Tag: contributii

  • Teodorovici propune pedeapsă cu închisoarea pentru cei care nu plătesc la timp contribuţiile la stat. Proiectul, depus în procedură de urgenţă la Senat

    Iniţiativa legislativă a ministrului de Finanţe propune modificarea şi completarea Legii nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

    „Art. 6 – Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 6 ani reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, ori, după caz, nereţinerea sau neîncasarea, în cel mult 30 zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege”, prevede modificarea adusă prin iniţiativa legislativă a senatorului PSD.

    Într-o anexă la proiectul de lege, Eugen Teodorovici prezintă lista impozitelor şi contribuţiilor care intră sub incidenţa articolului menţionat:

    „Impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română. Impozitul pentru veniturile din activităţi independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă. Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală, Impozit pe venitul din salarii şi asimilate salariilor. Impozitul pe veniturile din arendă. Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi. Impozit pe veniturile sub formă de dividende. Impozitul pe veniturile din pensii. Contribuţia de asigurări sociale. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate. Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi. Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal Contribuţia la Fondul pentru mediu”, arată anexa citată.

    De asemenea, incidenţa articolului intră şi „Impozitul pe veniturile din premii şi din jocuri de noroc. Impozitul pe veniturile din alte surse. Impozitul pe veniturile obţinute de o persoană fizică dintr-o asociere între o persoană fizică si o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II din Codul fiscal. Impozitul pe veniturile obţinute de o persoană fizică dintr-o asociere între o persoană fizică si o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului III din Codul fiscal. Impozitul pe veniturile obţinute de o persoană fizică dintr-o asociere între o persoană fizică sau orice altă entitate asociere fără personalitate juridică şi o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016, conform contractului de asociere, determinate potrivit prevederilor titlului II”, conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul a încasat din taxe de mediu 3,6 mld. euro în 2017, adică 7,6% din totalul taxelor şi contribuţiilor

    Veniturile la bugetul de stat de pe urma taxelor de mediu au crescut în cifre absolute cu 300 mil. euro faţă de 2016, dar au scăzut ca pondere în totalul taxelor, impozitelor şi contribuţiilor sociale cu aproape 1,4 puncte procentuale, arată cele mai recente date Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.
     
    Veniturile statelor membre ale Uniunii Europene din taxe de mediu au ajuns la o valoare totală de 369 mld. euro în 2017, de la o valoare de 264 mld. euro în 2002. Ponderea acestora în încasările statelor din taxe, impozite şi contribuţii sociale a scăzut de la 6,8% în 2002 la 6,1% în 2017. România se situează din acest punct de vedere deasupra mediei europene, proporţia taxelor de mediu din totalul veniturilor statului din taxe, impozite şi contribuţii fiind de 7,66% în 2017.
     
    Taxele din sectorul energetic au însemnat mai mult de trei sferturi din totalul taxelor de mediu la nivel european, mai mult decât taxele pe transport, care au avut o pondere de 20% din totalul taxelor de mediu la nivel european.
     
  • Inspecţia Muncii: 95% dintre angajatori respectă noul Cod Fiscal privind transferul contribuţiilor

    „În perioada aprilie-iunie 2018, inspectoratele teritoriale de muncă au desfăşurat acţiuni de verificare a modului în care angajatorii au aplicat prevederile legale privind modificarea salariului brut (în principiu, creşterea salariilor brute cu valoarea contribuţiilor aflate anterior în sarcina angajatorului), în contextul transferului contribuţiilor sociale obligatorii de la angajator la angajat, registrul general de evidenţă a salariaţilor şi stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată începând cu 1 ianuarie 2018”, se arată într-un comunicat al Inspecţiei Muncii.

    Potrivit surei citate, în cadrul acestei campanii au fost controlaţi 10.280 angajatori atât din mediul privat cât şi de la stat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţe: Deficitul bugetar a urcat la 8,14 miliarde de lei – 0,88% din PIB – în primele 5 luni

    Potrivit MFP, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 110,9 miliarde de lei, reprezentând 11,9% din PIB, sunt cu 12,7% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    „Se înregistrează creşteri faţă de anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+35,5%) şi din veniturile nefiscale (+11,4%). Începând cu luna februarie, încasările din contribuţiile sociale au fost influenţate pozitiv de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017”, precizează, într-un comunicat, Ministerul Finanţelor.

    De asemenea, „în luna mai 2018 se constantă o îmbunătăţire a colectării veniturilor din TVA, astfel acestea au crescut cu 16,8% faţă de luna mai 2017, ajungând la o valoare de 21,98 miliarde de lei pe primele cinci luni ale anului, ceea ce reprezintă o creştere cu 4% faţă de perioada similară a anului precedent”.

    „Veniturile din accize au fost în sumă de 11,06 miliarde de lei (1,2% din PIB) cu 13,7% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent”, iar „încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017”, mai arată MFP.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RBL: Autorităţile să îşi respecte cuvântul de a creşte la 6% contribuţiile pentru pilonul II de pensii

    În ciuda beneficiilor, autorităţile române nu şi-au respectat cuvântul de a creşte contribuţia pentru pilonul II de pensii la 6% din 2016 şi chiar acţionează în sens contrar – din 2018, contribuţia a fost tăiată de la 5,1% la 3,75%. Nerespectarea calendarului de majorare a contribuţiilor la pilonul II de pensii prevăzut prin legea privind fondurile de pensii administrate privat a produs deja un cumul de efecte negative:

    •    Economia României progresează cu frâna trasă – 92% din activele de aprox. 9 miliarde de euro ale pilonului II sunt investite în economía românească şi reprezintă o sursă importantă de finanţare a creşterii companiilor antreprenoriale româneşti. Din cauza nerespectării calendarului de majorare a contribuţiilor prevăzut de lege, pilonul II de pensii are astăzi fonduri mai mici cu 1,1 miliarde de euro, potrivit Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Înseamnă 1 miliard de euro în minus investiţi în economie.

    •    Investitorii puternici internaţionali întârzie să intre pe piaţa de capital din România – cu 1 miliard de euro în plus plasaţi de fondurile de pensii pe piaţa de capital, România ar fi fost mai aproape să depăşească statutul de piaţă de frontieră şi să aibă o piaţă de capital emergentă, condiţie esenţială pentru marii investitori internaţionali.

    •    România este mai vulnerabilă în faţa unei crize financiare internaţionale – Actualul sistem de pensii este parte din “sistemul imunitar” pe care România l-ar putea activa într-o nouă criză financiară: în cazul în care investitorii străini ar decide să se retragă de pe piaţă, cum se întâmplă în perioade de instabilitate, fondurile de pensii ar putea achiziţiona titlurile de stat româneşti vândute de aceştia. În 2008, la declanşarea crizei, fondurile de pensii private erau încă în fază de proiect, deci nu au putut juca rolul benefic pe care investitorii instituţionali locali îl au în situaţii limită. Numeroşi investitori instituţionali străini s-au grăbit, atunci, să vândă cu orice preţ obligaţiunile suverane ale României, aşteptându-se la o prăbuşire a economiei. Astăzi, după 10 ani de la declanşarea crizei, fondurile de pensii finanţează o parte semnificativă din deficitul bugetar, cumpărând titluri de stat alături de alţi investitori instituţionali majori locali. În felul acesta este asigurat un echilibru necesar în raport cu finanţatorii externi. Investitorii instituţionali locali deţin astăzi o cotă-parte comparabilă cu cea a finanţatorilor externi – circa 18% – din datoria publică finanţată prin obligaţiuni suverane. Dacă ar fi fost respectat calendarul de majorare a contribuţiilor la pilonul II de pensii, investitorii instituţionali majori locali ar fi astăzi mai bine echipaţi să acţioneze în cazul unei crizei financiare internaţionale.

    •    7 milioane de angajaţii români au astăzi cu 12,9% mai puţini bani în conturile lor de pensii – nerespectarea calendarului de majorare a contribuţiilor pentru pilonul II de pensii a condus atât la pierderea banilor promişi de stat prin lege, cât şi la pierderea efectului de multiplicare a acestor bani. Randamentul mediu obţinut la nivelul întregului sistem, de la intrarea primelor contribuţii lunare în conturi, în mai 2008, şi până la finele anului 2015 – un remarcabil 5,37% – îl situează pe locul 1 în topul randamentelor obţinute de sistemele de pensii private la nivelul Uniunii Europene, potrivit studiului organizaţiei Better Finance din 2016 “Pension Savings – The Real Return”. La un randament mediu anual de 5% al unei investiţii, valoarea contului individual se dublează într-un interval de 15 ani, dacă valoarea contribuţiei lunare rămâne constantă.

    Nerespectarea calendarului de majorare a contribuţiilor pentru pilonul II de pensii loveşte grav în încrederea antreprenorilor, investitorilor şi a celor 7 milioane de angajaţi români că statul român îşi respectă promisiunile.

    RBL cere ca guvernanţii să îşi respecte cuvântul şi să nu vulnerabilizeze întreaga economie şi capacitatea ţării de a se proteja în faţa dezechilibrelor externe pentru a rezolva, cu orice preţ, urgenţe pe termen scurt. RBL e gata să ofere puncte de vedere, asistenţă, know how şi propuneri pentru soluţii sănătoase pentru România.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat.

  • Guvernul vrea suspendarea contribuţiilor la Pilonul II în perioada iulie-decembrie/ UPDATE Ministrul Muncii: Este o soluţie a Comisiei de Prognoză. Nu suntem de acord cu ea

    “Este o soluţie a Comisiei de Prognoză, nu s-a transpus într-o OUG, nici nu se va transpune. Nu suntem de acord cu ea. Infirm categoric. Nu se va întâmpla pentru că trebuie să ajungă la Ministerul Muncii”, a explicat Olguţa Vasilescu, la Antena 3.

    Reacţia ministrului Muncii vine după ce programul legislativ al Guvernului pe 2018 se menţionează că după 1 iulie contribuţiile CAS (respectiv contribuţiile de asigurări sociale aferente pensiei) „sunt încasate integral la buget”, cu „suspendarea contribuţiilor în perioada 1.07 – 31.12.2018”. În prezent, din sumele CAS pentru Pilonul I (sistemul pensiilor administrate de stat) se direcţionează automat 3,7% către Pilonul II.

    O altă prevedere a proiectului citat este că se va stabili o „contribuţie a angajatului în suma fixă de 84 de lei în primul an”, contribuţie care „creşte anual până la 125 de lei în anul 5” şi va fi „dedusă din impozitul pe venit”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adevărul despre Pilonul II

    La care ba lucrăm, ba nu lucrăm, la care ba avem contribuţii, ba nu avem, pe care ba îl desfiinţăm, ba nici cu o floare nu îi atingem, care ba ne încurcă, ba e grozav de folositor.

    Haideţi să privim spectacolul „Pilonul II”, doar din ultimele două luni, ca să înţelegem că nu este nimic de înţeles, pentru că de fapt nimănui nu-i pasă de pensiile românilor.

    Marţi, 3 aprilie premierul Viorica Dăncilă ne încredinţa că se lucrează la un pachet privind Pilonul II de pensii. ”Nu vă pot mai multe detalii. O să discut cu ministrul Muncii, după ce acest pachet va fi gata vom vorbi, pentru că nu vreau să venim cu un punct de vedere şi pe urmă să îl schimbăm”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.

    Pe 11 aprilie ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici anunţa că până la jumătatea anului va fi clarificat transferul pensiei de la Pilonul II la Pilonul I. „Se creează un mecanism transparent, opţional, pentru ca aceia care doresc să meargă din Pilonul II către Pilonul I să poată să o facă având toate elementele financiare transparent prezentate, cum se face în zona privată”.

    O zi mai târziu premierul Dăncilă revenea: „Pentru că în ultima perioadă au apărut o serie de speculaţii în spaţiul public, vreau să fac câteva precizări legate de Pilonul II de pensii. Finalizarea cadrului legislativ privind dezvoltarea pilonului II de pensii reprezintă una din priorităţile trimestrului următor, iar în acest sens ne vom asigura că nicio persoană nu va avea o pensie diminuată de la stat dacă contribuie la pilonul II de pensii”.

    Pe 17 aprilie 2018 Eugen Teodorovici anunţă din nou că românii vor putea opta între Pilonul 1 şi Pilonul 2 de pensii şi ne asigura că statul poate gestiona într-un mod eficient banii din fondurile de pensii.

    La începutul lunii mai apar informaţii, din surse neoficiale, legate de o întâlnire între Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, şi administratorii principalelor fonduri de pensii private. Darius Vâlcov le-ar fi prezentat administratorilor un draft de proiect în care se stipulează contribuţii zero la Pilonul II de pensii, iar cei şapte administratori ar fi fost ameninţaţi cu ridicarea licenţei de funcţionare dacă draftul respectiv ajunge în spaţiul public.

    Asociaţia pentru Pensiile Private a negat ulterior primirea unui document oficial care să prezinte planuri concrete ale Guvernului privind Pilonul II de pensii private.

    Pe 16 mai 2018 preşedintele PSD, Liviu Dragnea declara că zvonurile privind intenţia Executivului de a introduce ”contributivitate zero” la pilonul II de pensii reprezintă ”o prostie şi o minciună”, afirmând că nu există un proiect oficial care să prevadă reforma sistemului de pensii. ”Eu sunt mai dur şi doamna prim-ministru este mai elegantă. Vă spun: este o prostie şi o minciună. Asta ca să nu complicăm răspunsul”, a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea, în momentul în care premierul Viorica Dăncilă a fost întrebată dacă Executivul intenţionează să introducă o cotă zero la contribuţiile la pilonul II de pensii.

    Dragnea a mai spus că nu există niciun proiect oficial care să prevadă reforma sistemului de pensii (vă amintiţi că pe 3 aprilie acest proiect exista, îl anunţau şi premierul Dăncilă şi ministrul Finanţelor).

    O schimbare de abordare apărea, pe 17 mai, la şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care aprecia Pilonul II drept un mecanism util pentru generaţiile care urmează să iasă la pensie. “Pilonul II este un mecanism util pentru generaţiile care urmează să iasă la pensie, ţinând cont de presiunile care vor exista asupra bugetului de pensii de stat. Populaţia îmbătrâneşte, populaţia va creşte, suntem la un nivel destul de redus al forţeui de muncă activă care contribuie la fondul de pensii. Fondul de pensii de stat va avea foarte multe presiuni. Fondul privat este supapa necesară şi foarte utilă pentru ca cei care ies la pensie să poată avea un venit complementar şi să poată să aibă o bătrâneţe mai confortabilă”.

    MecanismulUtilSupapaNecesarăŞiFoarteUtilăPentruOBătrâneţeConfortabilă nu mai apare la fel de util în „Programul Legislativ al Guvernului României pentru anul 2018”, document publicat de Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul. În document apare un „Proiect de lege privind reglementarea pensiilor obligatorii administrate privat (Pilonul II)”, categorisit drept „prioritate legislativă”, cu precizarea că în perioada 1 iulie – 31 decembrie contribuţiile aferente acestuia vor fi suspendate. Potrivit documentului, contribuţiile CAS (respectiv contribuţiile de asigurări sociale aferente pensiei) „sunt încasate integral la buget”, cu „suspendarea contribuţiilor în perioada 1.07 – 31.12.2018”. În prezent, din sumele CAS pentru Pilonul I (sistemul pensiilor administrate de stat) se direcţionează automat 3,7% către Pilonul II. Totodată, va exista şi o contribuţie a angajatorului „egală cu a angajatului şi dedusă din impozitul pe profit în funcţie de mărimea companiei (50, 25, 10 angajaţi)”, se mai arată în documentul guvernamental.

    În aceeaşi zi ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, anunţă că suspendarea plăţii contribuţiilor către Pilonul II este o soluţie a Comisiei de Prognoză, nu s-a transpus într-o OUG şi nici nu se va transpune.

    Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, Ion Ghizdeanu, spune, şi el, că textul apărut ca referire la Pilonul II de Pensii nu reprezintă o propunere legislative a CNSP, ci este doar o variantă internă care nu trebuia preluată în programul legislativ. „Astfel de analize şi scenarii le realizăm, dar pe plan intern. S-a produs eroarea aceasta că a fost inclusă o astfel de referire în proiectul programului legislativ, de fapt, nu e niciun proiect definitivat de noi. Repet, eroarea constă în includerea unei evaluări interne a CNSP în textul transmis prin planul legislativ”, a declarat Ion Ghizdeanu. „Nu avem încă o variantă concretă şi cel mai bine este să nu se ia în considerare nicio referire la Pilonul II de Pensii. Deocamdată, nu există un proiect de lege în acest sens”, a insistat preşedintele CNSP.

    Dacă a fost o eroare, a fost în formă continuată, pentru că acelaşi proiect de lege apare şi în alt document oficial, în „Lista priorităţilor legislative ale Guvernului pentru prima sesiune ordinară a anului 2018”, la pagina 10, pe acelaşi site al Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, unde se află proiectele de legi care urmează să fie aprobate de Guvern şi transmise spre dezbatere Parlamentului.

    Pe de altă parte, trebuie analizată şi „eroarea”: se vorbeşte în document despre contribuţiile CAS care „sunt încasate integral la buget”, cu „suspendarea contribuţiilor în perioada 1.07 – 31.12.2018”.

    Nelămuriri: despre care buget este vorba? Daca sunt suspendate, ce contribuţii sunt încasate? Tocmai am trecut contribuţiile de la angajator la angajat, aşadar ce înseamnă <<contribuţia angajatorului egală cu a angajatului şi dedusă din impozitul pe profit în funcţie de mărimea companiei (50, 25, 10 angajaţi)>>?

    Toate aceste discuţii legate de Pilonul II trebuiesc puse într-un context: economia nu mai duduie, char dacă ne plasam în primul trimestru pe locul 5 în Europa, deficitele se adâncesc, inflaţia este pe o pantă ascendentă, criza de personal se manifestă în mai toate domeniile de activitate, investiţiile bat pasul pe loc, dezvoltarea infrastructurii aşişderea. Dobânzile sunt pe cale să explodeze. Construcţiile şi consumul au frânat. Carburanţii s-au apropiat sau au depăşit preţul de 6 lei/litru, pe fondul creşterii preţului petrolului. Majorările salariale din sectorul bugetar au sporit foamea de bani a bugetului, şi nimic din cele de mai sus nu duc la o astâmpărare a acesteia.

    O naţionalizare a Pilonului 2 de pensii nu este decât o soluţie de moment.

    PSD, partidul care a guvernat cei mai mulţi ani din istoria post-decembristă a României ar fi trebuit să înveţe că rezolvările de azi pe mâine nu sunt soluţii reale şi nu fac decât să cârpească. Că, dacă vor dezvoltare şi salarii şi pensii mai mari, ar fi trebuit să se preocupe cu mulţi ani în urmă de crearea unui mediu de afaceri prietenos, atrăgător, de drumuri bune, de un sistem educaţional realist şi corect, de păstrarea în ţară a milioanelor de specialişti şi meseriaşi care au plecat din ţară.

    Iar dacă e să privim lucid toată înşiruirea de declaraţii de mai sus, toate declaraţiile care curg acum pe ecranele televizoarelor sau pe siturile de ştiri legate de Pilonul II, toate analizele, precizările şi retractările pe această temă, puse sau nu în context intern sau internaţional, putem trage o singură concluzie: pur şi simplu nu le pasă de pensii şi de viitorul acestui sistem. Doar banii aceia sunt atrăgători.

  • Aproximativ 100 de profesori din Craiova au protestat faţă de Legea salarizării

    Liderul Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământ Dolj, Constantin Rada, a declarat că Legea salarizării este în detrimentul angajaţilor din educaţie, arătând că personalul nedidactic are de suferit.

    „Prima şi cea mai importantă revendicare este privind Legea salarizării, care este o lege proastă pentru salariaţii din învăţământ, respectiv noi suntem poziţionaţi pe grilă între coeficienţii 1,65 şi 2,76, în ultima treime pe o scară de la 1 la 12, deşi în lege se spune că învăţământul este prioritate naţională. Iată cum acest guvern înţelege să respecte această promisiune. După cum ştim, la 1 martie, s-a aprobat o majorare de 20%, din păcate trunchiat, respectiv personalul nedidactic atât din şcoli, cât şi din inspectoratele şcolare nu a primit această majorare, lucru absolut incalificabil. Adică amărâţii care fac curăţenie, se îngrijesc de şcoală, ei nu primesc această majorare, că aşa a hotărât Guvernul. Alocarea sumelor necesare pentru lichidarea hotărârilor judecătoreşti – avem hotărâri judecătoreşti de şapte-opt ani care nici acum nu au fost puse în plată. Stabilirea unui regulament de sporuri – inclusiv după această majorare de 20%, sporurile, respectiv dirigenţie, gradaţie de merit se calculează la salariul lunii decembrie 2016, lucru incalificabil. Deblocarea posturilor în învăţământ – după cum se ştie, s-a dat o ordonanţă de urgenţă în care se spune că în anul 2018 se blochează posturile în învăţământ şi se poate angaja doi la unu, adică pleacă doi, angajezi unul”, a afirmat Rada.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pensii, Plonul II: Nerespectarea cotei de 6% a contribuţiilor a tăiat 12,9% din banii românilor

    „Legea nr. 411/2004 prevedea un calendar de creştere a contribuţiei virate către Pilonul II de la 2% (din venitul brut) în 2008 la 6% în 2016 (0,5pp / an). După mai multe întârzieri, contribuţia a ajuns la 5,1% în 2016 şi în 2017 şi a scăzut la 3,75% în 2018. Din cauza nerespectării legii, românii au acum, după 10 ani de Pilon II, sume cu 12,9% mai mici în contul personal decât ar fi avut dacă legea ar fi fost respectată”, arată studiul, prezentat de Radu Crăciun, noul preşedinte APAPR, în cadrul Forumului Internaţional de Asigurări şi Reasigurări, organizat de Xprimm.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pensii, Plonul II: Nerespectarea cotei de 6% a contribuţiilor a tăiat 12,9% din banii românilor

    „Legea nr. 411/2004 prevedea un calendar de creştere a contribuţiei virate către Pilonul II de la 2% (din venitul brut) în 2008 la 6% în 2016 (0,5pp / an). După mai multe întârzieri, contribuţia a ajuns la 5,1% în 2016 şi în 2017 şi a scăzut la 3,75% în 2018. Din cauza nerespectării legii, românii au acum, după 10 ani de Pilon II, sume cu 12,9% mai mici în contul personal decât ar fi avut dacă legea ar fi fost respectată”, arată studiul, prezentat de Radu Crăciun, noul preşedinte APAPR, în cadrul Forumului Internaţional de Asigurări şi Reasigurări, organizat de Xprimm.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro