Potrivit Hotărârii de Guvern, suma aprobată va fi alocată inspectoratelor şcolare pe unităţi de învăţământ de stat prin ordin al ministrului Educaţiei.
Tag: constructori
-
Ultimele doua sectiuni din centura Bucuresti vor costa peste 100 de milioane de euro
Contractul este finantat de la bugetul de stat si are o durata
totala de 69 de luni, din care proiectarea va dura 3 luni, executia
lucrarilor 18 luni, iar perioada de garantie 48 de luni, se arata
intr-un anunt al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri.
Pentru inchiderea inelului de circulatie este nevoie de executia
celor doua capete ale centurii, in lungime totala de 20,14
kilometri, astfel ca licitatia a fost impartita in doua loturi.
Primul lot, in lungime de 8,7 kilometri, este situat intre A1 si
DN7, iar lucrarile sunt estimate la 153,79 milioane lei, fara TVA,
iar lotul doi are o lungime de 11,4 kilometri, intre DN 2 si A2, si
cu o valoare estimativa de 270,88 milioane lei, fara TVA. -
Noul motto al regilor asfaltului: “Si drumurile mici aduc profituri mari”
Dupa ce Ministerul Transporturilor si Infrastructurii a scos la
licitatie 183 de kilometri de autostrazi, a venit randul
Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT) sa atraga
constructorii in concurs. Dupa ce a lansat spre licitatie 20 de
pachete de drumuri judetene si locale din toate judetele tarii,
calculele MDRT nu au iesit chiar asa cum erau prevazute initial.
Dar s-au mentinut aproape. Astfel, din cei 10.000 de kilometri de
sosele, anuntati cu surle si trambite ca vor fi reabilitati sau
modernizati in urma cu cateva luni, au fost licitati doar 8.600, al
caror cost total este estimat la 2,6 miliarde de euro fara TVA. Cu
alte cuvinte, lucrarile prin care un kilometru de drum judetean sau
comunal va fi reparat vor costa, in medie, aproximativ 302.000 de
euro. Mult, putin?Potrivit standardelor de cost publicate de Ministerul
Dezvoltarii, modernizarea unui kilometru de drum comunal ar trebui
sa coste circa 165.000 de euro fara TVA, reabilitarea unui
kilometru de drum judetean – 274.000 de euro, in timp ce
modernizarea unui kilometru de drum judetean ar trebui sa coste
330.000 de euro. Daca luam in calcul si faptul ca din cei 8.600 de
kilometri scosi la licitatie, doar 1.700 de kilometri sunt sosele
judetene, restul fiind drumuri de interes comunal sau local,
rezulta ca acest program ar fi trebuit sa coste cel mult 1,7
miliarde de euro, potrivit calculelor BUSINESS Magazin care iau in
calcul si standardele de cost. Ramane insa de vazut daca
constructorii vor depune oferte de pret mai mici, asa cum s-a
intamplat in cazul celor 183 de kilometri de autostrazi licitati
anul acesta, pentru care ofertele castigatoare valoreaza, insumat,
1 miliard de euro, fata de 1,4 miliarde de euro, cat estimase
initial Ministerul Transporturilor si Infrastructurii.
Proiectul celor 10.000 de kilometri (din care au ramas 8.600)
face parte din Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii,
care va cuprinde, de asemenea, si modernizarea satului romanesc,
dar si realizarea sistemului de canalizare, epurare a apelor uzate
si alimentare cu apa a localitatilor.Ce este cu adevarat interesant insa la acest program al
drumurilor judetene sI locale este faptul ca difera de clasicele
proiecte licitate de stat, in sensul ca cei care vor castiga
contractele, fie ei constructori romani sau straini, vor fi nevoiti
sa-si finanteze singuri lucrarile timp de circa doi ani, pana in
2013.
Parerile sunt impartite in breasla constructorilor: desi acestia
par a fi dezavantajati de faptul ca vor primi bani pentru lucrari
abia din anul 2013, sunt si firme de profil care sunt dispuse sa
accepte si un astfel de compromis, mai ales ca, in ultimii doi ani,
piata constructiilor s-a redus cu circa 40%, iar constructorii au
nevoie de proiectele licitate de stat ca de aer. Spre exemplu,
Costel Casuneanu, unul dintre regii asfaltului din Romania, ce
controleaza firma PA&CO International, si-a aratat
disponibilitatea pentru acest program, spunand in primele luni ale
anului, cand pe Sistemul Electronic de Achizitii Publice a aparut
primul anunt de intentie privind licitatiile MDRT, ca il
intereseaza si aceasta varianta, “chiar daca investitiile se fac,
initial, pe banii constructorilor”. -
Constructorii vor putea majora cu cel mult 10% valoarea contractelor pentru autostrazi
Pentru cele patru sectoare de autostrada (Nadlac-Arad,
Timisioara-Lugoj, Lugoj-Deva si Orastie-Sibiu) au fost selectati
saptamana trecuta constructorii, iar contractele vor fi semnate in
perioada urmatoare, dupa expirarea termenul de depunere a
contestatiilor. Anterior, constructorii aveau posibilitatea sa
majoreze pretul contractului cu pana la 50% din valoare prin acte
aditionale. “Potrivit noilor reguli, nu este posibila depasirea cu
mai mult de 10% din valoarea de contract actualizata conform
indicilor statistici, sau schimbarilor de legislatie. In plus,
pentru intarzierea inregistrata in finalizarea contractului in
termenul prevazut, penalitatile sunt de 0,1% din valoarea de
contract acceptata, corespunzatoare (asa cum va fi determinata de
inginer), fara TVA, pentru fiecare de zi de intarziere”, se arata
intr-un comunicat al Ministerului Transporturilor. -
Udrea le cere regilor asfaltului sa lucreze 2 ani pe datorie. Facturile, achitate dupa alegeri, in 2013
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a lansat vineri
anuntul de intentie privind organizarea unei licitatii-mamut, in
valoare de 13,87 miliarde lei, echivalentul a 3,2 miliarde euro,
pentru Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI).
Noutatea programului, despre care Udrea a spus ca va fi cel mai
mare plan de investitii in infrastructura de dupa ’89, este ca cei
care vor finanta lucrarile in primii doi ani vor fi chiar
constructorii. Statul va achita facturile abia din 2013, adica dupa
alegerile electorale. Reprezentantii drumarilor spun ca firmele
romanesti s-au obisnuit sa lucreze fara bani, “sa finanteze
statul”, aratand ca nu finantarea si banca sunt problema, ci
important este daca vor reusi sa primeasca vreo lucrare dintre cele
care se vor scoate la licitatie. “Noi ne imprumutam de la banca sa
avem lucrari, sa pastram locurile de munca, sa achitam impozite si
taxe. Noi platim dobanzi consistente la banci si asteptam banii de
la stat, contravaloarea lucrarilor executate, uneori si cativa ani,
timp in care suntem penalizati daca intarziem vreo plata la buget”,
a declarat pentru gandul Costel Casuneanu, presedinte Pa&Co
International, unul dintre asa-numitii regi ai asfaltului, cu o
avere estimata la circa 200 milioane euro, conform “Topului Forbes
500 miliardari”.Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
Dacia si Ford trezesc la viata industria componentelor auto
La finele unei conferinte de saptamana trecuta, in fata lui
Dionisio di Campos, presedintele Ford Romania, si a lui Patrick
Leclerc, directorul de achizitii al Automobile Dacia, s-a format
cate o coada interminabila de directori ai companiilor producatoare
de componente auto, dornici sa dea mana, sa faca un schimb de carti
de vizita sau sa schimbe cateva vorbe cu cei doi. Miza o reprezinta
semnarea unui contract care ar garanta furnizorului venituri de
milioane de euro anual.La nivelul anului trecut, aproape 10% din Produsul Intern Brut
si peste 10% din exporturile Romaniei au fost automobile sau
componente pentru automobile, iar in contextul in care Ford anunta
o productie comparabila cu cea a uzinei Dacia, acest procent ar
putea creste la peste 15% dupa anul 2013. Pentru producatorii de
componente participanti la conferinta Auto Romania organizata de
Asociatia Constructorilor de Automobile este o mana cereasca: la
Dacia productia creste constant de sase ani, iar Ford Romania
promite planuri cel putin la fel de ambitioase – o capacitate de
productie de 300.000 de masini si motoare in 2013 si o productie
efectiva de cel putin 200.000 de unitati.
In toamna anului 2008, la sase luni dupa ce Ford a preluat
oficial cheile uzinei auto din capitala Olteniei, John Fleming, pe
atunci presedinte al Ford Europa si cel care a decis ca marca
americana sa intre in Romania, venea la Bucuresti cu o delegatie
alcatuita din 40 de producatori de componente, carora sa le fie
prezentata situatia uzinei si planurile de viitor. Acum, la aproape
doi ani de atunci, Dionisio di Campos anunta ca Ford va demara
productia lui B-Max, viitorul model de clasa mica ce va fi asamblat
exclusiv la Craiova, dar si un ritm constant de 85 de utilitare
Transit Connect pe zi.
Una din problemele cu care se confrunta industria auto din
Romania, in afara lipsei infrastructurii, este evolutia salariilor,
care continua sa creasca, afectand astfel atractivitatea tarii.
Daca acest element este unul important pentru Dacia, care se
bazeaza pe cei 13.500 de angajati ai sai si nu pe roboti pentru
asamblarea si productia de masini, la Ford acest aspect se afla pe
un plan secund. “Toata lumea discuta de salarii, da, sunt o
componenta importanta a costurilor, dar nu sunt cele mai
importante. Costul logistic este mai mare decat costul legat de
forta de munca. Trebuie sa compari si salariul cu nivelul de
productivitate si sa iei in calcul si infrastructura”, spune
Dionisio di Campos.
Potrivit lui Constantin Stroe, presedintele Asociatiei
Constructorilor Auto din Romania (ACAROM), dinamica neechilibrata a
salariilor din Romania poate reprezenta o amenintare pentru
furnizorii de componente, dar si alte companii din industria auto
care iau in calcul realizarea de investitii in Romania.
Pe de alta parte, evolutia programului Renault la Dacia si
accelerarea dezvoltarii uzinei Ford Romania sunt elemente care
atrag noi investitii in industria auto locala si creeaza premisele
pentru ca un al treilea constructor sa intre pe piata locala. “In
Romania se produc de trei ori mai putine masini decat in Ungaria
raportat la mia de locuitori si de zece ori mai putine fata de
Slovenia. La noi exista cel mai mare potential de crestere”,
apreciaza Constantin Stroe. -
Cei mai mari cinci constructori au afaceri de un miliard de euro
Paradoxul poate fi explicat prin faptul ca anul trecut piata
imobiliara s-a prabusit, iar Compania Nationala de Autostrazi si
Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a avut un buget record
pentru investitii in drumuri nationale si autostrazi de 8,9 mld.
lei (2,1 mld. euro). Bugetul CNADNR a fost cu 56% mai mare decat in
2008, insa rezultatele au fost finalizarea a doar 42 km de
autostrada de la Gilau la Turda (din Autostrada Transilvania). si
finantarea unor autostrazi precum Bucuresti-Ploiesti,
Timisoara-Arad, centura Arad, centura Constanta, care sunt oricum
in stadii incipiente.Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Basescu rupe prietenia cu asfaltatorii
Nu exista patron de firma de constructii caruia sa nu i se fi
propus, la un moment dat, un “aranjament” in afara legii, prin care
sa castige o licitatie sau o contestatie in instanta. O spun chiar
“regii asfaltului”, contactati ieri de Gandul, dupa ce, cu o seara
inainte, presedintele Basescu spusese, la postul B1TV, ca unii
dintre ei “au ajuns sa fie lacomi” si “incearca prin aranjamente sa
obtina contracte pe care nu le-au obtinut in licitatie”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info -
UDREA: „Eu si domnul Berceanu suntem cei mai mari constructori ai guvernului
Singura speranta este, in opinia oficialilor de la Transporturi,
rectificarea bugetara, adica decizia Guvernului de a lua bani de la
un minister pentru a-i da altuia. Intrebata de Gandul daca nu va fi
concurenta intre proiectele de drumuri si cel de constructie a
25.000 de case la tara pentru doctori, Elena Udrea, ministrul
Dezvoltarii, sustine ca “in niciun caz domnul Berceanu nu are
motive de invidie. Si eu sunt un sustinator al construirii
autostrazilor. Cu siguranta ca si domnul Berceanu, in masura in
care sunt bani, va primi si dansul”.Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
Garantiile pentru locuintele noi construite prin “Prima Casa” puteau creste si mai mult – constructori
Premierul Emil Boc a anuntat, miercuri, ca limita garantiilor
guvernamentale stabilita prin programul “Prima Casa” va fi
mentinuta la 60.000 euro pentru locuinte deja finalizate, dar va fi
majorata la 70.000-75.000 euro pentru case care urmeaza sa fie
construite, pentru imobile noi urmand sa fie majorat si plafonul
total al garantiilor. Modificarile urmeaza sa fie adoptate
saptamana viitoare de Guvern.Claudiu Georgescu, presedintele Asociatiei Producatorilor de
Materiale de Constructii din Romania, apreciaza masura privind
cresterea garantiilor, dar acuza ambuguitatea informatiilor oferite
de autoritati. “O casa nu se face intr-un an. Masura ne arata ca nu
avem inca o politica foarte clara legata de constructia de
locuinte”, a spus Georgescu.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro