BusinessMagazin

Tag: contributii

  • Mişa, despre taxa de solidaritate: 90% din cei 2% merge la bugetul de stat

    “E vorba de o contribuţie de solidaritate socială, nu e taxă nouă. În baza legii 200 din anul 2006 există un fond de sprijinire a salariaţilor pentru care angajatorul nu plăteşte contribuţii. Există, de asemenea, o directivă europeană, o decizie a Consiliului, nr. 80/987 a Comisiei Economice Europene, care reglementează instituirea unui fond pt toti angajaşii pt comaniile la care au lucrat si au instrat in insolvemn Se doreşte asigurarea angajatului în situaţia în care angajatorul nu i-a plătit contribuţiile şi intră în insolvenţă”, a declarat ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa.

    Ministrul susţine că poate fi stabilită orice valoare, iar directiva europeană nu prevede un procent fix.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orban, despre transferul contribuţiilor de la angajator: “Angajaţii vor rămâne cu praful de pe tobă”

    “PSD anunţă că Legea Pensiilor nu va fi inclusă în Bugetul de stat. S-a amânat şi legea salarizării, s-a amânat la Calendele greceşti. Economia românească refuză cu obstinaţie să se înscrie în PSD, să-şi ia carnet de partid”, a declarat Orban.

    Acesta a mai spus că somează Guvernul Tudose să renunţe la transferul contribuţiilor de la angajator la angajat. “Angajaţii vor rămâne cu praful de pe tobă, fiecare angajat va costa cu 12 la sută în plus angajatorul. În administraţia locală vor scădea veniturile nete ale angajaţilor”, a mai spus Orban.

    Acesta a cerut Guvernul şi să retragă Split TVA de urgenţă. 

  • Premiul Nobel pentru fizică a fost câştigat de trei oameni de ştiinţă pentru contribuţiile aduse la studiul undelor gravitaţionale

    Cu o zi în urmă, Premiului Nobel pentru Medicină a fost atribuit cercetătorilor americani Jeffrey C. Hall, Michael Roshbash şi Michael W. Young, pentru contribuţia acestora la studiul mecanismului “ceasului biologic”.

    Miercuri va fi anunţat câştigătorul Premiului Nobel pentru Chimie, iar joi va fi anunţat câştigătorul premiului Nobel pentru Pace.

    Premiul Nobel pentru Economie va fi anunţat luni, 9 octombrie, iar data anunţării celui mai comentat premiu, cel pentru Literatură, a fost stabilită pentru joi, 5 octombrie.

    Primele Premii Nobel au fost decernate în anul 1901, la scurt timp după moartea creatorului lor, Alfred Nobel (1833-1896).

    Recompensa financiară pentru fiecare categorie de premii Nobel din 2017 va fi de 9 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari), cu 1 milion de coronae mai mult decât la ediţia de anul trecut.

    Decernarea Premiilor Nobel va avea loc, conform tradiţiei, în cadrul unui banchet ţinut la data de 10 decembrie, data încetării din viaţă a lui Alfred Nobel.

  • Atenţie, profesori! Noi reguli pentru cei care fac MEDITAŢII contra cost cu elevii

    Profesorii au voie să facă meditaţii cu elevii, iar la ora actuală nu există nicio deosebire între meditaţiile cu elevii de la clasă ai profesorului respectiv şi cei de la alte clase sau şcoli. 

    “Legislaţia din domeniul învăţământului nu conţine până în acest prevederi pe acest subiect. În proiectul de cod etic, supus dezbaterii publice în luna decembrie, există o referire la acest subiect”, precizează reprezentanţi ai MEN.

    Concret, cei de la minister indică o prevedere din proiectul de cod etic care le interzice dascălilor să ofere meditaţii contra cost, cu proprii elevi, prin constrângere. Pentru a se aplica, aceste prevederi ar trebui să intre în vigoare mai întâi, iar acest lucru s-ar putea întâmpla anul acesta.

    Aşadar, din perspectiva Legii educaţiei nr. 1/2011, profesorii sunt liberi să facă meditaţii cu elevii, neexistând prevederi legale care să pună sub semnul întrebării legalitatea, moralitatea sau etica acestor lecţii particulare. Totuşi, aspectul mai important este cel legat de fiscalizarea acestor venituri.

    Potrivit informaţiilor oferite de cei de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), în 2015, doar 569 de cadre didactice şi-au declarat veniturile din meditaţii, iar în 2014, doar 571, în contextul în care sistemul românesc de învăţământ cuprinde aproximativ 220.000 de cadre didactice la nivel preuniversitar, potrivit unui studiu publicat în 2015 de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, scriei realitatea.net

     

  • Atenţie, profesori! Noi reguli pentru cei care fac MEDITAŢII contra cost cu elevii

    Profesorii au voie să facă meditaţii cu elevii, iar la ora actuală nu există nicio deosebire între meditaţiile cu elevii de la clasă ai profesorului respectiv şi cei de la alte clase sau şcoli. 

    “Legislaţia din domeniul învăţământului nu conţine până în acest prevederi pe acest subiect. În proiectul de cod etic, supus dezbaterii publice în luna decembrie, există o referire la acest subiect”, precizează reprezentanţi ai MEN.

    Concret, cei de la minister indică o prevedere din proiectul de cod etic care le interzice dascălilor să ofere meditaţii contra cost, cu proprii elevi, prin constrângere. Pentru a se aplica, aceste prevederi ar trebui să intre în vigoare mai întâi, iar acest lucru s-ar putea întâmpla anul acesta.

    Aşadar, din perspectiva Legii educaţiei nr. 1/2011, profesorii sunt liberi să facă meditaţii cu elevii, neexistând prevederi legale care să pună sub semnul întrebării legalitatea, moralitatea sau etica acestor lecţii particulare. Totuşi, aspectul mai important este cel legat de fiscalizarea acestor venituri.

    Potrivit informaţiilor oferite de cei de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), în 2015, doar 569 de cadre didactice şi-au declarat veniturile din meditaţii, iar în 2014, doar 571, în contextul în care sistemul românesc de învăţământ cuprinde aproximativ 220.000 de cadre didactice la nivel preuniversitar, potrivit unui studiu publicat în 2015 de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, scriei realitatea.net

     

  • De la 1 august intră în vigoare OUG privind contribuţiile pentru contractele de muncă part-time

    Măsura se aplică începând cu veniturile aferente lunii august 2017.

    “Ordonanţa privind calculul asigurărilor sociale pentru contractele de muncă cu timp parţial oscilează, în opinia mea, între măsura legitimă de combatere a evaziunii fiscale din zona gri de salarii şi efecte negative aduse angajatorilor corecţi. Astfel autorităţile au identificat un număr de circa 360.000 de contracte unice cu timp parţial şi probabil în foarte multe cazuri timpul de muncă real este normă întreagă, iar taxele sunt achitate pentru timp parţial. În acelaşi timp sunt foarte multe cazuri când munca chiar se desfăşoară cu timp redus, cum ar fi de exemplu persoanele ce asigură curăţenia la asociaţiile de proprietari, societăţile la început de activitate sau societăţile la care patronul se angajează pe el la firmă. Aici mă aştept ca să se desfiinţeze contractele de muncă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, consultantul fiscal Adrian Benţa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finanţelor dă detalii despre plata CAS din 2018 datorate de angajat, plătite de angajator

    „Nivelul contribuţiilor sociale obligatorii urmează să se diminueze cu 4,25 puncte procentuale, respectiv de la 39,25% la 35%. De asemenea, cu aceeaşi dată de 1 ianuarie 2018, se are în vedere şi reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%. Aceste contribuţii vor fi datorate de către angajat, însă obligaţia stabilirii, reţinerii şi plăţii acestora către bugetele de asigurări sociale va reveni, în continuare, angajatorului”, precizează Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

    În acest sens, „sumele reprezentând CAS şi CASS, care în prezent sunt datorate de angajator în nume propriu vor fi preluate de către angajat. Această măsură va asigura angajatului creşterea punctajului luat în calcul la stabilirea pensiei şi implicit o pensie mai mare”.

    Potrivit MFP, măsurile „nu vor implica creşterea cheltuielilor salariale pentru angajator”. Totodată, „având în vedere şi scăderea cotei de impozit pe venit, nici venitul net al angajatului nu va fi afectat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finanţelor dă detalii despre plata CAS din 2018 datorate de angajat, plătite de angajator

    „Nivelul contribuţiilor sociale obligatorii urmează să se diminueze cu 4,25 puncte procentuale, respectiv de la 39,25% la 35%. De asemenea, cu aceeaşi dată de 1 ianuarie 2018, se are în vedere şi reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%. Aceste contribuţii vor fi datorate de către angajat, însă obligaţia stabilirii, reţinerii şi plăţii acestora către bugetele de asigurări sociale va reveni, în continuare, angajatorului”, precizează Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

    În acest sens, „sumele reprezentând CAS şi CASS, care în prezent sunt datorate de angajator în nume propriu vor fi preluate de către angajat. Această măsură va asigura angajatului creşterea punctajului luat în calcul la stabilirea pensiei şi implicit o pensie mai mare”.

    Potrivit MFP, măsurile „nu vor implica creşterea cheltuielilor salariale pentru angajator”. Totodată, „având în vedere şi scăderea cotei de impozit pe venit, nici venitul net al angajatului nu va fi afectat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plătim taxe pentru sănătate ca în Germania, dar nu avem condiţii

    Din 2018, România ar putea să revină aproape de mijlocul clasamentului, pe poziţia 11, luând în considerare reducerea ratei cumulate a contribuţiilor de la 39,25% la 35%, prevăzută în programul de guvernare, arată documentul.

    Totuşi, această măsură de diminuare a ratei procentuale vine la pachet cu o majorare a venitului salarial brut cu 22,75% pentru a menţine valoarea netă a salariului. Dacă nu ar fi luată în calcul această majorare şi ar fi efectuată o analiză comparativă a costurilor asigurărilor sociale plecând de la un venit net, şi nu unul brut crescut artificial, România ar putea ajunge chiar pe podiumul ţărilor cu costurile cele mai ridicate de asigurări sociale.

    Conform studiului, cele mai mari costuri ale contribuţiilor de asigurări, de peste 45%, sunt în Franţa, Ungaria, Belgia, Grecia şi Italia, iar la polul opus se poziţionează Malta, Bulgaria, Cipru, Islanda şi Irlanda. Circa 60% dintre statele din studiu au impus un plafon la calculul contribuţiilor de asigurări

  • Câţi bani au ajuns să scoată din buzunar românii, în fiecare lună, pentru taxe, impozite şi contribuţii sociale

    Potrivit studiului „Coordonate ale nivelului de trai în România” – ediţia cu date pe anul 2016 – publicat pe site-ul INS, impozitul pe salariu a reprezentat 39,7%, iar contribuţiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate) 58,4% din totalul acestor plăţi fiscale.

    În 2015, plăţile fiscale însumau 446 de lei, iar în 2014 – 378 de lei, reiese din datele publicate în ediţiile anterioare ale studiului.

    „Impozitele, contribuţiile, cotizaţiile, taxele deţin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în ale căror venituri predomină veniturile salariale. Astfel, în anul 2016, ponderea acestora în cheltuielile totale a fost de 29,2% pentru gospodăriile de salariaţi, comparativ cu 13,6% pentru cele de şomeri, 9,8% pentru gospodăriile de pensionari, 4,9% pentru cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole şi numai 3,7% în cazul gospodăriilor de agricultori”, notează autorii studiului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro