Tag: constatare

  • Cea mai buna veste pentru toţi şoferii din România

    „Începând de astăzi, asigurătorii RCA sunt obligaţi să efectueze constatarea daunelor în locul indicat de către pagubit şi nu doar în centrele lor de constatare a daunelor”, spune Muntean, pe pagina sa de facebook.

    „Practic, dacă ai avut maşina avariată în baza unui tichet RCA, mergi cu maşina direct în service-ul auto unde inţentionezi să o repari, iar asigurătorul este obligat să vina în service-ul auto (ales de catre tine, indiferent dacă acel service auto are sau nu contract de colaborare cu firma de asigurări) şi să îţi efectueze constatarea daunelor. Este o premieră în România!
    Dispare în sfârşit, conceptul de punct de constatare a daunelor. Felicitari departmentului de protecţie a consumatorului din ASF!”, mai scrie Muntean, pe facebook.

    El a spus, pentru ECONOMICA.NET, că ASF a decis această modificare în urma solicitărilor făcute de service-uri cu un an în urmă. În plus, Muntean mai spune şi că asigurătorul este obligat să plătească reparaţia în orice service vrea păgubitul. „Reparaţia se poate face în orice service doreşte clientul păgubit, fără ca acel serivce să fie obligat să aibă contract cu asigurătorul”, a spus Muntean, pentru ECONOMICA.NET.

    ASF confirmă cele spuse de Muntean

    „În situaţia producerii unui eveniment asigurat prin contractul RCA, obligaţia asigurătorului de a constata daunele produse nu este condiţionată de existenţa unei relaţii contractuale între asigurător şi unitatea service în care persoana păgubită alege să repare vehiculul.

    Cititi mai multe pe www.jurnalumm.ro

  • Cea mai buna veste pentru toţi şoferii din România

    „Începând de astăzi, asigurătorii RCA sunt obligaţi să efectueze constatarea daunelor în locul indicat de către pagubit şi nu doar în centrele lor de constatare a daunelor”, spune Muntean, pe pagina sa de facebook.

    „Practic, dacă ai avut maşina avariată în baza unui tichet RCA, mergi cu maşina direct în service-ul auto unde inţentionezi să o repari, iar asigurătorul este obligat să vina în service-ul auto (ales de catre tine, indiferent dacă acel service auto are sau nu contract de colaborare cu firma de asigurări) şi să îţi efectueze constatarea daunelor. Este o premieră în România!

    Dispare în sfârşit, conceptul de punct de constatare a daunelor. Felicitari departmentului de protecţie a consumatorului din ASF!”, mai scrie Muntean, pe facebook.

    El a spus, pentru ECONOMICA.NET, că ASF a decis această modificare în urma solicitărilor făcute de service-uri cu un an în urmă. În plus, Muntean mai spune şi că asigurătorul este obligat să plătească reparaţia în orice service vrea păgubitul. „Reparaţia se poate face în orice service doreşte clientul păgubit, fără ca acel serivce să fie obligat să aibă contract cu asigurătorul”, a spus Muntean, pentru ECONOMICA.NET.

    ASF confirmă cele spuse de Muntean

    „În situaţia producerii unui eveniment asigurat prin contractul RCA, obligaţia asigurătorului de a constata daunele produse nu este condiţionată de existenţa unei relaţii contractuale între asigurător şi unitatea service în care persoana păgubită alege să repare vehiculul.

    Cititi mai multe pe www.jurnalumm.ro

  • Tăriceanu sesizează CCR, acuzând existenţa unui conflict Guvern – DNA după ancheta privind OUG 13

    ”Conflictul juridic de natură constituţională pe care preşedintele Senatului îl aduce în atenţia Curţii Constituţionale a României a fost generat de demersurile procurorilor din cadrul DNA, constând în anchetarea circumstanţelor în care a fost elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă al Guvernului referitor la modificarea şi completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală, fapt care a creat blocaje instituţionale”, a anunţat Senatul prin intermediul unui comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traian Băsescu despre decizia privind doctoratul lui Kovesi: “Dacă CNATDCU spune că dacă ai plagiat 20 de pagini e în regulă, aşa o fi”

    ”Eu cum să o comentez altfel decât conform rezoluţiei CNATDCU, că nu sunt specialist. Dacă ei spun că nu a plagiat şi că dacă ai plagiat 20 de pagini e în regulă, înseamnă că aşa o fi”, a spus Băsescu.

    Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis să propună ministrului Educaţiei menţinerea titlului de doctor în cazul Codruţei Kovesi, precizând că s-a constatat că în proporţie de 4% există fraze plagiate, fiind vorba de generalităţi.

    “Comisia de lucru a constat că teza expertizată prezintă reluarea unor pasaje din documente fără a le cita conform limbajului academic. Aceste împrumuturi neautorizate pot constitui fapte de plagiat. Pasajele care pot cădea sub calificarea legală română de plagiat reprezintă circa 20 de pagini din 444, ceea ce reprezintă aproape 4 % din teză. Deci, se constată o culpă în construcţia demonstraţiei tezei însă circumstanţele specifice trebuie luate în cauză pentru a determina sancţiunea. Proporţia reţinută afectează o mică parte a tezei. Este vorba de fraze care nu conţin idei originale sau particulare. Este vorba de fraze făcute din generalităţi. Calitativ, nu permite de a constata lipsa de aport ştiinţific al tezei. În opinia comisiei de lucru retragerea titlului de doctor este o sancţiune excesivă. Comisia de lucru a propus să nu retragă titlul de doctor. Consiliul General al CNATDCU a decis să transmită propunerea de a se menţine titlul de doctor. În teză nu e vorba de partea de contribuţie originală care să fie plagiată de undeva. Sunt chestiuni de mică importanţă sau intrate deja în limbajul de drept comun. Primii doi membri au analizat şi o altă teză, teza domnului Ponta. Sunt chestiuni diferite. Într-o parte s-a reţinut că sunt preluări masive fără citare pe când aici sunt chestiuni de notorietate, cărora toată lumea aşa le spune”, a explicat Mircea Adrian Bob, preşedintele Comisiei de Ştiinţe Juridice din cadrul CNATDCU.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traian Băsescu despre decizia privind doctoratul lui Kovesi: “Dacă CNATDCU spune că dacă ai plagiat 20 de pagini e în regulă, aşa o fi”

    ”Eu cum să o comentez altfel decât conform rezoluţiei CNATDCU, că nu sunt specialist. Dacă ei spun că nu a plagiat şi că dacă ai plagiat 20 de pagini e în regulă, înseamnă că aşa o fi”, a spus Băsescu.

    Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis să propună ministrului Educaţiei menţinerea titlului de doctor în cazul Codruţei Kovesi, precizând că s-a constatat că în proporţie de 4% există fraze plagiate, fiind vorba de generalităţi.

    “Comisia de lucru a constat că teza expertizată prezintă reluarea unor pasaje din documente fără a le cita conform limbajului academic. Aceste împrumuturi neautorizate pot constitui fapte de plagiat. Pasajele care pot cădea sub calificarea legală română de plagiat reprezintă circa 20 de pagini din 444, ceea ce reprezintă aproape 4 % din teză. Deci, se constată o culpă în construcţia demonstraţiei tezei însă circumstanţele specifice trebuie luate în cauză pentru a determina sancţiunea. Proporţia reţinută afectează o mică parte a tezei. Este vorba de fraze care nu conţin idei originale sau particulare. Este vorba de fraze făcute din generalităţi. Calitativ, nu permite de a constata lipsa de aport ştiinţific al tezei. În opinia comisiei de lucru retragerea titlului de doctor este o sancţiune excesivă. Comisia de lucru a propus să nu retragă titlul de doctor. Consiliul General al CNATDCU a decis să transmită propunerea de a se menţine titlul de doctor. În teză nu e vorba de partea de contribuţie originală care să fie plagiată de undeva. Sunt chestiuni de mică importanţă sau intrate deja în limbajul de drept comun. Primii doi membri au analizat şi o altă teză, teza domnului Ponta. Sunt chestiuni diferite. Într-o parte s-a reţinut că sunt preluări masive fără citare pe când aici sunt chestiuni de notorietate, cărora toată lumea aşa le spune”, a explicat Mircea Adrian Bob, preşedintele Comisiei de Ştiinţe Juridice din cadrul CNATDCU.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANI: Directorul executiv APIA Gorj, în stare de incompatibilitate

    Inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate au constatat faptul că directorul executiv al APIA Gorj, Constantin Negrea, s-a aflat în stare de incompatibilitate între 15 noiembrie 2013 – 06 martie 2015 deoarece a deţinut simultan funcţia de director APIA şi expert tehnic judiciar, potrivit A.N.I.

    “Agenţia Naţionalã de Integritate a constatat faptul cã Negrea Constantin s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 15 noiembrie 2013 – 06 martie 2015 întrucât a deţinut simultan funcţia publicã de Director executiv al Agenţiei de Plãţi şi Intervenţie pentru Agriculturã – Centrul Judeţean Gorj şi calitatea de expert tehnic judiciar în specializarea agriculturã, calitate aflatã în legãturã cu atribuţiile din fişa postului acestuia”, potrivit unui comunicat de presă al Agenţiei Naţionale de Integritate, remis luni MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locul unde locuitorii trăiesc140 de ani şi fără să se îmbolnăvesc-GALERIE FOTO

    Valea râului Hunza, aflat la graniţa dintre India şi Pakistan, este de multe ori numită şi “oaza tinereţii”. Oamenii din această regiune aproape nu se îmbolnăvesc niciodată şi arată mereu tineri, iar durata de viaţa ajunge până la 140 de ani.

    Mulţi dintre locuitori trăiesc peste 100 de ani şi este considerat ceva normal. Oamenii din Hunza au fost descoperiţi de europeni în anii 20 de către un doctor scoţian numit MakKarrison care a trăit o perioadă îndelungată alături de ei. Acesta le-a documentat viaţa şi a descoperit că secretul pentru longevitatea acestora este dieta lor. Scoţianul a descoperit că mănâncă puţină carne, şi iau masa doar de două ori pe zi. În plus, înnoată în apa îngheţată, iar o plimbare de 15-20 km este cât se poate de normală.

    R. Bircher detaliază felul în care trăieşte poporul din Hunza în cartea sa “Hunza-people who do not know disease”:

    – dieta e dominată de fructe şi legume
    – mănâncă multă hrană neprepărată, crudă
    – consumă foarte puţină sare
    – alcoolul şi dulciurile sunt consumate foarte rar

    În 1963, o echipă medicală franceză a mers într-o expediţie în Hunza şi au stabilit că speranţa medie de viaţă este de 120 de ani. Mai mult, în 1977, în cadrul unui congres despre cancer, potrivit mai multor oameni de ştiinţă, în Huzna s-a constatat absenţa cancerului în orice formă.

    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO


    Călătorie spectaculoasă pe cel mai mare râu subteran aflat într-o peşteră – GALERIE FOTO

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO

    Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO

    Imagini din epoca de aur: cum se distrau oamenii din URSS în anii ’70 şi ’80 – GALERIE FOTO

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs – GALERIE FOTO

    Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO

    Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO

    Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

    Restaurantul discret unde preşedinţii îşi duc amantele – GALERIE FOTO

     

     

  • Avere nejustificată de peste 530.000 lei, găsită de ANI la o grefieră din Iaşi

    ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Iaşi, în vederea începerii acţiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite şi veniturile realizate în perioada exercitării funcţiei de către Violeta Elena Oşoianu, grefieră la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi, după ce a constatat o diferenţă de 531.954 lei între averea dobândită şi veniturile realizate de aceasta, se arată în comunicat.

    Averea nejustificată a fost constatată pentru perioada 24 octombrie 2004 – 31 decembrie 2010.

  • Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea La Fântâna de către Oresa Ventures

    Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea La Fântâna, companie activă în sectorul îmbutelierii de apă în sistem de watercoolere, de fondul de investiţii Oresa Ventures (Cyprus) Limited.

    Autoritatea de concurenţă a evaluat operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, în conformitate cu Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice.

    Ca urmare a analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum şi de ce să investeşti într-un start-up inovator

    Multe dintre companiile antreprenoriale care au ales să mizeze pe idei sau produse inovatoare, oferind pieţei servicii sau produse în premieră pentru România, constată că au ajuns într-o „zonă albă a finanţării“, aflată între cei 50.000 – 500.000 de euro pe care îi poate oferi un business angel şi cele 20 de milioane de euro care stârnesc interesul fondurilor de investiţii. Cum apetenţa băncilor pare şi ea destul de redusă pentru astfel de finanţări, care sunt opţiunile tinerilor antreprenori aflaţi în această situaţie?

    Intr-o dimineaţă de vineri caniculară, 100 de invitaţi şi şapte speakeri în panelul de discuţii au dezbătut, cu patos sau potolit, pe marginea subiectului propus la cea mai recentă ediţie a Business Club. Care sunt alternativele de finanţare? Care sunt interesele şi limitele pe care le descoperă antreprenorii care caută să se finanţeze şi caută capital bătând la uşa bancherilor, a fondurilor de investiţii, a platformelor de crowdfunding, a investitorilor de tip business angel? Dar dacă niciuna dintre aceste soluţii nu se potriveşte mănuşă pe nevoile unei firme, ce alternativă are antreprenorul?

    Piaţa de finanţări este captivă în sistemul bancar, în proporţie de 95%. Pe piaţă există acum, concret, prea puţin alte forme de finanţare. O caracteristică a pieţei locale este faptul că investitorii preferă să se îndatoreze mai mult, în loc să cedeze o parte din afacere; spre deosebire, în economia americană, cei care dezvoltă un proiect sunt dispuşi să cedeze o parte din acţiuni sub formă de equity.

    „De multe ori în România se discută despre finanţare, dar acest concept este unul foarte general. Include, de pildă, concepte ca equity sau debt“, spune Daniel Vişoiu, de la fondul de investiţii BAC România. Şi precizează că un start-up are nevoie de bani pentru finalizarea proiectului şi apoi pentru extindere, iar „banca n-o să vrea niciodată equity, pentru că vrea garanţii că va primi banii înapoi, nu-şi asumă niciodată riscul. Banii care reprezintă debt nu ajută un antreprenor la început de drum pentru că în schimbul lor trebuie să ofere garanţii, ceea ce înseamnă că resursele financiare vor fi blocate, nu vor putea fi folosite pentru finalizarea afacerii“, adaugă Vişoiu. În opinia lui, soluţia este ca antreprenorii să abordeze fonduri de investiţii, să folosească piaţa de capital, să se focuseze pe AeRO, o piaţă alternativă care face parte din BVB. Bani care ar fi atraşi şi ar însemna un risc asumat de investitorii interesaţi de astfel de oportunităţi.

    UN STUDIU DE CAZ CONCRET

    Un exemplu cumva atipic este proiectul Freelo, afacere dezvoltat de KEI Development, care a plecat la drum cu patru fondatori, iar acum numărul investitorilor a ajuns la 12. Freelo va fi primul centru de agrement din această regiune a Europei care va găzdui un tunel de vânt vertical, o piscină cu valuri pentru surf, o zonă de relaxare cu piscină semiolimpică, spa, restaurant gourmet, dar şi o zonă de videoproiecţie în aer liber. Investitorii şi-au făcut calculele şi din start au constatat că vor avea nevoie să atragă capital suplimentar fondurilor cu care au demarat proiectul. Construit pe o suprafaţă de 12.500 metri pătraţi, lângă Bucureşti, centrul de agrement are nevoie de o investiţie totală de 9 milioane de euro; cei 12 investitori au adus circa jumătate din această sumă – echivalentul a 12 milioane de lei.

    Atragerea capitalului necesar pentru finalizarea Feeelo, realizat acum în proporţie de 65%, se dovedeşte a fi însă destul de dificilă. Investitorii au abordat mai multe variante în care ar putea să atragă bani, abordând bancheri, fonduri de investiţii, business angels; nici atragerea de capital prin platforme de crowdfunding sau prin listarea la AeRO, piaţa alternativă a Bursei de Valori Bucureşti, nu s-a dovedit a fi o soluţie pentru Freelo. „Dificultatea finanţării este din punctul meu de vedere dată de un complex de împrejurări. Băncile preferă să finanţeze proiecte cunoscute, iar al nostru este nou şi nu este în domeniul imobiliar. Băncile vor să ştie foarte clar care este randamentul, aceasta a fost una dintre primele dificultăţi. Un alt lucru care nu ne-a ajutat deloc este contracţia momentană de pe piaţa finanţărilor din România.

    Băncile trec printr-o prioadă dificilă în acest moment, este un paradox – au bani, vor să finanţeze, însă refuză să bage bani în proiecte pe care nu le cunosc foarte bine şi de care nu sunt 100% siguri. Am avut şi o cerere cel puţin hilară din partea lor: ne-au cerut garanţii mai mari decât finanţarea cerută“, spune Andrei Ion, managing director al KEI Development. El adaugă că Freelo a fost gândit din start ca un brand pe care investitorii doresc să-l dezvolte la nivel internaţional. Ideea le-a venit pentru că au identificat o oportunitate de business, anume că piaţa de entertainment la nivel naţional şi internaţional este în continuă creştere, mai ales în ce priveşte practicarea sporturilor; tot mai multă lume alocă timp şi bani pentru practicarea sporturilor, făcând din aceasta un mod de viaţă. Experienţa din tunelul de vânt este asociată unui zbor cu paraşuta, unei căderi libere, în spaţiu controlat, un sport nou, dar practicat de tot mai mulţi oameni.

    Primul tunel de vânt, povesteşte Andrei Ion, a fost construit în anii ‘70 în America, fiind destinat antrenamentului paraşutiştilor militari; în urmă cu patru ani la nivel internaţional erau 60 de astfel de tuneluri de vânt, la sfârşitul lui 2015 erau în construcţie încă 69, acum se află în construcţie la nivel internaţional 120 de astfel de tuneluri. „Am studiat posibilitatea implementării lui în România, am constatat că românii au un apetit deosebit pentru sporturile noi şi am decis să dezvoltăm acest proiect“, explică antreprenorul succesiunea paşilor. Aveau să identifice la nivel internaţional producătorii de tehnologie şi să constate că tehnologia existentă reprezintă de fapt adaptări din domeniul aeronautic, din domeniul cercetării sau al tunelurilor de vânt orizontale. „Adaptări ce veneau automat cu anumite minusuri, atât în ce priveşte deţinătorul tunelurilor, şi mă refer la costul de mentenanţă, costuri destul de mari cu consumul de energie, cât şi din punctul de vedere al experienţei utilizatorului, care nu beneficia de toate condiţiile mai ales din punct de vedere al calităţii aerului, al temperaturii interioare“, afirmă reprezentantul KEI Development.