BusinessMagazin

Tag: comportament

  • De ce îi costă pe britanici 40 de miliarde de dolari lipsa somnului

     
    Angajaţii care suferă de lipsa somnului costă Regatul Unit 40 de miliarde de lire sterline, potrivit unui studiu citat de BBC.Acest calcul se bazează pe lipsa de productivitate a angajaţilor obosiţi sau puţin implicaţi în sarcinile zilnice de la muncă.
     
    Firma de cercetare Rand Europe a studiat comportamentul a 62.000 de angajaţi şi spun că pierderile generate de lipsa de somn a acestora echivala cu 1,86% din creşterea economică. Principalul impact a fost asupra sănătăţii – cei care dorm mai puţin de şase ore pe noapte sunt cu 13% mai predispuşi să moară mai devreme decât cei care dorm între şapte şi nouă ore.
     
    Studiul a evaluat costul insuficienţei somnului în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Canada, Germania şi Japonia. Iar dacă impactul somnului asupra angajaţilor din Regatul Unit pare puternic, acesta este mai mic decât cel din SUA sau Japonia, unde se pierd numeroase zile de muncă din cauza lipsei somnului: SUA pierd 1,2 milioane de zile de lucru pe an, iar pierderea adusă de acesta este de 411 miliarde de dolari sau 2,28% din PIB, Germania pierde 200.000 de zile de muncă pe an (60 de miliarde de dolari sau 1,56% din PIB), Japonia (600.000 de zile de muncă pe an, 40 de miliarde de lire sterline sau 1,86% din PIB), Canada pierde 80.000 de zile de muncă pe an şi costă 21,4 miliarde de dolari, 1,35% din PIB). Potrivit studiului, o porţie sănătoasă de som este cuprinsă între şapte şi nouă ore în fiecare noapte. 
     
    Studiul le cere angajaţilor să recunoască şi să promoveze importanţa somnului prin construirea de camere de somn în companii. 
     

  • De ce îi costă pe britanici 40 de miliarde de dolari lipsa somnului

     
    Angajaţii care suferă de lipsa somnului costă Regatul Unit 40 de miliarde de lire sterline, potrivit unui studiu citat de BBC.Acest calcul se bazează pe lipsa de productivitate a angajaţilor obosiţi sau puţin implicaţi în sarcinile zilnice de la muncă.
     
    Firma de cercetare Rand Europe a studiat comportamentul a 62.000 de angajaţi şi spun că pierderile generate de lipsa de somn a acestora echivala cu 1,86% din creşterea economică. Principalul impact a fost asupra sănătăţii – cei care dorm mai puţin de şase ore pe noapte sunt cu 13% mai predispuşi să moară mai devreme decât cei care dorm între şapte şi nouă ore.
     
    Studiul a evaluat costul insuficienţei somnului în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Canada, Germania şi Japonia. Iar dacă impactul somnului asupra angajaţilor din Regatul Unit pare puternic, acesta este mai mic decât cel din SUA sau Japonia, unde se pierd numeroase zile de muncă din cauza lipsei somnului: SUA pierd 1,2 milioane de zile de lucru pe an, iar pierderea adusă de acesta este de 411 miliarde de dolari sau 2,28% din PIB, Germania pierde 200.000 de zile de muncă pe an (60 de miliarde de dolari sau 1,56% din PIB), Japonia (600.000 de zile de muncă pe an, 40 de miliarde de lire sterline sau 1,86% din PIB), Canada pierde 80.000 de zile de muncă pe an şi costă 21,4 miliarde de dolari, 1,35% din PIB). Potrivit studiului, o porţie sănătoasă de som este cuprinsă între şapte şi nouă ore în fiecare noapte. 
     
    Studiul le cere angajaţilor să recunoască şi să promoveze importanţa somnului prin construirea de camere de somn în companii. 
     

  • Cum să nu pari prost pe Facebook. Trei tipuri de comportamente stupide, identificate de psihologi

    Psihologii de la Universitatea Budapesta din Ungaria au identificat trei tipuri de comportamente care îi fac pe unii dintre utilizatorii reţelei de socializare Facebook să pară proşti.

    Pentru a nu scăpa din vedere anumite categorii de comportamente online, cercetătorii maghiari au alcătuit mai întâi un eşantion reprezentativ de 180 de texte publicate pe bloguri şi forumuri şi au intervievat apoi 150 de internauţi, rugându-i să bifeze într-un chestionar comportamentul pe care îl consideră cel mai stupid.

    Vezi aici cum să nu pari prost pe Facebook. Trei tipuri de comportamente stupide, identificate de psihologi

  • Cum au ajuns magazinele online să piardă, în fiecare an, trilioane de dolari

    Clienţii vin şi pleacă, fără să cumpere neapărat ceva – aceasta este o problemă cu care se confruntă toate companiile din retail, fără excepţie. În mediul online însă, valoarea produselor abandonate a devenit cuantificabilă: aproape cât PIB-ul Statelor Unite. Retargetarea pare a fi cea mai bună soluţie a celor din retail pentru a reduce aceste pierderi.

    În era internetului este greu de imaginat că mai există lucruri pe care nu le poţi găsi online. Tocmai de aceea mulţi utilizatori îşi caută zi de zi, prin intermediul site-urilor de specialitate, diverse lucruri: de la autoturisme şi haine până la mobilă, vacanţe sau idei de activităţi, dar şi locuri de muncă. Cu toate acestea, unele persoane care vizitează astfel de site-uri ezită, din diverse motive, să facă cumpărături sau abandonează pur şi simplu paginile unde au văzut ceva de interes. Aici intervine retargetarea personalizată, mecanismul prin care reclamele sunt individualizate în funcţie de comportamentul şi preferinţele online ale utilizatorului, mecanismul jucând practic rolul unui consilier virtual dedicat gusturilor şi alegerilor personale ale fiecărui utilizator.

    Mai simplu spus: clienţii vizualizează un produs de care sunt interesaţi, îl transferă în coşul de cumpărături, dar în secunda următoare închid fereastra browser‑ului. E o problemă tot mai mare pentru comercianţii online, iar un studiu al celor de la Business Insider arată că sumele pierdute în acest mod se vor ridica, în 2016, la 4,6 trilioane de dolari. În 2015, pierderile au fost de 4,2 trilioane de dolari. De ce apare însă această creştere? Cauza principală, spun experţii, este utilizarea tot mai frecventă a dispozitivelor mobile: în al doilea trimestru din 2016, peste 46% din traficul pe site-uri de comerţ electronic a venit de pe mobil. Dar procentajul scade la doar 27% dacă vorbim de achiziţiile finalizate, potrivit unui studiu derulat de Criteo. Acelaşi studiu notează însă că aproximativ 2,75 trilioane de dolari ar putea fi recuperate, în principal prin retargetarea clienţilor.

    „Retargetarea se referă la utilizatorii care sunt deja în magazin şi care consumă deja produsele existente, sau conţinutul existent, şi la procesul de a-i readuce după ce au părăsit magazinul. De obicei, asta se întâmplă după ce ei au văzut câteva oferte, au studiat produsele, dar apoi nu au mai efectuat alte operaţiuni. Cu alte cuvinte, nu au adăugat nimic în coşul de cumpărături; este valabil şi în cazul celor care abandonează coşul de cumpărături fără a efectua achiziţia”, explică Maciek Mikolajczak, business development director CEE pentru RTB House. „Un alt segment al retargetării este acela în care interacţionăm cu cei care au achiziţionat produse, prezentându-le noi oferte de care au putea fi interesaţi. La modul cel mai simplu, este vorba de readucerea utilizatorilor care au părăsit magazinele online,” adaugă reprezentantul RTB House.

    Numărul celor care abandonează coşul de cumpărături depinde de tipul magazinului sau de oferte; de obicei, cu cât produsul este mai scump cu atât şansele de a abandona coşul sunt mai mari. E vorba, desigur, de faptul că tranzacţia implică o sumă mare, iar utilizatorul se poate răzgândi. Din punct de vedere al domeniilor, acest fenomen este mult mai des întâlnit în cazul magazinele online de electronice decât, spre exemplu, în cazul celor de haine.

    Fiecare utilizator face sute de acţiuni mărunte atunci când vizitează un site. Sistemul dezvoltat de RTB House foloseşte fiecare informaţie lăsată de această activitate a vizitatorilor pe site. În acest fel, poate fi identificat un tipar în procesul de luare a deciziilor. Cu o gamă mult mai largă de informaţii despre utilizator, sistemul ajută companiile să estimeze rata de conversie individuală, maximizând profitabilitatea campaniei.

    În acest fel poate fi stabilit rapid şi sigur potenţialul de conversie al unui utilizator, informaţie esenţială pentru a eficientiza campaniile de retargetare personalizată. Tehnologia RTB House poate fi folosită inclusiv pentru utilizatorii care nu au dat clic pe reclame, un aspect esenţial pentru companiile care se ocupă de marketing digital. Până acum, nu aveau cum să obţină aceste informaţii. Tehnologia este construită pe algoritmi matematici care, folosind reţele neurale recurente, ajută la identificarea unor tipare mai detaliate ale potenţialului de cumpărare al unui utilizator.

    „Folosim inteligenţa artificială şi sisteme de machine learning (ramură a informaticii prin care computerul «învaţă» şi acţionează fără programare explicită – n.red.) pentru a analiza comportamentul şi pentru a-l modela pe baza activităţile utilizatorilor; acest lucru ne permite să prezicem anumite comportamente, în cazul nostru conversii. Şi din moment ce lucrăm într-un mediu de real-time bidding (RTB sau licitare în timp real – n. red.), fiind nevoiţi să decidem în fiecare moment dacă vrem sau nu să arătăm utilizatorului un mesaj publicitar, sistemele de machine learning sunt extrem de folositoare.”

    De cele mai multe ori, retargetarea este folosită strict pentru campaniile de generare de vânzări ca acţiune pe termen scurt, cu scopul de a aduce utilizatorii care sunt în proces de cumpărare înapoi în site pentru a-i convinge să cheltuiască. Totuşi, multe companii au ajuns să folosească sisteme de retargetare în strategiile pe termen lung, pentru a targeta utilizatori inactivi. Astfel, retargetarea le reaminteşte oamenilor de brandul clientului şi creşte interacţiunea acestora cu site-ul. Retargetările dedicate ajung astfel să ofere o flexibilitate foarte mare în strategiile de fixare a obiectivelor şi ajută la menţinerea brandului în mintea clienţilor, astfel încât la următoarea achiziţie brandul promovat să fie prima opţiune.

    „Există mai multe moduri de a retargeta: noi facem retargetare personalizată, adică mesajul publicitar e destinat unor anumiţi utilizatori. Folosim cookie-uri (un cookie HTTP sau un modul cookie este un text special trimis de un server unui browser şi apoi trimis înapoi de către browser, de fiecare dată când accesează acel server; cookie-urile sunt folosite pentru autentificare precum şi pentru urmărirea comportamentului utilizatorilor – n.red.) pentru a le studia comportamentul în magazin, şi apoi alegem cele mai potrivite oferte pentru utilizatorul în cauză. Cu alte cuvinte, putem spune că nu există două anunţuri identice”, notează Mikolajczak. Tot el mai spune că multe magazine online folosesc retargetarea, cu siguranţă peste jumătate, „dar asta dacă ne referim la toate magazinele online de la noi, atât cele mari cât şi cele cu zece utilizatori pe zi. Cu cât platforma este mai mare, cu atât cresc şansele ca aceasta să folosească retargetarea. Serviciile sunt disponibile pentru oricine, noi însă încercăm să ne concentrăm pe clienţii mai mari, pentru că serviciile sunt destul de sofisticate.”

    În România, RTB House este lider de piaţă pe segmentul serviciilor de acest tip care vizează magazinele medii şi mari. Compania a început activitatea locală în 2013, iar în momentul de faţă au aproximativ 40 de clienţi. „Pot să spun că avem o creştere rapidă”, remarcă Maciek Mikolajczak, care argumentează că afacerile s-au triplat în prima jumătate a anului comparativ cu perioada similară din 2015. „Asta nu înseamnă că în prima parte a anului trecut nu am avut treabă, dar a crescut portofoliul de clienţi şi mai ales piaţa de comerţ electronic din România.”

    În România, RTB House lucrează pentru companii precum Altex, Answear, Avon, Cel.ro, Evomag, F64, Fashiondays, Olx, Orange, PCGarage sau Zoot.ro.

    Compania a fost fondată în Polonia, aceasta fiind în prezent şi cea mai mare piaţă pentru RTB House. „Văzând însă dinamica din alte ţări, Polonia nu va rămâne pe prima poziţie pentru mult timp”, spune Maciek Mikolajczak. „Vă pot spune că finalul primului trimestru de anul viitor Rusia va deveni principala noastră piaţă.“ RTB House operează la nivel global, cu birouri în Varşovia, Praga, Moscova şi São Paulo. Compania a ajuns la profit după trei ani şi jumătate, lansând prima sa campanie în 2012; în prezent, coordonează peste 800 de campanii pentru branduri globale în Europa, zona de Asia şi Pacific, precum şi America Latină, şi are în jur de 150 de angajaţi.

  • Grupul MOL mizează pe petrochimie în strategia pe următorii 15 ani

    Grupul MOL estimează o creştere a consumului de carburanţi în următorii ani, în timp ce pe termen lung anticipează o dezvoltare a segmentului de produse petrochimice, a declarat joi Petho Zsolt, senior vicepreşedinte al grupului petrolier MOL.

    Potrivit oficialului, consumul de carburanţi va creşte în următorii ani, impulsionat de mai mulţi factori, cum ar fi mărirea numărului de automobile şi dorinţa tinerilor de a avea mai multă mobilitate.

    „Numărul de autoturisme raportat la suta de locuitori este încă foarte mic în România şi în toată Europa de Est (prin comparaţie cu Vestul Europei), astfel că ne aşteptăm la creşterea numărului de maşini, implicit şi a consumului de carburanţi. Un alt factor important vine din comportamentul tinerilor de astăzi. Ei îşi doresc să aibă mobilitate crescută, iar noi ne pregătim pentru a susţine aceste tendinţe”, a spus Petho Zsolt în cadrul unui briefing de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Rareş Măcinică, MBA managing director Lagermax AED România: MBA – Married but Available, CEO – Chief Emotional Officer

    O prietenă bună, pasionată de relaţia astre – comportamentul uman, mi-a povestit sau, mai bine spus, prevestit ce se întâmplă când afară este Lună plină. Recunosc că, până la acel moment, nu am conştientizat nici măcar când este Lună plină, cu atât mai mult efectele asupra noastră: insomnie, decolorarea lenjeriei, agresivitate crescută, zbucium, nelinişte.

    Recunosc că, poate curios, poate nedumerit, am urmărit pentru un timp apariţia Lunii pline şi, să vezi minunea, am devenit mai zbuciumat, agitat, nervos. E drept că lenjeria mi-a rămas identică, coloristic vorbind, ceea ce, iată, indică deja o breşă în sistemul superstiţiilor. Este de fapt, o stare de inducere. Nimic mai mult.

    Aşa stă situaţia şi cu un CEO. Aproape peste tot găseşti CEO standardizaţi: calităţi must have, inspiră, motivează, focusaţi înspre clienţi, integri, cinci calităţi de top pentru a fi un CEO de succes (altfel, dacă nu le ai tocmai pe acelea, nu eşti de succes…). Pe acelaşi principiu al Lunii pline, şi cazul CEO-ului de succes este de fapt o stare de inducere a unui tip de comportament-şablon. Fie poţi fi descris prin acele carcateristici, fie nu eşti un CEO de succes. Urmează însă o întrebare firească: dar cu OMUL CEO cum rămâne? Un CEO are nevoie de o „etichetă”, însă acum aceasta este doar una externă, care defineşte relaţia CEO – Mediu Extern (angajaţi, clienţi, furnizori…). Însă focusarea exclusivă şi excesivă spre impunerea unor norme de comportament duce la dezumanizare şi depersonalizare. De aceea, mulţi CEO o iau la un moment dat razna; nu devin neapărat nebuni, dar au comportamente deviante.

    Şi atunci, pentru a evita şablonizarea comportamentului unui CEO, iată că, în urma unui studiu propriu :), am reuşit să alcătuiesc o listă de 20 de îndatoriri ale unui CEO modern care să îi readucă umanitatea şi identitatea personalităţii lui unice ca OM. O precizare, pentru a face deosebirea de gen, am adăugat un „m” şi „f” după CEO.

    1. Să fie Romantici, un fel de romantism filosofic care pune accent pe intuiţie ca metodă de cunoaştere, pe libertatea şi spontaneitatea de gândire şi de faptă. Dacă eşti Romantic, eşti şi expresiv, fermecător, sensibil…

    2. Să spună Te Iubesc! măcar o dată pe zi. A iubi înseamnă, sinonimic, şi a râvni, jindui, a fi pasionat.

    3. Să privească Cerul dimineaţa şi seara. Dar nu când e Lună plină. Cerul nu are doar sensul spaţiului cosmic, cerul înseamnă şi cupolă, firmament, providenţă, rai, celest, pur, nepătat…

    4. Să scrie o Poezie la fiecare 3 luni, un catren. Toţi CEO care vor scrie poezii la fiecare 3 luni se vor putea iniţia în magie şi vor putea face vrăji, ducând analiza competiţiei într-o sferă ocultă. 

    5. Să cultive o Floare, de preferat Orhidee şi Crini. Crinul este un simbol al încrederii necondiţionate, aparţine nobililor, celor cu un statut înalt (crinul regal…). Mai mult, o legendă din Japonia antică spune că orhideele puteau fi găsite în natură doar de către acei războinci care îşi dovedeau vitejia.

    6. Să Piloteze o dată pe an un avion ultrauşor. Să devii una cu Cerul, să te gândeşti la cei din jur şi să le şopteşti că îi Iubeşti, iar dacă prinzi vreun apus, să fii şi Romantic… dar, peste toate, să fii liber, să pluteşti…

    7. Să se îmbrace cel puţin o dată pe lună în uniformă de General (sau în Darth Vader) şi să le vorbească angajaţilor despre obiective.

    8. Să tragă cu Pistolul la fiecare 3 luni (în poligon), totuşi nu îmbrăcat(ă) în uniforma de general, că e ilegal. Destresare şi adrenalină, senzaţia de control, stăpânire de sine…

    9. Să ţină în birou un Vultur, adevărat! (v. Trump). Vulturul are o simbolistică vastă, în primul rând este un simbol al puterii şi înălţării.

    10. Să Picteze Portretele Managerilor din Companie şi ai principalilor competitori.

    11. Să mănânce minimum 100 g de Nuci pe zi pentru sănătatea creierului (după un timp, orice CEO are cel puţin un comportament deviant).

    12. Să facă 10 Flotări la sosire şi la plecare, CEOf să facă 10 sărituri cu coarda.

    13. Să se uite la Desene animate, CEOm la Frozen, CEOf la Şeriful Callie.

    14. Să scrie o Reţetă de mâncare vegetariană în fiecare lună.

    15. Să scrie un Jurnal pe care să îl predea succesorului.

    16. Să Hrănească din mână o Căprioară în pădure.

    17. Să prindă un Păstrăv cu mâna într-un râu curgător.

    18. Să Urle 5 minute în birou, cel puţin o dată pe săptămână, „Show me the money”!

    19. CEOm – min 2 Duşuri reci pe zi de la vârsta de 40 de ani (de criză)… e mişto cu amanta, dar nu uita cu cine ai plecat la drum.

    20. CEOf – min. o sesiune de Pasiune pe zi dimineaţă, se spune că „cel mai frumos make-up al unei femei este pasiunea, dar cosmeticele sunt mai uşor de cumpărat”.

    Un CEO nu poate fi descris de autori de cărţi. Un CEO se Descoperă: pilotând, trăgând cu arma, hrănind o căprioară din mână în pădure, câteodată cu un popcorn în faţa televizorului admirând părul Sofiei Întâi. Un CEO se autorevelează, se dezvăluie, ca o corolă de minuni a lumii, un CEO sporeşte taina lumii şi, prin cele 20 de sfaturi de mai sus, un CEO se îmbogăţeşte pe el/ea, să îmbogăţească pe ceilalţi.
     

  • Cât timp petrece zilnic un copil de cinci ani din România pe reţelele de socializare

    Aproximativ 85% dintre copiii din România cu vârste cuprinse între 5 şi 16 ani şi cu acces la internet intră zilnic online, aceştia petrecând, în medie, peste cinci ore pe zi pe reţelele sociale, arată un studiu realizat de iSense Solutions în exclusivitate pentru Lowe Group România.

    Studiul este al treilea din seria Bold by Lowe Group şi analizează comportamentul copiilor din trei categorii de vârstă – 5-7, 8-12 şi 13-16 ani – în mediul digital. Datele arată că vârsta medie la care copiii primesc device-uri este de 8,5 ani pentru tabletă, 9 ani pentru computer, 10 ani pentru smartphone şi 11 ani pentru alte dispozitive smart. Însă, chiar şi înainte să aibă un device personal, cei mici au acces la dispozitivele părinţilor.

    „Tehnologia adusă în braţele copiilor de la o vârstă atât de fragedă produce schimbări de comportament atât în rândul generaţiei tinere, cât şi al mecanicilor decizionale din familie. 71% dintre părinţi au declarat că îşi întreabă copiii ce produse să cumpere şi 51% îi consideră pe cei mici foarte persuasivi, iar asta vine din creşterea încrederii în percepţia lor, creştere datorată accesului la informaţie pe care aceştia îl au utilizând device-uri moderne. Miza noastră este una importantă: să înţelegem factorii care influenţează noile modele comportamentale şi să identificăm indiciile care ne pot ghida în pregătirea pe termen lung a unor strategii de comunicare potrivite şi actuale pentru cei care vor deveni următorii noştri consumatori”, spune Adela Preda, Digital Creative Strategist, Profero.

    Device-ul pe care copiii îl folosesc cel mai des este, deloc surprinzător, smartphone-ul, pe care aceştia petrec, în medie, 160 de minute pe zi, chiar 208 minute în cazul adolescenţilor de 13-16 ani. În acelaşi timp, se remarcă o preferinţă pentru tabletă în categoria de vârstă 5-7 ani.

    Cei mici intră pe internet în special de acasă şi obişnuiesc să urmărească videoclipuri muzicale, clipuri amuzante şi de desene animate sau să stea pe reţelele sociale. Aceştia au, în medie, 14 aplicaţii instalate pe smartphone, cele mai folosite fiind cele de navigare pe internet, reţele sociale, jocuri şi chat/messenger. Copiii mai mici preferă să se joace pe smartphone, în timp ce adolescenţii socializează. Astfel, copiii au conturi pe mai multe reţele sociale, cele mai populare fiind Facebook (utilizată de 43% dintre aceştia şi pe care petrec, în medie, 121 de minute pe zi), Whatsapp (11% / 72 minute), Instagram (2% / 67 minute) şi Snapchat (1% / 62 minute).

    „Dacă nu comunici în social media, este ca şi cum ai lăsa vitrina magazinului goală. Majoritatea respondenţilor ne confirmă faptul că, deşi tendinţa este să blameze reclamele, sunt totuşi fani declaraţi de branduri. Astfel, îi putem convinge prin conţinut de calitate, nu prin cantitate şi îi putem targeta prin crearea de pagini care să ii atragă prin postări din zona lor de interes”, adaugă Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions.

    Peste jumătate dintre copii şi-au făcut cont pe Facebook asistaţi de un părinte, ceea ce arată o preocupare a părinţilor faţă de activitatea socială din mediul digital a copiilor lor.

    Pe Facebook, copiii dau, cel mai des, like la postările prietenilor şi vorbesc pe chat, însă se remarcă o înclinaţie a adolescenţilor (peste 57%) să dea like la paginile brandurilor şi ale vedetelor. În ceea ce priveşte publicitatea în mediul digital, adolescenţii de 14-16 ani văd reclamele în special la începutul clipurilor video de pe YouTube, pe Facebook, pe site-uri şi în interiorul unor aplicaţii sau jocuri. Dau click să afle mai multe în special pe Facebook (28%) şi pe bloguri şi doresc să cumpere produsul după ce au văzut reclama în interiorul unor jocuri sau pe Facebook.

    Studiul a fost realizat de compania iSense Solutions în exclusivitate pentru Grupul Lowe şi cuprinde atât metode calitative, cât şi cantitative. Astfel, au fost realizate 4 focus grupuri cu copii cu vârsta între 8-12 ani, respectiv 13-16 de ani, iar studiul cantitativ a fost realizat pe adolescenţi cu vârsta între 14-16 ani şi părinţi cu copii cu vârsta între 5-16 ani. Datele au fost culese online prin intermediul Panelului ResearchRomania.ro şi sunt reprezentative pentru mediul urban. Rezultatele au un grad de eroare de +/-6%.

  • Lupta pentru o piaţă de 250 de milioane de euro

    Deşi criza economică a produs scăderi de până la 30% pe piaţa de birotică şi papetărie din România, vânzările şi-au reluat trendul ascendent şi au ajuns iar la 250 de milioane de euro. E-commerce‑ul modelează deopotrivă afacerile şi comportamentul de consum, într-o piaţă cu un ritm de creştere previzionat la 10% pentru anul în curs.

    15 septembrie este un catalizator pentru afaceri, de pildă florării, iar domeniul biroticii înregistrează toamna cel mai important vârf de vânzări. Dincolo de rulajele crescute, perioada aduce şi cele mai mari profituri pentru companiile din domeniul biroticii şi papetăriei, conform declaraţiilor reprezentanţilor firmelor de profil. „Companiile de birotică şi papetărie au cele mai mari vânzări odată cu trecerea verii, când oamenii se întorc la birouri din concediu sau când copiii încep şcoala“, declară Dan Faţi, cofondator şi acţionar al Dacris, una dintre principalele companii din domeniul biroticii şi papetăriei. Ligia Roşu,  marketing manager al Austral, completează: „Cele mai profitabile perioade ale anului sunt aferente trimestrului întâi şi trimestrului patru“. De asemenea, toate sărbătorile naţionale şi Crăciunul înseamnă pentru companiile de profil un prilej de promovare şi vânzare a articolelor personalizate.

    „După scăderea drastică a consumului din anii de criză, piaţa şi-a revenit şi continuă să crească, dar creşterea se datorează deopotrivă diversificării şi extinderii distribuţiei de noi categorii de produse destinate birourilor, cum ar fi articole de protocol, produse pentru curăţenie, echipamente de protecţie, mic mobilier etc.“, spune Dan Faţi. El adaugă că piaţa locală de birotică şi papetărie s-a dezvoltat în ultimii ani şi estimează că valoarea vânzărilor depăşeşte 250 de milioane de euro pe an. Dan Faţi arată că ritmul pieţei de papetărie se leagă strâns de evoluţia PIB–ului, iar vânzările pe acest segment au crescut constant în ultimii trei ani, ascensiunea afacerilor din domeniu fiind generată de creşterea consumului. Pe de altă parte, „evoluţia domeniului nu a înregistrat modificări notabile în ultimii ani, ritmul de creştere situându‑se undeva în jurul valorii de 5-10%“, susţine Ligia Roşu, reprezentanta Austral, care plasează vânzările anuale ale domeniului în jurul valorii de 210 milioane de euro.

    Piaţa distribuţiei de papetărie, pe care se luptă trei companii mari, RTC Proffice, Dacris şi Austral, la care se adaugă alte câteva sute de jucători de talie mică cunoaşte în prezent o creştere moderată. În condiţiile în care online-ul câştigă o pondere tot mai importantă din vânzări, iar preferinţa pentru produse ecologice este tot mai accentuată, sunt lucruri care se menţin neschimbate. De pildă, produsele vedetă în vânzări. „În topul vânzărilor se plasează hârtia şi tipăriturile executate în tipografia proprie, precum şi instrumentele de scris din gama Pilot. Preţurile pot să varieze în funcţie de calitate, funcţionalitate şi durata de viaţă a produsului“, spune Dan Faţi. Pentru produsele tipărite este imposibil de menţionat un preţ mediu, având în vedere diversitatea comenzilor şi a tipurilor de hârtie şi carton folosite, iar antreprenorul punctează că firma are capacităţi proprii de producţie cu echipamente performante, ceea ce înlesneşte practicarea unei politici de preţ competitive. Austral vinde cel mai bine markerele permanente din gama instrumente de scris, cu preţuri care pleacă de la un leu pe bucată,  hârtie pentru copiator, cu preţuri începând de la nouă lei pe top şi bibliorafturi, cel mai ieftin fiind 3 lei, spune reprezentanta companiei.

  • Fotografiile cu fiica sa de 15 ani care l-au scandalizat pe Cristi Boureanu. Galerie FOTO

    Cristi Boureanu are probleme şi nu-şi mai poate ţine fiica în frâu, pe Ioana, o adolescentă rebelă, în vârstă de 15 ani. cei doi au ajuns, luni seară, la Poliţie, după un scandal în plină stradă. Oamenii legii au intervenit, la sesizarea jandarmilor, căci fata striga ca din gură de şarpe să fie salvată. Boureanu a fost escortat de patru maşini ale Poliţiei, la Secţia 2, pentru declaraţii. Ioana a dat o declaraţie împotriva tatălui ei în faţă poliţiştilor. Ea a spus că o o rupe în bătaie acasă.

    Vezi aici fotografiile cu fiica sa de 15 ani care l-au scandalizat pe Cristi Boureanu. Galerie FOTO

  • „Nimeni nu ştie să aibă grijă de el aşa cum am eu”. Care sunt semnele care trădează o relaţie TOXICĂ

    „Copilul este cea mai mare realizare a mea”. „Trebuie tot timpul să fiu atentă să nu păţească ceva”. „Nimeni nu ştie să aibă grijă de el aşa cum am eu”. „Nimeni nu mă poate învăţa nimic, eu sunt mama perfectă”. „Am suferit foarte mult în copilărie, dar micuţul meu va avea tot ceea ce îşi doreşte”. „Nimeni nu are voie să se atingă sau să îşi dea cu părerea despre copilul meu”. De cele mai multe ori, sub această avalanşă de trăiri emoţionale se ascunde un comportament toxic, lucru care trimite relaţia dintre mamă şi copil pe un drum greşit.

    Află mai multe despre trăsăturile pe care le are un părinte toxic şi despre modul în care poate fi evitat acest comportament nociv