BusinessMagazin

Tag: continuare

  • Veşti proaste pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi nu-şi doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a crescut vineri, 24 septembrie 2021, la 1,65% după 7 şedinţe de stagnare la pragul de 1,61%.

    Pe piaţa interbancară, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a staţionat şi ieri la 1,61% pe an, valoare la care urcase în 15 septembrie.

    Deocamdată, ROBOR la trei luni este sub nivelul de la începutul anului 2021, de 2,01% pe an.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR. Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Cursul de schimb leu/euro a scăzut ieri, după recordul atins miercuri. Cotaţia de referinţă anunţată ieri la prânz de BNR a fost de 4,9490 lei/euro, cu 0,01% sub nivelul de miercuri, când s-a înregistrat un nou maxim istoric, de 4,9495 lei/euro. Creşterea cursului valutar leu/euro de la începutul anului este de circa 1,65%.

     

     

  • Ce spun reprezentanţii asigurătorilor despre falimentul City Insurance. UNSAR: Impactul falimentului este semnificativ, dar clienţii sunt protejaţi şi piaţa va continua să funcţioneze

    UNSAR, representant al companiilor de asigurări din România, vede falimentul City Insurance ca având un impact semnificativ în piaţa localtă de asigurări, dar consideră că piaţa va continua să funcţioneze, iar clienţii sunt protejaţi de lege, au transmis reperzentanţii Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare-Reasigurare din România (UNSAR).

    “UNSAR a luat notă de decizia Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară privind o societate de asigurări care nu este Membră a asociaţiei. Impactul situaţiei este cu siguranţă important, însă piaţa asigurărilor RCA din România va continua să funcţioneze şi va depăşi această situaţie, iar deţinătorii de poliţe RCA emise de către acea societate şi păgubiţii sunt protejaţi de lege prin mecanismele de protecţie construite în acest sens.”

    Vineri, ASF a anunţat intrarea iminentă în faliment a asigurătorului City Insurace, liderul pieţei locale de asigurări. Compania intră în faliment pentru că nu are fondurile necesare cerute de ASF pentru a continua să funcţioneze şi să acopere daunele pe care trebuie să le plătească clienţilor.

    City Insurance avea afaceri de aprope 500 mil. euro, şi o cotă de piaţă de 45% pe piaţa RCA.

  • Protestele continuă în El Salvador: O parte din populaţia ţării doreşte eliminarea Bitcoin ca mijloc legal de plată

    Mii de protestatari au ieşit în stradă în El Salvador, nemulţumiţi de introducerea Bitcoin ca mijloc legal de plată, relatează BBC News.

    Preşedintele Nayib Bukele spune că moneda virtuală îi va ajuta pe salvadorenii care lucerază în străinătate să trimită bani acasă.

    Dar manifestanţii se tem că introducerea criptomonedei va aduce instabilitate şi inflaţie ţării din America Latină.

    Unii protestatari au dat foc unei maşini Bitcoin, în timp ce alţii deţineau pancarte pe care scrie „Bukele Dictator”.

    Săptămâna trecută, El Salvador a devenit prima ţară care a folosit moneda virtuală ca mijloc legal de plată, alături de dolarul Statelor Unite.

    Protestatarii s-au adunat în capitala San Salvador la cea de-a 200-a aniversare a independenţei ţării, ridicând pancarte pe care scrie „Nu vrem Bitcoin” şi „Respectă Constituţia”.

    Aceştia îl acuză pe preşedinte că foloseşte mijloace autoritare pentru a-şi menţine puterea.

    Bukele a trecut la consolidarea controlului asupra sistemului judiciar, care a aprobat recent candidatura sa pentru un al doilea mandat succesiv, în pofida limitelor constituţionale.

    „Este important să spunem în această dimineaţă: Destul! Ceea ce face guvernul este plin de aroganţă şi autoritarism!”, a declarat protestatarul Dora Rivera pentru agenţia de ştiri Reuters.

    Bukele încă se bucură de un sprijin puternic în El Salvador. Un sondaj realizat recent arată că preşedintele se bucură de susţinerea a 85,7% din populaţia ţării.

     

     

  • Veşti bune pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi şi-l doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut marţi, 14 septembrie 2021, la pragul psihologic de 1,60% după 5 şedinţe de stagnare la pragul de 1,61%.

    Pe piaţa interbancară, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a staţionat şi ieri la 1,61% pe an, valoare la care urcase în 07 septembrie 2021.

    Deocamdată, ROBOR la trei luni este sub nivelul de la începutul anului 2021, de 2,01% pe an.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR. Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

     

     

     

  • Veşti proaste pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi nu-şi doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a crescut marţi, 07 septembrie 2021, la 1,61% după 11 şedinţe de stagnare la pragul psihologic de 1,60%.

    Pe piaţa interbancară, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a staţionat şi ieri la 1,60% pe an, valoare la care urcase în 23 august.

    Deocamdată, ROBOR la trei luni este sub nivelul de la începutul anului 2021, de 2,01% pe an.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR. Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Cursul de schimb leu/euro a urcat ieri la un nou maxim istoric, după recordurile de săptămâna trecută.

    Cotaţia de referinţă anunţată ieri la prânz de BNR a fost de 4,9475 lei/euro, în creştere cu 0,12% faţă de cursul de la finalul săptămânii trecute.

     

     

  • Consumul continuă să alimenteze revenirea zonei euro în ciuda creşterii numărului de cazuri de COVID-19

    Deteriorarea situaţiei epidemiologice în ţările din zona euro nu a avut un impact semnificativ asupra revenirii blocului economic, conform unor date neoficiale citate de FT care arată consumul ca factor principal în această revenire.

    Consumul, călătoriile şi chiar angajările sunt aproape de cele mai înalte niveluri atinse de la începutul pandemiei, ceea ce sugerează că revenirea economică a zonei euro este una susţinută în al treilea trimestru din 2021.

    Aceşti indicatori neofciali au fost urmăriţi cu atenţie încă de la începutul pandemiei, întrucât oferă o perspectivă timpurie asupra potenţialului revenirii economice. Trebuie menţionat că aceste date sunt mai puţin sugestibile decât datele oficiale.

    „Se pare că varianta Delta nu are un impact economic foarte mare în prezent”, a explicat Jack Allen-Reynold, economist în cadrul Capital Economics.

    După creşteri abrupte în iunie şi iulie, un indice agregat de OCDE – care utilizează date de la Google pentru a măsura intensitatea din piaţa muncii, consumul şi sentimentul din piaţă – s-a menţinut stabil în luna august, la cel mai ridicat nivel de la începutul pandemiei.

    „Marile econonomii din zona euro se dovedesc a fi mai rezistente în faţa celui de-al patrulea val de infectări Covid-19 în comparaţie cu valurile anterioare”, a notat Nicolas Woloszko, economist în cadrul OCDE.

    Cu toate acestea, revenirea economică alimentată de consum este în contrast cu sectorul de producţie al blocului economic. Întârzierile din ce în ce mai mari din lanţurile de furnizare alimentează o serie de temeri cu privire la perspectivele mediului de business în lunile următoare.

  • Guvernul a adoptat miercuri o serie de acte normative, printre care o ordonanţă de urgenţă care simplifică procesul achiziţiilor publice şi una care va permite suplimentarea sumelor prin PNDL 2, bugetul aprobat fiind de 3 miliarde lei

    Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o serie de acte normative, printre care o ordonanţă de urgenţă care simplifică procesul achiziţiilor publice şi una care va permite suplimentarea sumelor prin PNDL 2, pentru a se putea continua investiţiile începute.

    Anunţul a fost facut de premierul Florin Cîţu pe pagina lui de Facebook.

    La rândul lui, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a precizat că bugetul aprobat pentru PNDL 2 este de 3 miliarde de lei.

    ”Suplimentarea de buget este menită să acopere costurile majorării preţurilor materialelor de construcţii şi a salariilor. Sprijinul financiar urmăreşte deblocarea acelor investiţii care riscă să fie întrerupte din cauza cheltuielilor crescute. Avem în prezent 4.423 de investiţii în diferite stadii de construcţie. Sprijinim proiectele comunităţilor locale şi am luat această măsură pentru a asigura finalizarea acestor investiţii”, a spus Cseke Attila.

    Beneficiarii care doresc suplimentarea sumelor alocate prin contractele de finanţare prin PNDL etapa a II-a trebuie să depună o solicitare, însoţită de o notă justificativă, în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă.

    Astfel, cele patru acte aprobate astăzi de Guvern sunt:

    • Ordonanţa de urgenţă care va permite suplimentarea sumelor prin PNDL 2 (Programului naţional de dezvoltare locală etapa a II), pentru a se putea continua investiţiile începute.
    • Ordonanţa privind achiziţiile publice prin care simplificăm acest proces. Vom implementa mai rapid contractele de achiziţii, iar absorbţia fondurilor europene va creşte.
    • O hotărâre de guvern prin care suplimentăm personalul din MAI cu 8546 de posturi, în condiţiile în care IGSU se confruntă cu deficit mare de personal.
    • O hotărâre de guvern pentru un sistem informatic care va asigura interacţiunea online cu cetăţenii în domeniul asistenţei sociale.

  • Mugur Isărescu, BNR: Vom continua controlul strict al lichidităţilor pe piaţa monetară. Există o secvenţialitate în a întări politica monetară.

    BNR va continua controlul strict al lichidităţilor pe piaţa monetară, în timp ce se ve urmări secvenţialitatea de întărire a politicii monetare, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în cadrul unei conferinţe de presă.

    “Vom continua controlul strict al lichidităţilor pe piaţa monetară. Există o secvenţialitate în a întări politica monetară. Mai întâi se opreşte cumpărarea de active, se întăreşte piaţa dobânzilor, apoi se creşte dobânda de politică monetară. Ciclul de scădere a dobânzilor în România s-a oprit. Vom vedea deciziile următoare în funcţie de ce se va întâmpla”, susţine Mugur Isărescu.

    El a mai explicat că leul s-a întărit, nu s-a depreciat, iar comparativ cu alte ţări din reigune precum Ungaria, Cehia şi Polonia, cursul de schimb al leului s-a menţinut stabil.

    “Cursul de schimb al leului arată o deosebire importantă între politica de curs pe care a urmat-o BNR, odată cu declanşarea pandemiei, şi cea urmată de celelalte trei ţări cu politici flotante. Am avut în vedere că în România, cursul de schimb  rămâne un indicator la care întreaga societate se uită, ca indicator de stabilitate. Din punct de vedere economic, nu am putut să folosim prea mult cursul de schimb ca instrument de politică monetară, dar pe de altă parte acest lucru ne-a ajutat”

  • Românii continuă goana după locuinţe. Cum arată piaţa de creditare în prima jumătate a anului şi unde se îndreaptă aceasta

    Valoarea creditelor intermediate de KIWI Finance în primele şase luni ale acestui an este peste 700 de milioane de lei, cu 45% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, numărul contactărilor pe Storia.ro, platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă, a crescut cu 30% în primul semestru din 2021 comparativ cu primul semestru al anului 2020, potrivit unui comunicat de presă trimis de Storia.ro şi KIWI Finance.  Cum a evoluat piaţa de creditare în acest an şi care este este volumul creditului mediu în cele mai mari oraşe din România sunt informaţii din ultima analiză KIWI Finance. 

    Cum arată valoarea creditului mediu în oraşele cele mai mari din ţară

    Numărul total al creditelor ipotecare acordate în România a crescut cu 30% în luna mai faţă de luna ianuarie a acestui an şi cu 49% faţă de luna mai a anului trecut.

    „În 2021 a continuat efervescenţa achiziţiilor imobiliare situată pe un trend continuu crescător în ultimii şapte ani. Principalii factori sunt creşterea cererii solvabile, nevoia locativă mare, dobânzile şi costurile creditelor la minime istorice, creşterea veniturilor medii şi creşterea plajei de venituri mari, randamentele interesante şi sustenabile şi interesul crescut de achiziţie al românilor din străinătate. În acelaşi timp, ritmul construcţiilor noi a crescut şi avem anunţate proiecte mari şi foarte mari (sute sau chiar mii de unităţi) care au un factor mare de leverage. Pentru a doua parte a anului urmărim presiunea pe costuri – materiale şi forţă de muncă pe de o parte şi sustenabilitatea cererii care contrabalansează tendinţa de încălzire a pieţei. Avem mai puţine unităţi noi ajunse la finalizare faţă de prima parte a anului, ceea ce va duce cel mai probabil la o creştere a cererii pe piaţa secundară,” a declarat Anca Bidian, CEO KIWI Finance.

    Conform datelor KIWI Finance, creditul mediu a crescut cu 4% în iunie faţă de ianuarie, iar anualizat brokerul se aşteaptă la o creştere de 7-8%. Creditul mediu pe ţară este de aproximativ 300.000 lei, în timp ce în Bucureşti se îndreaptă spre 350.000 lei. Cel mai mare credit mediu din ţară este în Cluj, cu o valoare de peste 350.000 lei, în timp ce în alte oraşe mari ca Timişoara şi Constanţa încă se păstrează în media naţională. În Iaşi, creditul ipotecar mediu ajunge la 270.000 lei.

    „Datele publicate de KIWI Finance şi Storia.ro ne arată o creştere importantă în zona de creditare şi totodată un interes crescut faţă de anunţurile imobiliare. Ne bucurăm că, prin intermediul parteneriatului dintre Storia.ro şi KIWI Finance, care a împlinit deja trei luni, utilizatorii noştri se pot concentra pe găsirea casei visurilor lor, în timp ce pot apela şi la expertiza valoroasă a brokerilor KIWI, astfel încât să poată lua cea mai bună decizie în legătură cu finanţarea locuinţei lor,” a declarat Răzvan Voicu, General Manager Storia.ro & OLX Imobiliare.

    Parteneriatul dintre Storia.ro şi KIWI Finance pune la dispoziţia utilizatorilor Storia.ro o pagină dedicată creditării, cu informaţii utile în achiziţionarea unei locuinţe. Pagina a fost accesată până în prezent de peste 200.000 de utilizatori din întreaga ţară, iar 4.500 dintre aceştia au iniţiat comunicarea cu un broker KIWI Finance prin completarea formularului de pe platformă.

  • Francezii de la Leroy Merlin pariază pe comerţul online şi listează pe platformă toate produsele din portofoliu

    Retailerul francez de bricolaj Leroy Merlin anunţă că, începând din această lună, întregul portofoliu de produse este disponibil în magazinul online, cu livrare în toată ţara. Prin această strategie, compania estimează dublarea veniturilor generate de segmentul e-commerce în următoarele luni.

    „Dacă acum doi ani era bine pentru un retailer să aibă un segment de e-commerce, acum însă a devenit o necesitate. Din strategia noastră pe piaţa locală nu poate lipsi o abordare omnicanal, care să includă posibilitatea clienţilor de a achiziţiona online produsele cu livrare la domiciliu oriunde în ţară. În prezent, estimăm că jumătate, poate chiar şi mai mult, dintre clienţii noştri accesează site-ul Leroy Merlin înainte de a cumpăra din magazin sau invers”, spune Frédéric Lamy, CEO Leroy Merlin România. 

    Clienţii vor avea posibilitatea să cumpere online sau să comande telefonic, alegând din cele 30.000 de produse care alcătuiesc gama completă a retailerului.

    Printre categoriile nou adăugate în magazinul online sunt produsele de dimensiuni mari şi medii precum materialele de construcţii sau utilajele, cu precizarea că politica de preţ a produselor comercializate online este identică cu cea aplicată în magazinele fizice ale retailerului francez.

    „Vom continua să ne dezvoltăm accelerat bazându-ne pe această tendinţă, prin vânzarea online a unui număr din ce în ce mai mare de produse, inclusiv a celor de volume mari şi mizăm pe extinderea gamelor în viitorul apropiat”, adaugă Frédéric Lamy.

    În ultimul an, în topul celor mai populare categorii de produse din magazinul online Leroy Merlin s-au aflat produsele de grădinărit, decoraţiunile şi uneltele. Odată cu dezvoltarea segmentului e-commerce şi integrarea online a întregii oferte, compania estimează că acest top se va schimba în următoarele luni, cu focus pe materialele de construcţii, uşi, ferestre sau pardoselile.

    Leroy Merlin are în prezent peste 2.500 de angajaţi şi operează 19 magazine pe piaţa locală. În afara Capitalei, magazine Leroy Merlin există în Suceava, Oradea, Timişoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Constanţa, dar şi în alte oraşe.

    Retailerul de bricolaj originar din Franţa a intrat pe piaţa locală în urmă cu circa nouă ani, prin deschiderea unui magazin pe Şoseaua Chitilei din Bucureşti. Câţiva ani mai târziu, în 2014, Leroy Merlin a preluat reţeaua de 15 magazine BauMax, ca urmare a deciziei austriecilor de a vinde operaţiunile din România. Magazinele au fost trecute sub brandul Leroy Merlin, iar ulterior francezii au continuat să deschidă unităţi pe piaţa locală.