată de Microsoft, a înregistrat o cotă de piaţă de 3,7% în trimestrul al doilea, în urcare de la 3,1% cu 12 luni în urmă, în timp ce livrările s-au majorat cu 77,6%, de la 4,9 milioane la 8,7 milioane de smartphone-uri.

    Principalul motor de creştere al Windows Phone a fost Nokia, care a generat peste 80% din vânzările platformei Microsoft în trimestrul al doilea, se arată în comunicatul IDC.Fostul lider BlackBerry îşi pierde însă relevanţa, cu o scădere puternică a cotei de piaţă, de la 4,9% la 2,6%, şi un declin de 11,7% al vânzărilor, de la 7,7 milioane la 6,8 milioane de unităţi.

    Directorul general al UPC România, Severina Pascu, va prelua de la 15 august şi conducerea UPC Ungaria, înlocuindu-l pe Betzalel Kenigsztein, avansat ca şef al operaţiunilor UPC din regiunea Europa Centrală şi de Est.

  • Piaţa smartphone: Android se menţine lider, Apple scade uşor, Windows câştigă teren

    Piaţa smartphone-urilor a crescut cu 51,3% comparativ cu trimestrul al doilea din 2012, de la 156,2 milioane la 236,4 milioane unităţi livrate, faţă de 216,3 milioane în primele trei luni ale anului. Astfel, 79,3% din smartphone-urile vândute la nivel mondial în trimestrul al doilea sunt echipate cu sistemul de operare Android, faţă de 69,1% în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate de compania de cercetare IDC.

    Creşterea Android se datorează în principal lansării vârfului de gamă Samsung Galaxy S4 şi ascensiunii puternice a grupului sud-coreean LG, dar şi a producătorilor chinezi low-cost Huawei, Lenovo şi ZTE. Ca volum, Android a înregistrat o creştere de 73,5% a vânzărilor, de la 108 milioane la 187,4 milioane unităţi. Apple iOS, sistemul de operare prezent pe modelele iPhone, a înregistrat o scădere a cotei de piaţă de la 16,6% la 13,2%, în timp ce volumul livrărilor a urcat cu 20%, de la 26 milioane la 31,2 milioane unităţi.

    “Declinul înregistrat de iOS în trimestrul al doilea a fost determinat de evoluţia ciclică a iPhone. Având în vedere că nu a fost lansat niciun produs nou de la debutul iPhone 5, acum aproape un an, cota de piaţă a Apple a fost vulnerabilă la apariţia noilor modele ale companiilor concurente. În următoarea perioadă sunt aşteptate atât un nou iPhone, cât şi o nouă versiune a iOS, astfel că Apple este bine poziţionată să recupereze din cota de piaţă în a doua parte a acestui an”, comentează Ramon Llamas, director de cercetare la IDC. Llamas notează că Windows Phone a depăşit pentru prima dată livrările BlackBerry în primele trei luni ale acestui an, iar trendul a continuat în trimestrul al doilea.

    Windows Phone, platforma mobilă dezvoltată de Microsoft, a înregistrat o cotă de piaţă de 3,7% în trimestrul al doilea, în urcare de la 3,1% cu 12 luni în urmă, în timp ce livrările s-au majorat cu 77,6%, de la 4,9 milioane la 8,7 milioane de smartphone-uri. Principalul motor de creştere al Windows Phone a fost Nokia, care a generat peste 80% din vânzările platformei Microsoft în trimestrul al doilea, se arată în comunicatul IDC.

    Fostul lider BlackBerry îşi pierde însă relevanţa, cu o scădere puternică a cotei de piaţă, de la 4,9% la 2,6%, şi un declin de 11,7% al vânzărilor, de la 7,7 milioane la 6,8 milioane de unităţi.

  • Cine sunt oamenii care aduc cea mai ieftină benzină din Romania

    LA ÎNCEPUTUL SĂPTĂMÂNII TRECUTE, AZERII DE LA SOCAR AU DESCHIS A ŞAISPREZECEA BENZINĂRIE DIN REŢEAUA PE CARE AU ÎNCEPUT SĂ O CONSTRUIASCĂ ÎN URMĂ CU DOI ANI. Pentru azeri, iulie a fost luna judeţului Neamţ: au deschis o staţie la Roman şi una la Piatra Neamţ. Deschiderile din iulie au dus reţeaua SOCAR la 16 staţii după investiţii de aproximativ 25 milioane de euro. Strategia azerilor a vizat pentru început acoperirea zonei Moldovei, tot în această regiune urmând a avea loc şi următoarele deschideri: Focşani şi Adjud.

    „Cu deschiderea de la Roman am atins un prag consolidat al unei reţele tot mai diversificate în puncte de alimentare şi servicii în premieră în această parte a ţării„, spune Hamza Karimov, CEO SOCAR România. Karimov precizează că planul de extindere a grupului nu vizează doar nord-estul ţării, ci şi Ardealul şi Banatul, dar şi alte centre cheie din România, cum ar fi Capitala: „Cel mai probabil vom finaliza anul cu zeci de milioane de euro investiţi în reţeaua de vânzare SOCAR şi cu staţii de alimentare dincolo de zona de nord-est a ţării„. SOCAR a intrat pe piaţa din România în urmă cu doi ani, prin achiziţia unui pachet de 90% din acţiunile firmei botoşănene Romtranspetrol, deţinută anterior de soţii Iulian şi Doina Berescu.

    Un an mai târziu, în celălalt capăt al ţării, avea loc o achiziţie a grupului NIS, care reprezintă în regiune Gazpromul. Strategia expusă de Kirill Kravchenko, directorul general executiv al NIS, într-un interviu pentru publicaţia sârbă B92 anul trecut, arăta nu doar planul ruşilor de a cumpăra staţii în România, ci şi de a construi depozite şi o reţea de vânzare puternică în toată regiunea Balcanilor: „Am început construcţia de depozite de produse petroliere în Serbia, am achiziţionat depozite în Bulgaria şi ne pregătim pentru construcţia unor depozite în România„.

    Pentru a atinge acest plan de dezvoltare, ruşii au declarat că au un buget de 500 de milioane de euro pe an pentru perioada 2012-2015, 40% din acest buget fiind alocat pentru extinderea reţelei de benzinării (250 de staţii în Serbia, 80 în Bulgaria şi 120 în România).

    STRATEGIA CELOR DOI NOU-VENIŢI A VIZAT EXTINDEREA ÎN ZONELE UNDE CEI PATRU MARI RETAILERI AU O PREZENŢĂ MAI MICĂ: Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil şi-au concentrat reţelele în Bucureşti – unde este cel mai mare consum – şi pe principalele rute de transport din ţară, incluzând reşedinţele de judeţ. Strategia lor are la bază atât indici de consum, cât şi faptul că în sud-estul ţării sunt concentrate cele mai importante rafinării, Brazi şi Petromidia, dar şi principala sursă de aprovizionare externă de carburanţi, Marea Neagră.

    Din punctul de vedere al accesului la carburanţi, Gazprom este avantajat de faptul că Banatul, zona unde şi-a concentrat reţeaua, este aproape de rafinăriile sale din Serbia, Pancevo şi Novi Sad. SOCAR cumpără carburanţii intern, deocamdată, dar ia în calcul dezvoltarea unei reţele proprii de aprovizionare, după cum au declarat oficialii companiei.

    Atât SOCAR, cât şi Gazprom sunt acum în plină febră a deschiderilor şi a negocierilor pentru extinderea reţelei, în condiţiile în care retailerii maturi de carburanţi din piaţă – Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil- au abordat în ultimii doi ani o atitudine conservatoare cu privire la deschiderea de noi staţii, pe fondul scăderii consumului de carburanţi (cu 3% anul trecut, urmând un trend de scădere care a început din 2008). Estimările făcute de companii la începutul lui 2013 arătau că cel mai optimist scenariu privind consumul de carburanţi pentru acest an este stagnarea. Cu toate acestea, cele două companii venite din est caută să îşi întărească poziţiile în România, „interesul pentru piaţa locală manifestat de SOCAR şi Gazprom reflectând probabil percepţia acestora asupra potenţialului viitor al pieţei din România„, după cum declara pentru Ziarul Financiar Andrei Creţu, manager pe servicii de consultanţă pentru management din cadrul PwC România. Datele Eurostat arată că în perioada

    2007-2011 România s-a confruntat cu o scădere de 10% a cererii de produse petroliere, anul trecut tendinţa fiind tot de scădere.  Variantele de creştere pentru cele două reţele nou intrate sunt fie noi achiziţii ale unor reţele mici sau medii, fie atragerea clienţilor prin preţurile practicate. Ultima variantă nu este deocamdată pusă în practică, dat fiind că ambele companii vând carburanţi la preţul pieţei. Achiziţiile ar putea viza staţiile independente, care sunt însă din ce în ce mai puţine şi reprezintă aproximativ 10-15% din piaţă, dar şi preluarea unor staţii la care renunţă marile reţele.

    De exemplu, strategia grupului OMV pentru România vizează reducerea numărului de benzinării sau relocarea unora dintre acestea, în următorii trei ani, după cum declara anul trecut Manfred Leitner, directorul pentru rafinare şi marketing al companiei. Eficientizarea marilor reţele, dificultăţile micilor benzinari de a se adapta politicilor de mediu sau acoperirea unor nişe neexploatate ar putea fi variantele pentru întărirea poziţiilor SOCAR şi Gazprom.

  • Cota Apple pe piaţa smartphone-urilor a scăzut la cel mai redus nivel din 2010

     Apple a livrat 31,2 milioane de smartphone-uri în trimestrul al doilea, în timp ce Samsung s-a menţinut lider de piaţă cu 76 milioane de unităţi livrate şi o cotă de 33,1%, potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă Strategy Analytics, citate de Bloomberg.

    Astfel, volumul vânzărilor Apple a crescut cu 20% în perioada analizată, faţă de un avans de 47% la nivelul pieţei. Principalii câştigători au fost producătorii chinezi Huawei şi ZTE, dar şi grupul sud-coreean LG.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro