Braşovul este istoric un oraş industrial de genul Timişoara şi Sibiu, cu investiţii străine dar şi româneşti în producţie.
Clujul este un oraş mult mai antreprenorial, cu multe afaceri locale în servicii, mai mult decât în producţie.
Timiş este al doilea judeţ din România, după zona Bucureşti-Ilfov, în atragerea investiţiilor străine, cu peste 4 miliarde de euro. Braşovul a atras investiţii străine de aproape 2,5 miliarde de euro, mai mult decât Clujul, care are aproape 2 miliarde de euro. Zona Bucureşti-Ilfov are investiţii străine de peste 40 de miliarde de euro.
Într-un oraş ca Braşovul, industrial, şi mai puţin antreprenorial, oamenii sunt obişnuiţi cu rutina fabricii, pontează la ora 7, ies din schimb la ora 15, la ora 16 sunt acasă, se odihnesc o oră, după care se ocupă de treburile casei, la ora 21 sunt în pat. Aşa este şi la Timişoara.
Poate Iulius Town, care prin întregul complex, prin clădirile de birouri, va atrage alte joburi va schimba comportamentul local din industrie spre servicii.
Dacă nu ar fi fost turiştii şi întâlnirile de business, piaţa de restaurante din Braşov ar fi fost la limita de avarie, pentru că nu se poate susţine local.
Într-un oraş industrial, salariile nu cresc aşa cum se întâmplă într-un oraş antreprenorial care se bazează mai mult pe servicii.
În Bucureşti salariul mediu depăşeşte 3.500 de lei net, în Cluj este de 3.100 de lei net, în timp ce în Timiş salariul mediu net este de 2.900 de lei, în Sibiu este de 2.800 de lei, iar în Braşov de 2.700 de lei. Iaşiul a recuperat puternic şi a ajuns la 2.700 de lei net.
Cei care lucrează în oraşe industriale, în fabrici, au mai puţine alternative decât cei din oraşele care se bazează pe servicii. Nu sunt atât de multe companii şi de obicei există o „înţelegere” în privinţa grilelor salariale.
Deşi toată lumea invocă lipsa de personal şi şomajul extrem de scăzut, în Timiş ajungând la 2% faţă de o medie naţională de aproape 4%, salariile nu cresc atât de rapid.
În oraşele industriale, puterea de negociere a angajaţilor este foarte redusă şi nu prea au unde să se ducă.
Având în vedere acest lucru, la care se adaugă rutina clară zilnică, fără excese şi fără cheltuieli inutile, nu există o presiune constantă şi puternică pentru a încerca să obţină salarii mai mari.
Cheltuielile sunt foarte clare, iar gradul de îndatorare este mai redus.
Dacă ar fi fost în Bucureşti, unde consumul este în floare, susţinut de credite, unde banii se aruncă mult mai uşor într-o vizită la mall, comportamentul ar fi fost altfel, în sensul că ar fi existat o presiune constantă pentru a obţine un salariu mai mare, pentru a plăti ratele la bancă şi apoi chiar pentru a lua credite mai mari.
În oraşele care se bazează mai mult pe servicii, mobilitatea este mult mai ridicată şi presiunea pe salarii creşte.
Într-un oraş industrial ca Braşovul poţi să intri într-o fabrică şi să rămâi mult timp acolo, fără ca vechimea şi experienţa obţinută să fie recompensate foarte mult.
La fel este peste tot în lume, în oraşele industriale sunt salarii mai mici, în timp ce în oraşele de servicii presiunea este mai mare din partea angajaţilor pentru a obţine salarii mai mari, pentru că au cheltuieli mai mari, fiind în oraşe de consum.
Pare un paradox, dar pentru a obţine salarii mai mari, trebuie să ai şi cheltuieli mai mari şi datorii mai mari, pentru a exista o presiune de-a te mişca din loc.
Asta nu înseamnă că este un îndemn să cheltuiţi mai mult sau să faceţi datorii mai mari.
Tag: constatare
-
Dacă vreţi salarii mai mari, trebuie să cheltuiţi şi să vă îndatoraţi mai mult
-
ANPC a constatat abateri la 60% dintre operatorii verificaţi din industria laptelui
ANPC a desfăşurat o serie de acţiuni de control, în perioada 27.05 – 07.06.2019, la nivelul întregii ţări, pentru a se asigura de respectarea prevederilor legale referitoare la comercializarea, etichetarea, prezentarea şi publicitatea laptelui de consum.
Au fost controlaţi 771 de operatori economici şi au fost constatate abateri la un număr de 454 dintre aceştia, însemnând o valoare de 58,9%. A fost verificată o cantitate de 64,5 tone de lapte de consum şi produse lactate, din care aproximativ 8,2 tone, însemnând 12,7%, nu se încadrau în prevederile legale.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Miliardarii americani constată că au creat un monstru şi acum nu ştiu cum să-l oprească
„Diviziunile sociale şi politice care există deja în societatea americană ameninţă structura care ne ţine uniţi şi capitalismul însuşi”, spune Jamie Dimon, cel mai puternic bancher din America, preşedintele executiv al JPMorgan Chase.
Jamie Dimon, care în 2018 a încasat 31 de milioane de dolari pentru cel mai bun an financiar din istoria băncii, constată că visul american se destramă şi de aceea companiile ar trebui să facă mult mai mult pentru societate.
Ray Dalio spune că sistemul capitalist, pe care l-a îmbrăţişat ca investitor precoce, a ajuns să creeze o inegalitate mult prea mare: „Sunt capitalist şi până şi eu mă gândesc că acest capitalism este stricat.”
Miliardarii Americii, care de multe ori prin facilităţile şi optimizările fiscale pe care le fac ajung să plătească un impozit mai mic decât un salariat american, cer acum impozite mai mari pentru bogaţi, în speranţa că vor potoli furia societăţii.
Modelul american de business este feroce pentru că se bazează pe consolidări şi achiziţii – peştele mare mănâncă peştii mici –, pe tăieri de costuri şi creşteri de preţuri la produsele şi serviciile oferite. În acest fel, cei mari devin şi mai mari, iar cei mici culeg fărâmiturile, care de cele mai multe ori le asigură doar simpla existenţă.
40% dintre angajaţii americani sunt la limita supravieţuirii cu salariul pe care îl primesc, iar nicio cheltuială în plus, să spunem de 400 de dolari pentru o vizită la dentist sau reparaţia unei maşini, nu poate fi absorbită.
Jamie Dimon a fost întrebat în Congres cum crede că se descurcă unul dintre funcţionarii băncii, care are un salariu de 2.425 de dolari pe lună, din care 1.600 de dolari este numai chiria, iar dacă se adaugă toate utilităţile, îngrijirea copilului şi transportul, are un minus de 567 de dolari în fiecare lună.
Puternicul bancher american nu a ştiut ce să răspundă.
Marile corporaţii americane au început să crească salariul minim, în speranţa că vor înăbuşi revolta americanilor: Amazon a ridicat salariul minim la 15 dolari pe oră, Bank of America la 17 dolari pe oră, cu o ţintă de 20 de dolari pe oră peste doi ani, iar JPMorgan plăteşte 18 dolari pe oră în marile oraşe şi
16,25 dolari pe oră în restul Americii.
În 2018, conducătorii companiilor americane din indicele bursier S&P au avut un venit de 12,4 milioane de dolari, faţă de 11,7 milioane de dolari în 2017.
Directorul executiv de la Manpower, firmă de recrutare şi plasare de personal, a avut cea mai mare diferenţă dintre salariul lui de CEO şi media salarială a angajaţilor lui, de 2.500%.
Statele Unite sunt o societate extrem de dură, unde businessul este pe primul loc. Companiile sunt într-un proces de creştere şi de restructurare continuă, iar orice majorare salarială trebuie acoperită prin reducerea altor poziţii şi introducerea roboţilor care să preia poziţiile repetitive.
Fluxul continuu de emigranţi ţine salariile minime jos, în zona de consum, şi de aceea, deşi şomajul în America este la minime istorice, salariile nu cresc nici cât rata inflaţiei.
În afara creşterii salariului minim, corporaţiile americane nu ştiu cum să rezolve această creştere a inegalităţii care a distrus clasa de mijloc, aceasta fiind cea mai afectată clasă din ultimele trei decenii.
Toată lumea vrea impozite mai mari, dar Donald Trump, miliardarul şi populistul preşedinte al SUA, nu-şi bazează platforma electorală pe acest lucru. Ci dimpotrivă, el a scăzut impozitele pentru corporaţiile americane.
Cei care conduc companiile sunt la mijloc, între creşterea furiei angajaţilor privind inegalitatea salarială şi interesul investitorilor, care vor creşteri ale preţului acţiunilor şi dividende mai mari.
Unul dintre porturile cele mai mari din Statele Unite, cel din Los Angeles, a vrut să introducă roboţi pentru a compensa creşterile salariale acordate, dar s-a lovit de furia sindicatelor, care nu acceptă acest lucru.
Walmart, cel mai mare retailer din lume, care are încasări de peste 1 miliard de dolari în fiecare zi, testează tot mai mult roboţi care să preia funcţiile de manipulare a produselor şi să înlocuiască oamenii.
În aceste condiţii, furia americanilor care nu au avut norocul de a fi miliardari va creşte din ce în ce mai mult.
Marile corporaţii şi cei mai puternici americani constată că acest capitalism, care i-a făcut să conducă America şi chiar lumea, a ajuns prea puternic şi nu mai poate fi controlat. -
Management cu inteligenţă artificială
Preferate nu sunt cursurile în care cei înscrişi trebuie să urmărească prezentări în PowerPoint, ci tot felul de aplicaţii şi platforme de coaching care folosesc inteligenţa artificială, scrie Wall Street Journal, cum ar fi Butterfly, Qstream sau LEADx, acesta din urmă cunoscut pentru aplicaţia sa Coach Amanda.
Aplicaţia de coaching Butterfly, spre exemplu, a fost creată de trei întreprinzători care s-au lovit ei înşişi de problemele pe care le presupune trecerea la posturi de conducere fără vreo pregătire. Butterfly preia feedbackul angajaţilor utilizatorilor săi şi, folosindu-se de tehnici de învăţare automată, oferă ponturi şi articole de citit. La rândul său, Coach Amanda este o aplicaţie care dispune de un robot conversaţional, adică o componentă software capabilă să gestioneze dialoguri cu utilizatorul. „Elevii” săi o instalează pe telefon şi-i pot pune întrebări, la care aceasta le răspunde fie în scris, fie cu ajutorul unor filmuleţe, îi ceartă atunci când e cazul folosind rezultatele unui test de personalitate integrat ori îi felicită.
Programele de coaching reţin răspunsurile utilizatorilor şi oferă diverse sugestii în funcţie de ele. Totodată, ele ţin seama şi de progresul în procesul de învăţare a acestora, stabilind cât de des sau de rar să le amintească să repete cele studiate.
Creatorii de astfel de aplicaţii şi platforme susţin că, totuşi, ele nu sunt capabile încă să înlocuiască omul, fiind mai indicate celor care nu-şi permit să dea câteva sute de dolari pe oră pentru un coach în carne şi oase, decât ca o soluţie universală. -
O primăriţă PSD spune că persoanele care ies în stradă la proteste, “sunt mai handicapaţi decât toţi handicapaţii”.
Aflat la Şcoala de Vară a femeilor social-democrate organizată pe litoralul românesc vineri, 31 august, primarul comunei Ion Corvin din judeţul Constanţa, Marcela Rădulescu, s-a declarat revoltată de prezenţa şi injuriile protestatarilor vis-à-vis de partidul din care face parte, dar şi referitoare la preşedintele PSD. Facem precizarea că aproximativ 10 persoane au venit pregătite cu pancarte împotriva partidului ce se află a guvernare, dar în special împotriva premierului României, Viorica Dăncilă. Aceasta, dar şi toate doamnele PSD au fost primite şi conduse la plecare de către protestatarii prezenţi, cu huiduieli şi injurii.
“Acesta este un lucru constatat de mine de foarte mult timp. Noi suntem un popor foarte bolnav, stăm foarte prost cu capul. Din lumea asta bolnavă majoritatea ne-am regimentat în partide, majoritari la PSD. Cei care protestează să se regimenteze şi ei într-un partid să facă campanie, să îşi spună părerile şi ce proiecte au, să atragă lumea şi să îi voteze. Să conducă ei cu eleganţă.
Dacă noi, din tot poporul ăsta handicapat, majoritatea a votat PSD, să îi lase să ducă mandatul la bun sfârşit. Dacă sunt alţii, vor deveni majoritari cu ideile lor mai bune, să vină ei la conducere. Până atunci, cei care ies în stradă sunt mai handicapaţi decât toţi handicapaţii.
Deci şi cei aproape 3 inşi care sunt afară sunt nişte oameni bolnavi mintal. Noi ne-am întâlnit aici la Şcoala de Vară a femeilor social-democrate să ne spunem problemele, să spunem ce am făcut, ce vom face şi ce n-am reuşit să facem. Iar ei, ce să zic, sunt nişte bolnavi”, a declarat, pentru Replica, primarul comunei Ion Corvin, Marcela Rădulescu scrie replicaonline.ro
-
O primăriţă PSD spune că persoanele care ies în stradă la proteste, “sunt mai handicapaţi decât toţi handicapaţii”.
Aflat la Şcoala de Vară a femeilor social-democrate organizată pe litoralul românesc vineri, 31 august, primarul comunei Ion Corvin din judeţul Constanţa, Marcela Rădulescu, s-a declarat revoltată de prezenţa şi injuriile protestatarilor vis-à-vis de partidul din care face parte, dar şi referitoare la preşedintele PSD. Facem precizarea că aproximativ 10 persoane au venit pregătite cu pancarte împotriva partidului ce se află a guvernare, dar în special împotriva premierului României, Viorica Dăncilă. Aceasta, dar şi toate doamnele PSD au fost primite şi conduse la plecare de către protestatarii prezenţi, cu huiduieli şi injurii.
“Acesta este un lucru constatat de mine de foarte mult timp. Noi suntem un popor foarte bolnav, stăm foarte prost cu capul. Din lumea asta bolnavă majoritatea ne-am regimentat în partide, majoritari la PSD. Cei care protestează să se regimenteze şi ei într-un partid să facă campanie, să îşi spună părerile şi ce proiecte au, să atragă lumea şi să îi voteze. Să conducă ei cu eleganţă.
Dacă noi, din tot poporul ăsta handicapat, majoritatea a votat PSD, să îi lase să ducă mandatul la bun sfârşit. Dacă sunt alţii, vor deveni majoritari cu ideile lor mai bune, să vină ei la conducere. Până atunci, cei care ies în stradă sunt mai handicapaţi decât toţi handicapaţii.
Deci şi cei aproape 3 inşi care sunt afară sunt nişte oameni bolnavi mintal. Noi ne-am întâlnit aici la Şcoala de Vară a femeilor social-democrate să ne spunem problemele, să spunem ce am făcut, ce vom face şi ce n-am reuşit să facem. Iar ei, ce să zic, sunt nişte bolnavi”, a declarat, pentru Replica, primarul comunei Ion Corvin, Marcela Rădulescu scrie replicaonline.ro
-
RAR: 6% din vehiculele verificate în S1 prezentau pericol de accidente, jumătate erau neconforme
„Aproape 1700 de vehicule verificate tehnic în trafic de inspectorii RAR, în prima jumătate a acestui an prezentau pericol iminent de accidente. Registrul Auto Român a verificat din punct de vedere tehnic în trafic, în primele 6 luni ale lui 2018, 33.726 de vehicule, la nivelul întregii ţări, iar în urma controalelor s-a constatat că aproape jumătate dintre acestea erau neconforme”, spune RAR.
RAR precizează că cele mai multe probleme au fost descoperite la instalaţia electrică de iluminare şi semnalizare, sistemul de reducere a emisiilor poluante, punţi, jante, anvelope şi suspensie, vizibilitate precum şi la sistemele de frânare şi direcţie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.