BusinessMagazin

Tag: cota de piata

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Anca Năstase-Marinică, senior brand manager Fanta, Coca-Cola Central Eastern Europe BU Coca-Cola România

    Anca Năstase-Marinică este senior brand manager Fanta în cadrul companiei Coca-Cola, pe regiunea Europa Centrală şi de Est, funcţie din care conduce o echipă de peste 35 de persoane la nivel regional, jumătate dintre aceştia deţinând poziţii de brand management, având drept responsabilităţi coordonarea strategiei de marketing la nivel regional a brandului Fanta pentru cele 26 ţări din business unit, inclusiv România.

    Ea spune că anul trecut brandul Fanta a înregistrat cele mai bune rezultate din istorie la nivel de rezultate trimestriale şi volum în regiunea Europa Centrală şi de Est. Cu o experienţă de peste 15 ani în marketing, cariera Ancăi Năstase-Marinică în cadrul companiei Coca-Cola România a început în urmă cu zece ani, în 2009. Ulterior, a preluat întregul portofoliu de produse Coca-Cola, după care a migrat către zonă de băuturi necarbozagoase şi apă, pentru ca în prezent să revină pe zona de sparkling.

    Ea spune că printre cele mai mari reuşite din carieră se numără campaniile pe care le-a dezvoltat de-a lungul timpului, mai ales că „multe dintre ele au fost recompensate cu premii locale şi internaţionale”. Absolventă a Facultăţii de Cibernetică din cadrul ASE, Anca Năstase-Marinică spune că în prezent poziţia pe care o deţine vine la pachet cu responsabilităţi la nivel regional, pentru Europa Centrală şi de Est. „Aş spune că este un echilibru perfect, pentru că am ocazia să lucrez din România, la nivel internaţional. Practic, deşi biroul meu a rămas în Bucureşti, lucrez cu o echipă virtuală alcătuită din oameni de marketing din peste 20 de ţări din regiune.”

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Anca Năstase-Marinică, senior brand manager Fanta, Coca-Cola Central Eastern Europe BU Coca-Cola România

    Anca Năstase-Marinică este senior brand manager Fanta în cadrul companiei Coca-Cola, pe regiunea Europa Centrală şi de Est, funcţie din care conduce o echipă de peste 35 de persoane la nivel regional, jumătate dintre aceştia deţinând poziţii de brand management, având drept responsabilităţi coordonarea strategiei de marketing la nivel regional a brandului Fanta pentru cele 26 ţări din business unit, inclusiv România.

    Ea spune că anul trecut brandul Fanta a înregistrat cele mai bune rezultate din istorie la nivel de rezultate trimestriale şi volum în regiunea Europa Centrală şi de Est. Cu o experienţă de peste 15 ani în marketing, cariera Ancăi Năstase-Marinică în cadrul companiei Coca-Cola România a început în urmă cu zece ani, în 2009. Ulterior, a preluat întregul portofoliu de produse Coca-Cola, după care a migrat către zonă de băuturi necarbozagoase şi apă, pentru ca în prezent să revină pe zona de sparkling.

    Ea spune că printre cele mai mari reuşite din carieră se numără campaniile pe care le-a dezvoltat de-a lungul timpului, mai ales că „multe dintre ele au fost recompensate cu premii locale şi internaţionale”. Absolventă a Facultăţii de Cibernetică din cadrul ASE, Anca Năstase-Marinică spune că în prezent poziţia pe care o deţine vine la pachet cu responsabilităţi la nivel regional, pentru Europa Centrală şi de Est. „Aş spune că este un echilibru perfect, pentru că am ocazia să lucrez din România, la nivel internaţional. Practic, deşi biroul meu a rămas în Bucureşti, lucrez cu o echipă virtuală alcătuită din oameni de marketing din peste 20 de ţări din regiune.”

  • În 2018 CBRE a acoperit o cotă de piaţă de 24%

    Reprezentanţii companiei spun că anul trecut a fost caracterizat de un ritm intens de dezvoltare pe segmentul clădirilor de birouri din Bucureşti, cu 144.000 mp de proiecte nou construite şi livrate. Potrivit acestora, în 2018 au fost finalizate cu 15% mai multe spaţii de birouri decât în 2017, când au fost terminate proiecte care au însumat 123.000 mp.

    Din totalul suprafeţei tranzacţionate, CBRE a intermediat peste 40 de tranzacţii, care au cumulat aproximativ 85.000 mp în Bucureşti şi 12.500 mp la nivel naţional, în Cluj, Braşov şi Timişoara. Compania a fost activă şi în oraşele regionale, unde s-a implicat în operaţiuni ce vizează 12.500 mp de spaţii de birouri.

    Dintre acestea, 39.600 mp au făcut obiectul unor renegocieri, 23.000 mp au fost preînchirieri, iar alţi 23.000 mp au vizat relocări, extinderi şi cereri noi. Extinderile şi cererile noi au totalizat 12.000 mp şi vor avea ca rezultat crearea a 1.200 de locuri de muncă.
     

  • Cele mai răsunătoare demisii din cadrul companiei Electrica, firma cu cei mai mulţi clienţi conectaţi la reţeaua de distribuţie a energiei

    “Nu sunt foarte clare motivele plecării Ariellei Malard de Rothschild, dar cert este că a spus că stă timp de patru ani şi deja s-a împlinit acest mandat. Era un om important în structura Electrica, atât pentru zona de business, cât şi datorită influenţei pe care o avea”, spun surse din piaţa energiei.

    Arielle Malard de Rothschild, în vârstă de 55 de ani, a intrat în consiliul de administraţie al Electrica în 2014, la acel moment compania fiind extrem de apetisantă în contextul în care în conturile ei se regăseau banii din proaspăta listare, circa 1,9 miliarde de lei.

    Prin căsătoria din 1991 cu Édouard de Rothschild, Arielle Malard îşi face intrarea în ramura franceză a uneia dintre cele mai cunoscute familii de bancheri din toate timpurile, clanul Rothschild, cu o tradiţie în domeniul bancar de peste 250 de ani.

    Arielle Malard îşi începe cariera în cadrul Lazard Freres & Cie, un grup de consultanţă financiară şi asset management, cu operaţiuni pe partea de fuziuni şi achiziţii. În zece ani îşi construieşte cariera aici, pentru ca în 1998 să facă pasul spre gigantul Rothschild, unde înfiinţează în Paris departamentul de pieţe emergente.

    Începând cu anul 2006, preia funcţia de director general şi de membru în consiliul de administraţie al Rothschild & Co, funcţie pe care o deţine până în 2014.
    Astfel, România intră în sfera de analiză a Ariellei Malard de Rothschild ca piaţă emergentă, franţuzoaica ajungând să fie implicată, pe partea de consultanţă, în mai bine de 20 de tranzacţii, printre care s-au numărat preluarea Dacia de către Renault sau privatizarea BCR, proces câştigat de austriecii de la Erste. În 2014, Arielle Malard de Rothschild intră în consiliul de administraţie al Electrica, proaspăt listată la bursa de la Bucureşti şi pe cea de la Londra, cu 1,9 miliarde de lei bani cash încasaţi din această operaţiune şi care au stat mult în conturile companiei fără a fi folosiţi, chiar şi pe o piaţă care se pregătea de liberalizarea completă.

    De-a lungul anilor au fost discuţii destul de tensionate în cadrul boardului în ce să se ducă aceşti bani, părerile statului, care este acţionarul principal, dar fără să mai fie majoritar, fiind diferite faţă de cele ale noilor acţionari.
    La un moment dat, Electrica a vrut să cumpere acţiunile Enel din România, încercare care a eşuat pentru că italienii nu au mai vrut să vândă. La final, singura achiziţie făcută cu banii din listare a avut loc la finalul anului trecut, când Electrica a preluat de la Fondul Proprietatea pachetele minoritare pe care Fondul le mai deţinea în cadrul filialelor companiei.
    Mai departe, banii au fost folosiţi pentru investiţii în reţele de energie, compania având bugetate pentru anul acesta 905 milioane de lei, nivel istoric înregistrat la nivel de grup.

    „Arielle Malard de Rothschild a renunţat la poziţia de membru în consiliul de administraţie al companiei ca urmare a preluării altor responsabilităţi”, scria în comunicatul sec prin care a fost anunţată plecarea singurului Rothschild pe care o companie locală l-a avut în administrarea sa.
    Potrivit informaţiilor publicate de Bloomberg însă, Arielle Malard de Rothschild a preluat din vara acestui an funcţia de director în cadrul Société Foncière Lyonnaise, jucător în sectorul imobiliar de lux din zona de birouri a Parisului.

    Tot potrivit informaţiilor publicate de Bloomberg, Société Foncière Lyonnaise are un portofoliu de proprietăţi evaluat la 6,4 miliarde de euro, concentrate în districtul financiar al capitalei franceze.

    La scurt timp după plecarea Ariellei Malard de Rothschild, Electrica a anunţat şi plecarea lui Cătălin Stancu, directorul general al companiei, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din sectorul energetic local. Schimbarea va avea loc de la 1 noiembrie, în locul lui Cătălin Stancu urmând să fie adusă Corina Popescu, actualul director general al Societăţii de Distribuţie a Energiei Electrice Muntenia Nord. Cătălin Stancu (55 de ani) a preluat funcţia de director general al Electrica pe 24 octombrie 2016, anterior având 19 ani de experienţă în companie.

    Plecarea unor membri cheie din conducerea Electrica vine într-un context de piaţă puţin favorabil jucătorului din distribuţia şi furnizarea de energie electrică.

    Astfel, potrivit celor mai recente informaţii publicate de companie, aferente primului semestru de activitate, Electrica Furnizare, braţul de vânzare de energie al grupului, începe să piardă teren pe piaţa concurenţială în contextul în care vânzările de energie s-au micşorat cu 4,7% faţă de perioada similară a anului trecut. Pe piaţă însă, consumul a crescut totuşi cu un modest 2%.

    Grupul Electrica a terminat primele şase luni cu venituri consolidate de 2,6 miliarde de lei, în scădere cu 1% faţă de primul semestru al anului trecut, dar cu un profit semnificativ mai mare, de 210 milioane de lei, faţă de cele 8 milioane de lei din 2017, evoluţii generate mai ales de preţul energiei.

    Mai departe, cele mai recente date publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) arată că după primele şapte luni ale anului piaţa concurenţială, adică acel segment unde consumatorii îşi aleg singuri furnizorul preferat, a ajuns la o pondere de 70% din totalul consumului de electricitate, faţă de nivelul de 65% din perioada similară a anului trecut.

    În contextul în care consumul intern a crescut cu 2%, cantităţile tranzacţionate pe segmentul concurenţial au crescut cu 9%, cea mai mare a parte a acestei creşteri fiind explicată prin migraţia consumatorilor casnici spre segmentul concurenţial prin schimbarea furnizorilor de energie.
    Din păcate, Electrica Furnizare nu a reuşit să prindă nimic din această oportunitate de business. Compania, cel mai mare furnizor de energie din piaţa concurenţială din perioada ianuarie-iulie 2017, a livrat în aceeaşi perioadă a acestui an cu 15% mai puţină energie, pierzând prima poziţie a clasamentului.

    Astfel, Electrica mai are acum o cotă de piaţă de 9,4% faţă de nivelul de 12% de anul trecut. Au câştigat teren însă firme precum Enel sau Engie, rivalii Electrica.

    Nici în ceea ce priveşte performanţa tehnică a reţelelor administrate de Electrica lucrurile nu stau mai bine. România este pe ultimul loc la nivelul UE în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie a energiei, din cauza celei mai ridicate durate a întreruperilor neplanificate în alimentarea cu electricitate a consumatorilor.

    Potrivit ultimului raport realizat de Consiliul European al Reglementatorilor din Energie (CEER), România a terminat anul 2016 cu 290 de minute de întreruperi neplanificate, aceasta fiind valoarea indicatorului SAIDI, cel mai relevant parametru în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice. Din statistică sunt excluse evenimentele excepţionale. Următoarea clasată este Polonia, dar care are numai 180 de minute de întrerupere.

    Ungaria a terminat anul 2016 cu numai 75 de minute de întreruperi neplanificate. Sunt însă ţări a căror performanţă în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie pare aproape ireală. În Germania, durata întreruperilor neplanificate a fost de 12,8 minute, în Elveţia a fost de 9 minute, iar în Slovenia consumatorii au stat în beznă doar 1,7 minute în 2016, acesta fiind recordul la nivel european.

    Pe plan local, dintre cele opt distribuţii de energie electrică, filialele deţinute de Electrica au cele mai slabe rezultate, Electrica Transilvania Nord terminând anul trecut cu o durată a întreruperilor neplanificate de peste 6 ore.
    Demararea încă unui interimat, mai ales la o companie activă într-o piaţă în schimbare radicală, este departe de a fi scenariul dorit pentru „campionul energetic local”.
    Iar sursele din piaţă spun că schimbările din conducerea Electrica nu s-au oprit. 

  • În 2017, exporturile totale de aur au ajuns la 310,7 miliarde de dolari

    Astfel, Elveţia a exportat aur în valoare totală de 67,9 miliarde de dolari, având o cotă de piaţă de 21,9% din totalul exporturilor de la nivel global. Hong Kong a exportat aur în valoare de 52,2 miliarde de dolari (cu o cotă de piaţă de 16,8%), exporturile Emiratelor Arabe Unite au totalizat 20,7 miliarde (cotă de piaţă de 6,7%), iar cele ale Marii Britanii au ajuns la 17 miliarde de dolari (cotă de piaţă de 5,5%).

    În topul exportatorilor se mai găsesc Canada (exporturi de 13,2 miliarde de dolari), Australia (13,1 miliarde), Singapore (11,5 miliarde) şi Japonia (8,4 miliarde).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Dacă vreţi ca afacerile să devină etice, atunci cine va mai face business?

    Millennialii au o agendă diferită de cea a afacerilor, considerând că priorităţile unei companii ar trebui să fie crearea de locuri de muncă, inovarea, îmbunătăţirea calităţii vieţii personale şi profesionale a angajaţilor şi să se concentreze mai puţin pe generarea de profituri, eficientizare şi producţia de bunuri şi servicii, spune Raluca Bontaş, partener global employer services la Deloitte Romania, comentând rezultatele studiului.

    „Rezultatele sondajului ar trebui să le dea de gândit liderilor de business, implicit din România, fiind un semnal de alarmă. Deteriorarea încrederii şi loialităţii angajaţilor are implicaţii asupra performanţei companiilor şi a economiei în general”, menţionează ea.

    Mai puţin de jumătate dintre millenniali consideră că firmele se comportă etic şi că liderii din business contribuie la un climat social mai bun, conform studiului. În 2017, aproape două treimi dintre millenniali aveau o altă părere.

    Încet-încet, ne îndreptăm spre un socialism al capitalismului.

    Ca să rezişti în afaceri, este puţin probabil ca etica să fie în capul listei de priorităţi. Ca să câştigi cotă de piaţă, trebuie să inventezi produse şi servicii superioare, trebuie să-ţi „omori” concurenţa şi, dacă nu poţi, să o cumperi, trebuie să faci astfel încât să ajungi la o poziţie de monopol pentru a putea majora preţurile. Pentru a-i determina pe liderii companiei să facă acest lucru, există instituţia bonusului, a salariilor mari, a pachetelor de acţiuni oferite ca recompensă.

    Cine nu-şi îndeplineşte ţintele de vânzări, de profit, de rentabilitate, de cotă de piaţă este dat afară şi vine altcineva în loc.

    Deşi liderii din business au un discurs etic: clienţii sunt prioritatea noastră absolută, fără angajaţii noştri nu am fi putut ajunge atât de sus, fără CSR nu putem dormi, realitatea este exact inversă. Acţionarii cer profituri din ce în ce mai mari, rentabilitatea capitalului trebuie să depăşească dobânzile la bancă pentru că nu ar mai avea altfel sens să investeşti într-o companie, directorii impun ţinte din ce în ce mai mari directorilor de sub ei, care, la rândul lor, se îndreaptă către middle manageri în îndeplinirea ţintelor şi tot aşa.

    În orice moment, cei care au responsabilitatea cifrelor trebuie să găsească soluţii pentru a le atinge, chiar cu preţul „călcării pe cadavre”.
    Millennialii vor mai multă etică în afaceri, dar, când vor ajunge în poziţia de execuţie, când vor da de gustul bonusurilor, îşi vor schimba discursul şi vor face la fel ca predecesorii lor.

    Pentru a avea un impact pozitiv în societate, pentru a schimba lucruri, mai întâi trebuie să generezi resurse, pentru ca apoi să poţi să le cheltuieşti.

    Cei care au fondat marile universităţi americane, unde vor să ajungă millennialii, întâi au produs bani, au călcat pe cadavre în business, iar apoi i-au pus la dispoziţia societăţii.

    Este bine să faci Harvardul sau Yale, pentru că ai acces apoi la salarii mai mari, sari etapele de promovare profesională, dar câţi ştiu că banii din care se susţin universităţile sunt produşi în România, de exemplu, prin achiziţia de păduri, prin cumpărarea de acţiuni la companii care trăiesc din monopol şi din tarife mari, prin achiziţia unor titluri de valoare ale unor ţări care, la un moment dat, ajung la pământ şi sunt nevoite să plătească dobânzi mari, prin achiziţia, poate, de credite neperformante şi apoi recuperarea lor prin strângerea cu uşa a debitorilor?

    Foarte mulţi millenniali îşi caută un sens social, vor să experimenteze cât mai multe lucruri, vor să facă bine societăţii, dar cineva trebuie să plătească factura.

    Toată lumea, începând de la millenniali până la companii, se plânge de nivelul educaţiei din România, marea majoritate a profesorilor sunt slabi şi nu ţin pasul cu ceea ce se întâmplă în piaţă, sistemul de educaţie este depăşit, iar rezultatul este catastrofal pentru piaţa muncii.
    Florin Talpeş, cel care a creat Bitdefender, cea mai cunoscută companie românească din industria IT, spune că soluţia pentru a schimba sistemul de educaţie din România este ca orice lider de business să adopte o şcoală şi să-şi pună o întrebare: „Cum cresc media şcolii mele de la 6 la 9?”.

    Dar înainte de a ajunge la această soluţie, trebuie să ai un business, trebuie să ajungi să ai resursele financiare, umane sau logistice pentru a adopta o şcoală şi a-i schimba cursul, de care să beneficieze millennialii sau generaţiile care vin: Z etc.

    Şi atunci cine va mai face business, cine va mai plăti facturile, cine va plăti educaţia, dacă vreţi ca afacerile să devină etice?

  • Clasamentul care face minuni pentru Dacia şi pentru încrederea noastră în marcă

    Trăim într-un deceniu al suvurilor. Toţi producătorii îşi modifică gamele. Toţi au suvuri în gamă şi toţi transofrmă toate modelele în suvuri. Dacă mergeţi la SIAB o să vedeţi la toate mărcile mari nişte suvuleţe care arată ca nişte adidaşi. Înalte şi înguste. Sunt din clasa B, adică la nivel de Fiesta şi Corsa. Au mai mult spaţiu în portbagaj şi cam asta e tot. Utilitate pentru familii nu prea vedem, însă lauda că ai un suvuleţ bate tot. Sigur că un Clio break este de două ori mai încăpător decât orice Crossland, Ecosport sau Mazda 3, însă nu toată lumea vrea spaţiu, cât prestanţă. Şi asta se întâmplă în toate gamele, şi în cea compact (care oricum e cu totul altceva), şi în cele mari (unde vorbim de maşini cât X5-urile, GLE-urile şi alte minuni).

    Jato Dynamics ne arată că în 2017 cota de piaţă a suvurilor a crescut la 34% – o treime din totalul maşinilor noi vândute. Cu trei ani în urmă era o cincime. S-au vândut 28 de milioane de suvuri în 2017, peste tot în lume.

    Cerere mare a fost în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa – 5.5 mil. de suvuri vândute, o creştere cu 20% comparative cu 2016. O piaţă şi mai mare de suvuri este America de Nord – 8.2 mil. suvuri (+6.2% creştere Vs. 2016). În fine, China conduce la înmatriculări de suvuri noi, cu 10.7 mil. unităţi (46% cotă de piaţă locală).

    Cel mai bine-vândut SUV din lume în 2017 este Nissan Qashqai, cu tot cu variant pentru SUA (Rogue). Din 815 mii de suvuri Qashqai / Rogue vândute de Nissan tot anul, americanii au cumpărat jumătate, chinezii un sfert şi europenii 12%.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Piaţa de console de gaming a avut cel mai bun an din 2011 încoace datorită lui Nintendo

    În 2017, 41 de miliarde de dolari au fost cheltuiţi pe hardware, jocuri şi servicii, un avans de 18% faţă de 2016, potrivit unui studiu IHS Markit. Astfel piaţa a ajuns la cel mai bun nivel din 2011 până în prezent. În 2011 piaţa de jocuri de console a atins valoarea de 46 de miliarde de dolari.

    Cheltuielile pe hardware au crescut cu 33% în 2017 datorită lansării Nintendo Switch, PlayStation 4 Pro, dar şi Microsoft Xbox One X. Nintendo a profitat de popularitatea pe care i-a dat-o Pokomon Go şi a vândut în jur de 15 milioane de unităţi ale consolei Nintendo Switch. Şi PlayStation 4Pro şi Microsoft Xbox One s-au vândut destul de bine.

    Pentru Nintendo anul 2017 a fost unul incredibil, compania câştigând 13% cotă de piaţă într-un singur an, de la 9% la 22%. În acelaşi timp, cota de piaţă a Microsot a scăzut de la 31% la 25%. Sony rămâne lider în continuare. Pentru 2018, IHS estimează că Nintendo va depăşi Microsoft în ceea ce priveşte cota de piaţă pe segmentul consolelor.

    Acţiunile producătorului japonez au crescut cu 200% din iulie 2017 până în prezent.

    Performanţa bună a Nintendo a ridicat vânzările şi competitorilor Sony şi Microsoft. Cheltuielile pe conţinut au ajuns la 23,6 miliarde de dolari, iar abonamentele la platforme online precum Xbox Live Gold sau PlayStation Plus au crescut cu 11% la 3 miliarde de dolari.

     

  • Miza pe miliardele din aburi

    Ce înseamnă produsele de ultimă generaţie în domeniul tutunului în strategia grupului şi ce rol joacă România în portofoliul acestuia povesteşte Asli Ertonguc, director de marketing pentru south central europe area la British American Tobacco, cel mai mare producător de ţigarete de pe plan local.
     
    Cotă de piaţă de 55% pe plan local; 2.390 de angajaţi în România, de două ori mai mult decât în 2012; investiţii de 310 milioane de euro în fabrica de la Ploieşti, a doua cea mai mare din Europa a grupului; 60% din producţia locală merge la export în 45 de ţări – sunt doar câteva din reperele British American Tobacco în România, companie care este cea mai mare din domeniul industriei bunurilor de larg consum. BAT a avut în 2016 o cifră de afaceri de 1,9 miliarde de euro, în creştere faţă de 2015 (1,7 miliarde de euro). 
     
    Chiar şi în cadrul grupului, filiala locală constituie un veritabil studiu de caz, deopotrivă prin evoluţia afacerii, a cotei de piaţă şi a profitabilităţii. Astfel, compania a ajuns să domine ferm piaţa, cu o cotă de 55%, poziţie neegalată în nicio altă ţară din lume. La nivel mondial, compania are o cotă de piaţă de 10,7%; competitorii săi de pe plan local au, tot la nivel global, 14,6% (Philip Morris) şi 8,9% (JTI), conform Statista. Pe piaţa locală însă, alocarea cotelor de piaţă nu este similară cu modelele din alte ţări.
     
    Pe plan local, compania îşi desfăşoară activitatea prin intermediul a trei firme distincte: fabrica de la Ploieşti (British American Tobacco Investment), un centru de servicii (British American Shared Services Europe – BASSE), unde lucrează în jur de 700 de oameni, iar această firmă deserveşte activităţile companiei pe plan global, şi divizia comercială, care vinde produsele companiei pe piaţa românească (British American Trading), care are cele mai mari rulaje financiare. Doar divizia comercială a realizat, în intervalul 2005-2016, profit cumulat de peste 3,9 miliarde de lei, conform calculelor Business Magazin pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. 
     
    În interviurile anterioare cu şefii BAT, aceştia povesteau pentru Business Magazin că pe hartă România avea mereu doar steguleţe verzi, ceea ce însemna că îşi îndeplineşte permanent obiectivele trasate de la sediul central, deopotrivă în termeni de creştere, cotă de piaţă şi profitabilitate. Motiv pentru care şefia la conducerea filialei locale a însemnat pentru mai mulţi CEO o veritabilă pistă de lansare pentru poziţii şi mai importante în cadrul grupului. 
     
    Cel mai lung mandat de conducere a fost al Gemmei Webb, CEO al BAT România vreme de şase ani, iar la începutul acestui an a preluat funcţia de director general al British American Tobacco în Marea Britanie şi Irlanda şi responsabilităţile pentru Europa de Vest în domeniul produselor de nouă generaţie. Înainte ca Gemma Webb să preia frâiele afacerii locale, compania a fost condusă vreme de trei ani de David Waterfield, iar predecesorii săi – Bart Maas şi, anterior, Paul Ogborn – au avut mandate neobişnuit de scurte pentru o poziţie de acest nivel (de circa un an fiecare), păşind rapid către nivelurile superioare.
     
    La sfârşitul anului trecut, România a devenit hub regional pentru afacerile producătorului de ţigări, fiind lider al operaţiunilor din opt ţări din sudul şi sud-estul Europei şi pentru Kosovo. În urma acestei decizii, operaţiunile BAT din Bulgaria, Serbia, Albania, Macedonia, Kosovo, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Slovenia şi Croaţia sunt coordonate de la Bucureşti. România a mai fost însă o dată hub regional pentru afacerile BAT, în timpul mandatului lui David Waterfield, care a fost director al zonei de Sud-Est a Europei, zonă ce includea Bulgaria, Serbia, Kosovo, Albania şi Muntenegru; apoi afacerile s-au reorganizat, iar managerii din capitala românească nu au mai deţinut responsabilităţi la nivel de regiune.
     
    „Fiecare ţară are particularităţile ei de piaţă şi necesită, pe lângă o abordare strategică globală, şi măsuri şi procese adecvate contextului local”, declară Asli Ertonguc, director de marketing pentru South Central Europe Area la British American Tobacco. Ea are 24 de ani de experienţă în marketing şi vânzări, dintre care 16 în cadrul producătorului de ţigarete. „Acum se împlinesc aproape patru ani de activitate în România”, spune Asli Ertonguc, care completează că la venirea sa în ţară cota de piaţă a companiei era de 53%, iar de atunci a marcat un avans de două procente.
     
     
     

  • Epson, lider pe piaţa locală de videoproiectoare în 2017

    Epson a condus clasamentul, valoric şi numeric, la vânzările de videoproiectoare interactive (59% ca volum şi 72% ca valoare), cu rezoluţie WUXGA (75% ca volum şi 49% ca valoare), XGA (35% ca volum şi 33% ca valoare) şi cu 4K Enhancement (40 de unităţi vândute), în timp ce la categoria WXGA, a fost în top în ceea ce priveşte valoarea cu o cotă de 37%.

    “Portofoliul soluţiilor de videoproiecţie Epson a crescut anul trecut pe toate gamele de produs, fapt care s-a reflectat în vânzări, contribuind la menţinerea poziţie de top, pe o piaţă  aflată în scădere, atât din punctul de vedere al unităţilor, cât şi valoric. Anul acesta, în contextul Campionatului Mondial de Fotbal, ne aşteptăm la o creştere a vânzărilor şi la o revenire a pieţei, per ansamblu.Mizăm pe produsele de generaţie nouă, cu rezoluţii WUXGA sau mai sus şi tehnologie laser pentru utilizarea acasă, în timp ce din gamele business anticipăm o creştere a vânzărilor pentru seriile cu rezoluţii ridicate”, a declarat Simona Decuseară, Sales & Marketing Manager Epson România şi Bulgaria.