BusinessMagazin

Tag: companii

  • ​Vând unii, cumpără alţii: Fondurile de pensii private Pilon II au vândut acţiuni OMV Petrom şi Banca Transilvania de 380 mil. lei în trei luni pentru că cele două companii au devenit prea mari în portofoliile lor. Printre cumpărători, alte fonduri care nu aveau suficiente acţiuni

    Maximele istorice atinse în ultima perioadă de OMV Petrom (SNP) şi Banca Transilvania la Bursa de Valori au determinat ca unele dintre cele mai mari fonduri de pensii private Pilon II din România, care au active de zeci de miliarde de lei, să vândă din aceste acţiuni pentru a nu depăşi limita de expunere admisă de maximum 5% din activul fondului pe un singur emitent.

    Cumpărători au fost investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti, dar şi fonduri de pensii private care pot suplimenta deţinerile la cele două companii întrucât expunerile lor raportate la activul net sunt sub pragul de 5% impus prin reglementările Autorităţii de Supraveghere Financiară. Ce înseamnă pentru preţul acţiunilor celor două companii? Mai jos în ştire.  

    Astfel NN Pensii, cel mai mare fond de pensii private Pilon II din România, şi Metropolitan Life, al treilea cel mai mare fond P2, au vândut acţiuni OMV Petrom (SNP) de 234 milioane de lei în aprilie, mai şi iunie, arată calculele realizate de ZF pe baza BVB şi a datelor agregate de platforma desprepensiiprivate.ro. Pe de altă parte vânzările la Banca Transilvania a cinci fonduri – Aripi, AZT Viitorul Tău, BCR Pensii, BRD Pensii şi Metropolitan, au însumat 146 mil. lei.

    “Parcursul pozitiv al TLV şi SNP le-a propulsat pe primele două locuri, chiar dacă de câteva luni fondurile de pensii vând constant din deţinerile celor doi emitenţi pentru a se încadra în limita de 5% din activ per emitent. În cazul SNP în iunie au fost cele mai agresive vânzări: peste 160 milioane de acţiuni, adică peste 40% din rulajul lunar. Este de aşteptat ca aceste vânzări să continue şi în perioada următoare, având în vedere raliul celor doi emitenţi, dar cel mai probabil într-un ritm mai puţin alert decât cel din luna iunie”, spune George Moţ, analist şi administrator al platformei desprepensiiprivate.ro.

    @ OMV Petrom

    Pentru luna iunie, situaţia la OMV Petrom arată în felul următor pentru NN Pensii şi Metropolitan Life Pensii Private. Vânzări de 58 milioane de acţiuni de la Metropolitan Life şi 103 mil. acţiuni de la NN Pensii. Niciun cumpărător fond P2.

    Mai: 23 milioane de acţiuni Metropolitan şi 71 milioane de acţiuni NN Pensii. Printre cumpărători: Aripi (Ă15 mil. acţiuni), BCR Pensii (26,5 milioane de acţiuni). Cele mai recente date, la iunie, arată că investiţia Aripi la Petrom era de 4,84% iar a BCR de 4,32%.

    Aprilie: 31,4 milioane de acţiuni SNP date de Metropolitan şi 41,7 milioane de acţiuni date de NN Pensii. Printre cumpărători: BCR Pensii (31,5 milioane de acţiuni).

    Acţiunile OMV Petrom au urcat în ultimul an cu aproape 50% fără a lua în calcul randamentul dividendelor distribuite de companie. Capitalizare a ajuns la 49,2 mld. lei.

    @ Ce înseamnă pentru preţul acţiunilor?

    “TLV şi SNP sunt două dintre cele mai populare acţiuni din portofoliile clienţilor TDV. Cu performanţe YTD cu peste 15% mai mari faţă de indicele BET, cele două companii continuă să răsplătească investitorii de termen lung. Totodată, dividendele generoase oferite şi ponderea foarte mare pe care cele două companii o au în indicele BET se reflectă într-un volum de tranzacţionare foarte mare”, potrivit departamentului de analiză TradeVille.

    Obligativitatea fondurilor de pensii de a reduce din expunere din cauza creşterii cotaţiei celor două companii nu a determinat o corecţie pe grafice, continuă analiştii.

    “Astfel, vânzările din partea fondurilor de pensii au fost absorbite foarte bine de către piaţă. Un factor determinant este creşterea exponenţială a numărului de investitori de la BVB care optează pentru cumpărarea unui ETF care urmăreşte indicele BET, creând astfel o presiune de cumpărare pentru aceste două companii. Ne aşteptăm ca acest trend să continue şi în perioada următoare, însă este important de menţionat faptul că, într-o lună august în care volumele din punct de vedere istoric sunt ceva mai reduse, o vânzare accelerată din partea fondurilor de pensii ar putea duce la mişcări mai mari de preţ. Acelaşi lucru a fost vizibil în trecut şi la companii mari de tehnologie din SUA. Un exemplu bun este Amazon, care anual trece printr-o perioadă de corecţie în momentul în care fondatorul Jeff Bezos vinde pachete mari de acţiuni”.

    @ Banca Transilvania

    Cea mai mare bancă din România a avut o activitate mai intensă de tranzacţionare din partea fondurilor de pensii decât a avut cea mai mare companie din România. Astfel cinci fonduri de pensii private au tranzacţionat acţiuni TLV în cele trei luni menţionate mai sus. Individual şi detaliat, mai jos.

    Iunie: AZT Viitorul Tău, BCR Pensii, Metropolitan Life Pensii Private au vândut acţiuni TLV în număr de circa 1,1 milioane de acţiuni. Printre cumpărători: Vital, care şi-a majorat investiţie cu nu mai puţin de 4,25 milioane de acţiuni, adică a luat şi de la alţi investitori de la Bursa de Valori. Expunerea Vital la TLV la iunie 2024 era de 4,06%.

    Mai: Aripi, BCR Pensii, BRD Pensii şi Metropolitan au dat 3,5 milioane de acţiuni TLV.  Niciun fond P2 cumpărător.

    Aprilie: BCR Pensii şi Metropolitan Life au dat 1 mil. acţiuni TLV. Niciun cumpărător din rândul P2, arată datele agregate de desprepensiiprivate.ro.

    Banca Transilvania are o capitalizare bursieră de 27 mld. lei iar în ultimul an acţiunile s-au apreciat cu 56%. Fondurile P2 nu pot lua o expunere mai mare de 5% din activ pe un singur emitent.

    În cazul în care se întâmplă acest lucru fondurile au la dispoziţie 30 de zile lucrătoare pentru a corecta, altfel riscând sancţiuni şi chiar amenzi din partea ASF. Dacă investiţia este la o companie de stat atunci expunerea maximă admisă este de 10% din activ.

     

  • Pietele internationale se aşteaptă la aprecierea dolarului în cazul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, în ciuda intenţiei anunţate a republicanului de a devaloriza moneda americană. iBanFirst: Estimăm că indicele dolarului ar putea creşte cu 10% pe o perioadă de cinci ani

    Pietele internationale se aşteaptă în mod unanim la o apreciere a dolarului în cazul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, în ciuda intenţiei anunţate a republicanului de a devaloriza moneda americană,  iBanFirst estimând că indicele dolarului ar putea creşte cu 10% pe o perioadă de cinci ani.

    Un dolar american mai puternic poate aduce beneficii companiilor româneşti de comerţ prin ieftinirea exportului de bunuri pentru cumpărătorii străini, dar şi dezavantaje prin creşterea costurilor de import de bunuri şi servicii evaluate în dolari, comentează Alin Latu, Country Manager iBanFirst România şi Ungaria.

    „Suntem de părere, la fel ca majoritatea pieţei, că o preşedinţie Trump ar aduce beneficii dolarului. Estimăm că indicele dolarului ar putea creşte cu 10% pe o perioadă de cinci ani, consolidând astfel valoarea monedei americane în comparaţie cu principalele sale valute concurente. Şi în cazul unei victorii a Kamalei Harris, dolarul ar trebui să se menţină puternic, deşi într-o măsură mai mică decât sub o administraţie Trump, unde se anticipează politici care ar putea genera o supraperformanţă economică a SUA în comparaţie cu restul lumii”, afirmă Alin Latu.

    Taxele vamale reprezintă fundamentul gândirii economice a lui Donald Trump şi al abordării sale tranzacţionale în afacerile internaţionale. Iar atât teoria economică, cat şi experienţa practică arată că taxele vamale tind să conducă la aprecierea monedei. Pe frontul importurilor, există două elemente cheie care pot contribui la întărirea dolarului în acest an şi în 2025.

    Studiile arată că, pentru a contracara inflaţia importată, băncile centrale trebuie să majoreze ratele dobânzilor. Cu toate acestea, în cazul Rezervei Federale a SUA (Fed), un astfel de pas pare puţin probabil în viitorul apropiat, deoarece instituţia se pregăteşte să înceapă un ciclu de reducere a ratelor dobânzilor.

    Un alt factor care contribuie la creşterea dolarului american este impactul taxelor vamale. Acestea reduc volumul importurilor americane, ceea ce diminuează cererea de valute străine comparativ cu dolarul. Această dinamică ar putea deveni evidentă încă de anul viitor, în condiţiile în care politicile protecţioniste vor fi implementate.

    Analiza iBanFirst subliniază că, în prezent, mărfurile sunt cotate în dolari americani, comerţul mondial este facturat în această monedă, iar lanţurile globale de aprovizionare sunt finanţate în USD. Lumea doreşte şi are nevoie de dolar, iar acest lucru explică existenţa pieţelor offshore masive pentru titlurile de valoare în dolari americani, cunoscute sub numele de eurodolari

    Toate eforturile de a diminua influenţa dolarului pe scena globală au eşuat până în prezent, spune Alin Latu. Un exemplu notabil este moneda euro, care, la lansare, îşi propusese să concureze cu dolarul. Însă, în ciuda acestor ambiţii, euro nu a reuşit să devină un rival semnificativ. ”De fapt, în loc de o de-dolarizare a lumii, observăm o de-euroizare, manifestată prin scăderea ponderii euro în schimburile internaţionale, conform celor mai recente date Swift. Aşadar, dolarul rămâne la putere şi nu dă semne de slăbiciune”.

    Un dolar puternic poate aduce beneficii companiilor româneşti de comerţ, în special prin creşterea competitivităţii exporturilor. În contextul unui dolar în apreciere, leul românesc tinde să se deprecieze, ceea ce face ca produsele şi serviciile româneşti să fie mai ieftine pentru cumpărătorii străini. Această ajustare a cursului de schimb poate stimula cererea pentru exporturile româneşti, oferind o oportunitate de creştere a veniturilor şi extindere pe pieţele internaţionale. De asemenea, companiile care operează tranzacţii denominate în dolari pot beneficia de condiţii de schimb valutar mai avantajoase, sporindu-şi astfel profitabilitatea.

    Pe de altă parte, un dolar mai puternic poate crea provocări pentru companiile româneşti, mai ales pentru cele care depind de importurile de bunuri şi servicii evaluate în dolari. Creşterea valorii dolarului face ca aceste importuri să devină mai costisitoare, ceea ce va mări cheltuielile operaţionale. Această majorare a costurilor poate reduce marjele de profit, în special pentru companiile care nu pot transfera aceste costuri suplimentare către consumatori. În plus, creşterea costurilor de import poate diminua competitivitatea şi potenţialul de creştere al firmelor care depind de lanţurile internaţionale de aprovizionare.

     

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: David Popovici, vedeta rapidă a României. Dacă mai multe companii ar sprijini sportul, dacă mai mulţi antreprenori ar investi în sportivi încă de mici aşa cum a investit Edenia în David Popovici, vom multiplica rezultatele execepţionale ale sportivilor români

    “Vedetă rapidă”, un termen din marina,  aşadar i se potriveşte perfect lui David Popovici în seara de 29 iulie 2024.
    Ne bucuram, suntem mândri, ne gândim la efortul lui, al familiei, al antrenorilor, ne gândim la viitoarele bucurii pe care David Popovici o să ni le ofere.

    Dar pentru o clipa sa ne gândim şi la sponsorii Comitetului Olimpic Român, care au investit în echipa noastră olimpică şi au făcut posibil din punct de vedere financiar acest succes. 

    O sa spuneţi ca este nepotrivit, mercantil, deplasat, sa vorbim despre sponsori, despre finanţe, despre bani, într-un moment de glorie al României – aşa este, dar atunci hai sa vorbim despre asta mâine şi în fiecare zi de acum încolo.

    Daca mai multe companii ar sprijini sportul, aşa cum se întâmplă în alte tari, dacă România ar avea mai multe companii puternice care să investească în mişcarea olimpică, dacă mai mulţi antreprenori ar investi în sportivi încă de mici atunci vom multiplica rezultatele de excepţie ale sportivilor români. 

    Poate unii dintre voi ţineţi minte, David Popovici a făcut reclamă la produsele Edenia, unul dintre sponsorii Comitetului Olimpic Român. Dacă aveţi ceva de la Edenia în frigider înseamnă că indirect, fără să va daţi seama, aţi contribuit in felul vostru la succesul lui David Popovici. 

    Daca am avea mai multe companii puternice in România atunci mai multi bani vor ajunge şi în terenuri de sport, în săli de sporturi de iarna şi, desigur, in bazine olimpice- astfel încât vom avea mult mai multi sportivi precum David Popovici şi mai multe motive de mândrie şi bucurie.

    Mâine uitaţi-vă la lista sponsorilor Comitetului Olimpic Român, sunt acolo 16 companii care au avut încredere în David Popovici şi în ceilalţi peste 100 de atleţi români prezenţi la Jocurile Olimpice şi, în  general, în mişcarea olimpică. Fiţi absolut siguri că dacă acolo vor fi încă 10 sau 20 de companii la Los Angeles în 2028 vom câştiga mult mai multe medalii.

    Bravo David, mâine fac cinste cu un smoothie Edenia la toţi prietenii! Îi invit şi pe Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă să cumpere mâine ceva de la Dedeman, Pandora Prod sau Edenia.

  • Statistica de azi. Peste 52.000 de companii din România oferă programe de formare continuă

    Peste 52.000 de companii din România oferă programe de formare continuă, arată cele mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Datele sunt aferente anului 2020, ultimul pentru care există cifre, întrucât setul publicat de INS vine o dată la cinci ani. Spre comparaţie, în 2005, primul an pentru care există aceste cifre, numărul companiilor care ofereau astfel de programe era de 44.000.

    România este însă în urma mediei europene la acest capitol. O analiză a Blocului Naţional Sindical (BNS) arată că doar 17,5% din companiile din România au organizat în 2020 cursuri de formare continuă pentru lucrătorii proprii. Media europeană a fost în acelaşi an de 67,4%.

     

  • Bogdan Maioreanu, analist eToro: Pana informatică generată de Crowdstrike creează oportunităţi pentru alte companii de securitate cibernetică

    Cele mai mari 10 companii de securitate cibernetică din lume au avut randamente bursiere cu aproape 150% mai mari decât media S&P 500 în ultimii cinci ani. Totuşi, anul acesta au reuşit o creştere de doar 5%, o treime din avansul S&P 500.

    Pana de IT globală, indusă de eroarea din actualizarea de la Crowdstrike şi scăderile acţiunilor de pe burse care au urmat, au fost un factor semnificativ în declinul acţiunilor din domeniul securităţii cibernetice, consideră Bogdan Maioreanu, analist eToro.

    Întreruperea serviciilor Microsoft cauzată de problema cu softul Crowdstrike pare să fie „cea mai mare pană IT din istorie”, după ce a afectat peste 8,5 milioane de PC-uri şi a dus la anularea a peste 5.000 de zboruri ale companiilor aeriene comerciale din întreaga lume.

    De asemenea, a perturbat activităţi, de la vânzări cu amănuntul până la spitale, ceea ce a costat venituri, timp şi productivitate pentru personal. Pierderile sunt estimate la peste un miliard de dolari, potrivit CNN. Acest lucru arată pericolele concentrării serviciilor IT pe doar câţiva furnizori.

    Nu este prima dată când se întâmplă aşa ceva. În 2010, când o actualizare a antivirusului McAfee a şters din greşeală fişiere Windows esenţiale, milioane de computere s-au blocat pe ecranul albastru şi au repornit în buclă. Printr-o coincidenţă ciudată, la acea vreme director de tehnologie (CTO) al McAfee era actualul CEO al Crowdstrike, George Kurtz.

    Un alt incident similar a avut loc în 2017, când British Airways s-a confruntat cu o defecţiune IT masivă care a blocat toate zborurile sale timp de două zile, costând compania aeriană aproximativ 68 de milioane de dolari şi blocând la sol 75.000 de clienţi. Defecţiunea a fost atribuită unei supratensiuni care a cauzat defectarea unui sistem critic ce avea un singur furnizor.

    „În ciuda acestui fapt, securitatea cibernetică în sine rămâne o necesitate primară într-o lume care se digitalizează rapid, iar inteligenţa artificială nu va face lucrurile mai uşoare pentru companii. Atunci când au fost întrebaţi, 56% dintre liderii din domeniul cibernetic consideră că, în următorii doi ani, inteligenţa artificială generativă îi va ajuta pe atacatori şi doar 9% consideră că îi va ajuta pe cei care se ocupă de securitatea sistemelor, conform World Economic Forum Global Cybersecurity Outlook 2024”, scrie Bogdan Maioreanu.

    Întrebaţi care este impactul cel mai îngrijorător al unui atac cibernetic, majoritatea liderilor departamentelor de IT ale firmelor din Europa şi America de Nord au raportat că întreruperea operaţiunilor este cea mai mare preocupare, urmată de pierderile financiare directe şi de deteriorarea mărcii şi a reputaţiei.

    Nu în ultimul rând, 33% dintre liderii cibernetici se tem de posibilitatea de a pierde accesul la bunuri sau servicii importante (transport, comunicaţii, asistenţă medicală, servicii bancare etc.) din cauza unui atac cibernetic.

    Pana informatică generată de Crowdstrike nu este încă pe deplin rezolvată, iar pentru companie, cel mai probabil, va urma o creştere a litigiilor şi a costurilor de compensare a daunelor. Preţul acţiunilor sale a pierdut aproape 27% în ultimele 5 zile, după apariţia ştirilor privind evenimentul şi scăderea ulterioară a ratingului de către mai multe firme de analiză.

    „În ciuda reacţiei rapide a companiei în găsirea unei soluţii, daunele aduse reputaţiei sale vor avea un impact asupra afacerilor existente, dar şi pe viitor. Acest lucru creează însă oportunităţi pentru concurenţii săi, deoarece companiile vor învăţa din această situaţie şi vor încerca să nu mai depindă de un singur furnizor”, adaugă Maioreanu.

    Investitorii au continuat să se distanţeze de Crowdstrike şi ieri, în timp ce celelalte companii de securitate cibernetică au avut în mare parte o zi „verde”. Cea mai mare companie din domeniu după capitalizarea de piaţă, Palo Alto, a crescut cu aproape 1%, iar performerul zilei a fost Sentinel One, cu o creştere de aproape 7% a preţului acţiunilor, datorită capacităţilor sale avansate de IA, a arhitecturii diferite de cea a celorlalte companii şi semnării recente a unui contract cu CISA, Agenţia de Cybersecurity şi Infrastructură, care face parte din Departamentul de Securitate Internă al SUA.

  • Reportaj Wall Street Journal: Patch-ul software care a zguduit lumea. O actualizare de securitate CrowdStrike a paralizat computerele şi a subliniat fragilitatea tehnologiei globale moderne. „Cum ne putem baza atât de mult pe o singură companie?”

    Hemant Rathod, un executiv indian, sorbea un ceai într-o sală de conferinţe vineri dimineaţa în Delhi, fiind pe punctul de a trimite un e-mail lung echipei sale, când computerul său a luat-o razna.

    Laptopul HP l-a anunţat brusc că trebuie să repornească. Apoi ecranul a devenit albastru. A încercat în zadar să repornească. În 10 minute, ecranele altor trei colegi din cameră au devenit şi ele albastre, scrie publicaţia americană Wall Street Journal într-un reportaj.

    „Mi-a luat atât de mult timp să redactez acel e-mail”, a spus Rathod, vicepreşedinte senior al Pidilite Industries, companie de materiale de construcţii, prin telefon o jumătate de zi mai târziu, având încă laptopul mort cu el. „Chiar sper că mai este acolo, ca să nu fiu nevoit să scriu din nou”.

    Întreruperea, una dintre cele mai importante din istoria recentă, a paralizat computerele din întreaga lume şi a scos în evidenţă fragilitatea sistemelor globale de software pe care ne bazăm, notează cei trei jurnalişti – Asa Fitch, Sam Schechner şi Sarah Needleman, care semnează reportajul.

    Declanşată de o actualizare de software eronată a companiei de securitate cibernetică CrowdStrike, perturbarea s-a răspândit în timp ce majoritatea oamenilor de pe coasta de est a SUA dormeau, iar cei din Asia îşi începeau ziua.

    Pe parcursul a mai puţin de 80 de minute înainte ca CrowdStrike să o oprească, actualizarea a intrat în calculatoarele Microsoft Windows din întreaga lume, transformând laptopurile corporative în cărămizi inutilizabile şi paralizând operaţiunile restaurantelor, companiilor media şi altor întreprinderi. Centrele de apeluri 911 din SUA au fost întrerupte, sistemul de e-mail corporativ al angajaţilor Amazon.com a intrat în pană, iar zeci de mii de zboruri globale au fost amânate sau anulate.

    „În cariera mea tehnică de 30 de ani, acesta este de departe cel mai mare impact pe care l-am văzut vreodată”, a spus B.J. Moore, director de informaţii pentru sistemul de sănătate Providence, cu sediul în Renton, Washington, ale cărui spitale au avut dificultăţi în a accesa dosarele pacienţilor, în a efectua intervenţii chirurgicale şi în a efectua scanări CT.

    Rezolvarea problemei a implicat paşi tehnici care i-au derutat pe mulţi utilizatori care nu sunt familiarizaţi cu tehnologia. Unele departamente IT ale companiilor încă lucrau la deblocarea sistemelor informatice vineri târziu. CrowdStrike a declarat că întreruperea nu este un atac cibernetic.

    Adăugând haosului – şi subliniind şi mai mult vulnerabilitatea sistemului IT global – o problemă separată a afectat sistemul de cloud computing Azure al Microsoft joi, cu puţin timp înainte de defecţiunea CrowdStrike, provocând o întrerupere pentru clienţi, inclusiv pentru unele companii aeriene americane şi utilizatori ai Xbox şi Microsoft 365.

    Problema CrowdStrike a scos la iveală riscurile unei lumi în care sistemele IT sunt din ce în ce mai interconectate şi dependente de o multitudine de companii de software – multe dintre ele nu sunt cunoscute. Acest lucru poate cauza probleme uriaşe atunci când tehnologia lor funcţionează defectuos sau este compromisă. Programele informatice funcţionează pe laptopurile noastre şi în cadrul sistemelor informatice ale întreprinderilor, unde, fără ca majoritatea utilizatorilor să ştie, sunt actualizate automat pentru îmbunătăţiri sau noi protecţii de securitate.

    Într-un atac informatic din 2020, autori ruşi au introdus coduri maliţioase în actualizările software-ului SolarWinds într-un mod care a compromis o parte a guvernului SUA şi zeci de companii private.

    Frecvenţa şi impactul în creştere ale atacurilor cibernetice, inclusiv cele care introduc ransomware şi spyware dăunătoare, au contribuit la creşterea CrowdStrike şi a unor concurenţi precum Palo Alto Networks şi SentinelOne în ultimii ani. Veniturile anuale ale CrowdStrike au crescut de 12 ori în ultimii cinci ani, ajungând la peste 3 miliarde de dolari.

    Dar software-ul de securitate cibernetică precum cel al CrowdStrike poate fi deosebit de perturbator atunci când lucrurile merg prost, deoarece trebuie să aibă acces profund în sistemele informatice pentru a respinge atacurile rău intenţionate.

    Nu toate actualizările au loc în mod automat, iar atacurile informatice au loc adesea pentru că oamenii sau întreprinderile nu adoptă rapid patch-urile trimise de companiile de software pentru a remedia vulnerabilităţile – în esenţă, nu iau medicamentul prescris de medici. În acest caz, medicamentul în sine le-a făcut rău pacienţilor.

    Întreruperea globală a început cu o actualizare a unui aşa-numit „fişier de canal”, un fişier care conţine date care ajută software-ul CrowdStrike să neutralizeze ameninţările cibernetice, a declarat CrowdStrike. Actualizarea a fost marcată cu ora 4:09 a.m. UTC – imediat după miezul nopţii în New York şi în jurul orei 9:30 a.m. în India.

    Această actualizare a făcut ca software-ul CrowdStrike să blocheze creierul sistemului de operare Windows, cunoscut sub numele de kernel. Repornirea computerului nu a făcut decât să îl blocheze din nou, ceea ce înseamnă că mulţi utilizatori au trebuit să elimine fişierul incorect de pe fiecare computer afectat.

    Natura patch-ului a făcut ca impactul să fie inegal, oamenii din acelaşi birou resimţind întreruperea foarte diferit. Mac-urile Apple, care nu utilizează software-ul Windows afectat, au fost în regulă, iar serverele şi PC-urile care nu erau pornite şi conectate la internet nu au primit actualizarea toxică.

    CrowdStrike şi-a dat repede seama că ceva nu este în regulă şi actualizarea fişierului a fost anulată 78 de minute mai târziu. Aceasta înseamnă că nu ar fi afectat computerele care erau oprite sau în modul de aşteptare în acea perioadă. Dar pentru multe dintre cele care erau pornite, răul era făcut.

    Într-o postare pe blog, CrowdStrike le-a spus acestor utilizatori să pornească în „modul sigur” al Windows, să şteargă fişierul incorect – numit C-00000291*.sys – şi să repornească.

    Adesea, echipele IT pot remedia problemele de pe computerele angajaţilor folosind software de acces de la distanţă – instrumente care au devenit deosebit de comune în timpul boom-ului de lucru de la domiciliu al pandemiei. Dar pentru laptopuri şi alte PC-uri această abordare nu funcţionează dacă maşinile nu pot reporni. Pentru aceste sisteme, soluţia CrowdStrike a trebuit să fie aplicată personal – fie de către o persoană de asistenţă tehnică la faţa locului, fie de către un angajat obişnuit care încerca să aplice instrucţiunile.

    Moore, CIO al sistemului de sănătate din statul Washington, era plecat în vacanţă şi, iniţial, nu a fost îngrijorat atunci când e-mailurile despre funcţionarea defectuoasă a aplicaţiilor informatice au început să ajungă în căsuţa sa de e-mail joi seara.

    Dar până la ora 23:00, ora Pacificului, a aflat că întreruperea a cuprins cele aproximativ 50 de spitale şi 1 000 de clinici din şapte state ale sistemului de sănătate non-profit. Sute de angajaţi IT au început să implementeze patch-uri, care au necesitat remediere manuală, a spus el.

    Unele dintre computerele şi dispozitivele afectate ale sistemului au fost reparate până la ora 6 a.m., iar majoritatea funcţionau din nou până la ora 10 a.m. „Va fi sfârşitul zilei până când vom termina totul”, a spus Moore vineri dimineaţă.

    Deseori, echipele IT pot remedia problemele de pe computerele angajaţilor folosind software de acces de la distanţă – instrumente care au devenit deosebit de comune în timpul boom-ului de lucru de la domiciliu al pandemiei. Dar pentru laptopuri şi alte PC-uri această abordare nu funcţionează dacă maşinile nu pot reporni. Pentru aceste sisteme, soluţia CrowdStrike a trebuit să fie aplicată personal – fie de către o persoană de asistenţă tehnică la faţa locului, fie de către un angajat obişnuit care încerca să aplice instrucţiunile.

    În timp ce companiile se confruntau cu impactul, co-fondatorul şi directorul general al CrowdStrike, George Kurtz, apărea la televizor încercând să liniştească clienţii – şi acţionarii – care arătau îngrijoraţi după o noapte lungă.

    „Am identificat acest lucru foarte repede şi am dat înapoi acest fişier de conţinut special”, a declarat Kurtz într-un interviu acordat CNBC la aproximativ nouă ore după actualizarea defectuoasă. „Este posibil ca unele sisteme să nu se recupereze complet şi lucrăm individual cu fiecare client în parte pentru a ne asigura că le putem face să funcţioneze şi să fie operaţionale”, a adăugat el.

    Termenul de recuperare ar putea fi de câteva ore sau „un pic mai lung”, a spus el. Kurtz a declarat pe X că întreruperea nu este „un incident de securitate sau un atac cibernetic”.

    CEO-ul Microsoft, Satya Nadella, a participat la X pentru a oferi propriile asigurări că societatea lucrează îndeaproape cu CrowdStrike pentru a readuce sistemele online. CEO-ul Tesla, Elon Musk, a răspuns: „Acest lucru a dat o criză lanţului de aprovizionare auto”, iar mai târziu a spus: „Tocmai am şters CrowdStrike din toate sistemele noastre”.

    În Statele Unite, haosul din transportul aerian s-a prelungit sâmbătă pentru a doua zi, în timp ce unele companii aeriene se străduiau să repornească operaţiunile, în timp ce altele au început să revină la normal. Peste 1 200 de zboruri din SUA fuseseră anulate sâmbătă la prânz, pe lângă cele 3 400 care fuseseră anulate vineri, potrivit FlightAware, un site de urmărire a zborurilor.

    Delta Air Lines a fost cea mai afectată, anulând peste o treime din zborurile sale vineri şi tot mai multe anulări sâmbătă. Directorii Delta au scris vineri într-o notă internă că un număr semnificativ de aplicaţii operaţionale ale companiei aeriene rulează pe Windows. Cele mai multe dintre acestea au fost restaurate, dar un instrument de urmărire a echipajelor a avut nevoie de mai mult timp pentru a procesa volumul mare de modificări. Transportatorul a informat piloţii, într-o actualizare separată transmisă sâmbătă, că un volum mare de curse deschise necesită echipaje şi că compania aeriană lucrează pentru a preveni blocarea avioanelor la sol, la hub-ul său din Atlanta.

    Pentru Rathod, vicepreşedinte senior la Pidilite, dificultăţile nu s-au încheiat cu posibila pierdere a e-mailului său. După ce a trecut pe iPad pentru a continua să lucreze, a trebuit să se grăbească la aeroport pentru un zbor – doar pentru a găsi cozi lungi şi personal de securitate derutat care verifica manual biletele de îmbarcare. Ecranele cu informaţii despre zboruri nu funcţionau, aşa că a trebuit să găsească personal al companiei aeriene care să îl îndrume spre poarta corectă.

    „A fost un dezastru la aeroportul din Delhi”, a spus Rathod. „Cum ne putem baza atât de mult pe o singură companie?”

     

  • Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică: suntem în contact cu compania CrowdStrike în ceea ce priveşte problema de funcţionalitate a anumitor servicii

    Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a anunţat că este în contact cu compania CrowdStrike în ceea ce priveşte problema de funcţionalitate a anumitor servicii, fără a oferi detalii suplimentare decât cele deja disponibile public despre companiile afectate.

    “Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) este în contact cu compania CrowdStrike în ceea ce priveşte problema de funcţionalitate a anumitor servicii, cauzată de o eroare de tip ‘blue screen’ legată de senzorul Falcon CrowdStrike pentru sistemele de operare Windows.

    Compania lucrează în mod activ la remediere, iar recomandări pentru rezolvarea acestei probleme au fost transmise deja către toţi clienţii afectaţi”, conform DNSC.

    În România mai multe zboruri cu plecare din Bucureşti au fost anulate pe fondul erorilor IT generate de Crowdstrike.
     

  • J D Vance, omul lui Trump pentru funcţia de vicepreşedinte al SUA, proclamă „America pe primul loc”: Senatorul de Ohio declară război companiilor şi muncitorilor străini, promiţând sprijin total pentru americani

    JD Vance, s-a dezlănţuit miercuri seară într-un discurs împotriva  Wall Street şi a corporaţiilor, folosind populismul economic ca principal instrument pentru a aduna americanii în jurul Partidului Republican şi pentru a-l putea readuce pe Donald Trump la Casa Albă, scrie FT.

     „Am terminat, doamnelor şi domnilor, cu servirea celor de pe Wall Street. Avem nevoie de un lider care să nu se vândă multinaţionalelor.Toată atenţia noastră se va concentra pe cei care muncesc. Am terminat cu importul de muncitori străini. Vom lupta alături de cetăţenii americani pentru locuri de muncă mai bune şi mai bine plătite” a declarat Vance.

    Senatorul de Ohio, în vârstă de 39 de ani, s-a bazat foarte mult în discursul său pe propria copilărie şi adolescenţă marcate de sărăcie pentru a ataca Wall Street şi elitele, prezentând mişcarea MAGA a lui Trump drept salvarea famiilor de muncitori americani.

    În discursul susţinut în cea de-a treia seară a Convenţiei republicane din Milwaukee, Vance ia acuzat pe democraţi că elitele aflate în slujba afacerilor globale, iar pe republicani drept partidul comunităţilor „uitate” ale Americii şi al muncitorilor americani.

    Atacurile lui Vance la adresa marilor companii au venit în ciuda faptului că scurta sa carieră politică a fost susţinută de unii dintre cei mai bogaţi oameni din SUA, inclusiv de miliardarul libertarian Peter Thiel.

    Vance, care ar putea fi unul dintre cei mai tineri vicepreşedinţi din istoria SUA, a stârnit aplauze puternice  din partea mulţimii atunci când a prezentat planurile de schimbare ale partidului republican din era Trump, de la liberul schimb şi politica externă intervenţionistă,  către protecţionism şi izolaţionism.

    Alegerea lui Vance de către Trump a provocat îngrijorare în întreaga Europă , având în vedere opoziţia sa faţă de sprijinirea Ucrainei de către SUA. Miercuri seara, el a reluat criticile lui Trump la adresa NATO şi reticenţa de a implica armata americană în conflicte externe.

  • În timp ce impune antreprenorilor termene dure pentru adoptarea eFactura şi a altor „e-sisteme”, Guvernul Ciolacu s-a împotmolit în deblocarea celor 350 mil. euro din PNRR pentru digitalizarea IMM-urilor, cu mai puţin de 200 de contracte semnate din aproape 4.000 de proiecte declarate până acum câştigătoare. „Ei de ce nu depun eforturi?”

    Programul de digitalizare al IMM-urilor cu fonduri de 350 mil. euro din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care ar fi trebuit să sprijine antreprenorii să adopte instrumente tech care să-i facă mai eficienţi şi mai competitivi oferindu-le granturi între 20.000 de euro şi 100.000 de euro / companie, ajutând astfel şi România să nu mai fie codaşa Uniunii Europene în materie de utilizare a tehnologiei, are întârzieri uriaşe în implementare imputabile exclusiv Guvernului (Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene) – cu efecte negative nu doar pentru companiile care nu pot începe implementarea noilor soluţii de IT ci şi pentru furnizorii de echipamente, software şi servicii de IT care mizau pe banii europeni.

    „În cadrul acestui apel s-au depus cu 30% mai multe proiecte decât au fost anticipate şi asta arată faptul că multe dintre IMM-uri se bazează pe această oportunitate pentru adoptarea tehnologiilor digitale, atât de importante pentru competitivitatea şi sustenabilitatea afacerilor. Nu putem spune că apelul este blocat, însă întârzierile afectează cu siguranţă implementarea proiectelor firmelor mici şi mijlocii şi mulţi dintre aceşti antreprenori trebuie să îşi regândească planurile pentru perioada următoare. Este necesară o accelerare a procesului de evaluare pentru că supravieţuirea multor dintre aceste afaceri depinde de rezultatul acestor proiecte”, punctează Bianca Muntean, cofondator şi coordonator al Transilvania Digital Innovation Hub şi cofondator şi CEO al Transilvania IT Cluster.

    Programul, la care au aplicat peste 7.000 de companii până la finele lunii iunie 2023, prevede acordarea de granturi între 20.000 de euro şi 100.000 de euro per companie, cu o cofinanţare din partea companiei. Calendarul anunţat de autorităţi prevedea finalizarea procesului de anunţare a câştigătorilor şi de semnare a contractelor până la 15 noiembrie 2023. În iulie 2024 Guvernul Ciolacu, prin ministerul de resort, a anunţat doar 3.600 de câştigători din cei aproximativ 5.000 posibili, şi a semnat doar aproximativ 100 de contracte cu câştigătorii, conform datelor transmise ZF de minister. (Mai multe detalii despre ce spune ministerul, în acest articol – În ritm de melc cu digitalizarea firmelor non-IT. „Ce era valabil acum un an de zile când s-au depus proiectele este foarte posibil să nu mai fie valabil azi“)

    Această situaţie se traduce prin faptul că doar cele aproximativ 100 de firme care au semnat documentele pot începe implementarea, pentru ca în viitor să poată cere granturile acordate din PNRR. Restul de circa 3.500 de firme aşteaptă veşti de la minister, iar celelalte 3.500 de companii care nici măcar nu ştiu dacă au sau nu un proiect câştigător au în faţă o aşteptare şi mai lungă.

    Ce tip de proiecte de digitalizare ar trebui să fie sprijinite cu aceste granturi? Diana Stîngă, manager de resurse umane şi comunicare al Darcom Energy, o companie cu afaceri anuale de 100 mil. lei care implementează sisteme fotovoltaice, a relatat pentru ZF că firma a observat tendinţa din piaţă de a adopta instrumente de digitalizare ale operaţiunilor şi atunci a început să exploreze ce instrumente ar putea adopta. Darcom Energy a apelat la Softlead – o companie care a dezvoltat un marketplace prin care ajută firmele să identifice softul potrivit, pentru a simplifica acest proces.

    „Am lucrat cu Softlead exact pe partea aceasta, să identificăm instrumente IT care să ne automatizeze lucrurile sau să le verifice mai bine să nu mai fie greşeli, erori umane  şi să vină în sprijinul echipei. Aceste soluţii nu sunt tocmai accesibile din punct de vedere financiar mai ales pentru companii mici care nu au bugete, aşa că în momentul când am auzit că apare programul acesta,  a fost ceva care s-a pliat foarte mult pe nevoia noastră”.
    Alături de SoftLead compania a făcut un plan de implementare a unor soluţii digitale care să ajute echipa de vănzări să aibă rezultate mai bune.

    „Pe site totul este mai rapid, pentru că unele lucruri se pot realiza automat, integrând şi zona aceasta de inteligenţă artificială. Am văzut că posibilităţile sunt infinite – doar bani să ai şi să ştii ce să le ceri oamenilor din zona asta IT, pentru că tehnologia s-a dezvoltat fantastic. Lucruri care le făceai înainte în zile acum se întâmplă în minute. Am făcut un plan cu Softlead, cu idei foarte bune cu care ei au venit şi au completat cerinţele formulate de noi. Soluţiile IT vin să suplinească şi nevoia de personal. Pentru că, uşurând munca, chiar dacă îţi creşte activitatea, te descurci cu aceeaşi echipă”.

    Compania urmează să primească un grant de 50.000 de euro pentru proiect, a spus Diana Stîngă.

    „Ne-ar ajuta şi ca produs de ţară pentru că sunt companii mari care vin aici mult mai bine pregătite în zona asta, sunt multinaţionale, şi n-ai nicio şansă în faţa lor”

    „Noi urmează să primim 50.000 de euro şi ce ne dorim este o platformă de asistenţă pentru clienţii noştri, care sunt revânzători – fie instalatori, fie proiectanţi care nu îşi permit din punct de vedere al timpului sau al logisticii sau al banilor să aibă un departament care face lucrul ăsta.

    Şi atunci ei vor intra pe această platformă, îşi scriu cerinţele,  care se transformă într-o ofertă în care ei văd odată costurile echipamentelor – cu cât le-ar cumpăra de la noi, dar şi o ofertă personalizată, pe care el să o poată transmite direct clientului. Iar aceste instrumente se vor cu soluţiile pe care deja le-am implementat, ce am făcut în prima parte. Astfel că aproape instantaneu când se confirmă acceptarea ofertei, se merge pe rezervarea stocului de produse, se estimează data de livrare – totul pentru a scurta  timpul de implementare, timpul de răspuns, adică să avem un client mai mulţumit. Lucrurile se vor mişca mult mai repede adică un proces de contractare care de obicei dura şi două săptămâni se va întâmpla instantaneu. În primul rând se elimină timpii morţi şi greşelile, pentru că toate datele sunt interconectate. Soluţia conţine şi nişte instrumente care sugerează ce echipamente ar fi mai potrivite în unele situaţii – de exemplu mesaje de tipul pentru aceste panouri ar fi mai bună această structură de montaj. Adică soluţia cumva vine şi în direcţia de a ne ajuta să facem lucrurile mai bine”, a explicat Diana Stîngă.

    Acesta este planul, doar că lucrurile sunt blocate. „Îţi vine să te apuci de proiect, pentru că acum dacă am văzut şi ce rezultate sunt şi ce ar însemna să îl avem, îţi vine să investeşti tu. Aceste întârzieri ne ţin pe loc.  Pe de-o parte ne-ar ajuta şi ca produs de ţară pentru că sunt companii mari care vin aici mult mai bine pregătite în zona asta, sunt multinaţionale, şi n-ai nicio şansă în faţa lor. Dacă ar fost fondurile disponibile şi s-ar fi mişcat lucrurile deja am fi implementat soluţia şi  lucrurile s-ar fi şi văzut în activitatea noastră”, punctează reprezentantul Darcom Energy.

    Etapa de depunere a proiectului s-a derulat fără probleme, asta şi pentru că firma a apelat la un consultant. „Am avut un consultant, consider că doar dacă ai ceva pregătire juridică sau experienţă în domeniu, cu mai multe proiecte, te descurci ca să fii în regulă.”

    În ce priveşte comunicarea cu ministerul, aceasta e definită de … pauze. „A fost o pauză de comunicare şi apoi acum două luni de zile ni s-au solicitat nişte documente noi, să demonstrăm că suntem la zi cu toate taxele. De la acea comunicare au mai trecut încă două luni după care ne-au spus că este în regulă şi că mergem mai departe. Asta s-a întâmplat la începutul sau jumătatea lui iunie, deci a mai trecut încă o lună.  Distanţele între paşii aceştia sunt foarte mari”, a adăugat Diana Stîngă.

    „Durează mult, dar de ce durează aşa mult? Că nu are niciun sens. Banii sunt acolo.”

    Aceste pauze amână momentul implementării şi al primirii banilor. „Banii se primesc pe măsură ce se demarează proiectul. Ei nu ne-au dat ok-ul să demarăm proiectul”, adaugă Diana Stîngă.
    În acest context ar fi mai bine ca autorităţile să anunţe din start termene realiste, pentru ca antreprenorii să nu irosească timp şi să aloce resurse în direcţii care nu produc nimic sau cu mult mai târziu decât ar fi trebuit.
    Întârzierea uriaşă a programului şi lipsa unor perspective clare intră într-un contrast puternic cu termenele adesea draconice impuse de acelaşi Guvern Ciolacu antreprenorilor pentru a adopta noi instrumente digitale pentru a transmite statului date şi documente despre activitatea lor.

    „Durează mult, dar de ce durează aşa mult? Că nu are niciun sens. Banii sunt acolo. (…) Pentru noi a fost un efort şi e-factura, şi am depus tot ce s-a cerut, nu înţeleg de ce nu se întâmplă lucrul acesta şi mai departe”, punctează Diana Stîngă.
    Un alt antreprenor aflat într-o situaţie asemănătoare, care a fost declarat câştigător dar nu are încă veşti despre semnarea contractului, consideră revoltătoare situaţia. „Pe de o parte ei vin cu eFactura, eTransport, eTVA şi altele – impun nişte termene draconice, te lasă pe tine să testezi cu furnizorii soluţia, să le psui tu ce merge şi ce nu merge, rişti nişte amenzi uriaşe dacă nu depui o hârtie, iar pe de alta, ei pur şi simplu întârzie, nu livrează, şi nu se întâmplă nimic, lucrurile curg de la sine, cum se poate, dacă e vorba de stat nu mai contează nimic, nu sunt termene dure, nu sunt sancţiuni, se ridică din umeri. Diferenţa de abordare este revoltătoare. Ei de ce nu depun eforturi?”, spune antreprenorul, care nu a dorit să-i fie menţionat numele în cadrul articolului.

    „A fost cel mai puţin rentabil program de finanţare din ultimii ani, atât pentru beneficiar cât şi pentru consultant”

    Critici au venit şi de la alţi antreprenori contactaţi de ZF pentru a comenta situaţia. „În calitate de Owner al firmei de consultanţă InAfaceri.ro, dar şi în calitate de preşedinte al asociaţiei “Etica în Consultanţă Fonduri Europene” pot să declar că a fost cel mai puţin rentabil program de finanţare din ultimii ani, atât pentru beneficiar cât şi pentru consultant. Programul a fost de natură complexă atât în ceea ce priveşte elaborarea şi depunerea, cât şi implementarea proiectelor, suma accesată nerambursabilă pentru microîntreprinderi fiind de maxim 30.000 euro. Problema cea mai mare o reprezintă întârzierea exagerat de mare a evaluării şi mai ales semnarea contractelor de finanţare a proiectelor; a trecut peste un an de la depunere şi încă nu avem finalizarea evaluării proiectelor. În concluzie, un program destinat digitalizării companiilor nu este deloc digitalizat şi are un management extrem de deficitar”, a spus pentru ZF şi Alin Meteşan, CEO & Cofondator, InAfaceri.ro.

    “Companiile IT care ar fi trebuit să beneficieze de pe urma acestor proiecte prin furnizarea de soluţii digitale, resimt deja presiuni economice”

    Întârzierile programului au un efect negativ în mai multe direcţii a spus pentru ZF şi Andrei Dumitraşcu, cofondator al Softlead. “Într-un context în care companiile au nevoie de digitalizare pentru a-şi optimiza procesele şi pentru a eficientiza costurile, iar furnizorii de tehnologie anunţă restructurări, se pare că elementul comun care ar putea rezolva problema în ambele direcţii este dat de fondurile europene. Mai exact, Programul pentru Digitalizarea IMM-urilor, care ar fi trebuit să susţină peste 5.000 de proiecte de digitalizare, dar care este blocat chiar şi la un an de la finalizarea depunerii proiectelor. Din perspectiva companiilor care au pus digitalizarea în rândul priorităţilor pentru anii 2023 – 2024, efectele sunt vizibile: unele aleg în continuare să opereze manual anumite activităţi, altele au ales să îşi finanţeze singure achiziţiile software, în timp ce alte entităţi privesc în continuare cu scepticism fondurile europene. Ca parte dintr-un ecosistem direct implicat în acest subiect, cred că trebuie să începem să vorbim mai mult despre soluţiile reale pentru care poate opta o companie care vrea şi care are aproape toate resursele necesare unei digitalizări sănătoase”.

    Dumitraşcu a fost chiar şi mai direct într-un mesaj publicat pe reţeaua LinkedIN, despre acelaşi subiect: “Această stagnare afectează negativ competitivitatea şi inovaţia în sectorul IMM-urilor, care se bazează pe adoptarea tehnologiilor moderne pentru a rămâne relevante pe piaţă şi a putea scădea costurile. Totodată, companiile IT care ar fi trebuit să beneficieze de pe urma acestor proiecte prin furnizarea de soluţii digitale, resimt deja presiuni economice. Întârzierile însemnate blochează dezvoltarea de proiecte noi, afectând astfel stabilitatea şi creşterea industriei IT într-o perioadă deja dificilă. Întârzierile semnificative au dus la o scădere a încrederii companiilor în accesarea fondurilor europene, ceea ce poate duce la o absorbţie mai mică şi, implicit, la ratarea unor oportunităţi de dezvoltare.”

    Întârzierea programului pune în pericol şi eforturile României de a urca de pe ultimul din indicele economiei şi societăţii digitale (DESI) realizat de Uniunea Europeană. Rapoartele UE privind acest subiect recomandă de altel României să accelereze acţiunile privind digitalizarea afacerilor.
     

  • Mazars: 8 din 10 lideri de companii din România spun că reputaţia unei organizaţii reprezintă principalul factor în atragerea angajaţilor talentaţi, alături de pachete salariale generoase şi crearea de oportunităţi pentru dezvoltare în carieră

    Reputaţia şi prestigiul unei organizaţii joacă un rol crucial în atragerea angajaţilor talentaţi, fiind considerate factorul esenţial de 77,7% dintre liderii C-suite din România, potrivit celui mai recent barometru realizat de compania internaţională de audit şi consultanţă în afaceri Mazars.

    Tabloul este completat de salariile şi beneficii generoase (72,22%) şi de oportunităţile de învăţare, formare şi dezvoltare (61,11%), factori care contribuie la creşterea gradului de atractivitate a unei companii în rândul talentelor care caută nu doar recompense financiare, ci şi apartenenţa la o echipă respectată şi recunoscută.

    “În prezent, liderii din România implementează mai multe strategii pentru atragerea şi reţinerea talentelor, conform rezultatelor recente ale barometrului C-suite. În mod specific, 66,66% dintre companii organizează activ evenimente interne pentru a stimula coeziunea echipei şi implicarea angajaţilor. În plus, 55,55% dintre acestea acordă prioritate creşterilor regulate de salariu pentru a asigura competitivitatea într-un mediu economic fluctuant, iar 44,44% oferă zile libere pentru a promova echilibrul între viaţa profesională şi cea personală.”, explică Cătălina Călinescu, Partner, Outsourcing – HR & Payroll, Forvis Mazars în România.

    La nivel global, aproape jumătate dintre lideri recunosc dificultăţile în atragerea talentelor, 44% dintre aceştia raportând obstacole în procesul de angajare la nivelul companiilor lor, iar 39% identificând acest aspect drept principala provocare în recrutare. În România, liderii evidenţiază, de asemenea, lipsa de talente ca fiind cea mai mare provocare în recrutare (44%), urmată îndeaproape de dificultăţile în identificarea şi atragerea candidaţilor calificaţi (44,44%), atragerea candidaţilor potriviţi pentru a aplica (38,88%) şi asigurarea unei experienţe pozitive pentru candidaţi (38,88%).

    În faţa acestor provocări, atât liderii globali, cât şi cei locali, intenţionează să adopte o nouă strategie de atragere şi retenţie a talentelor sau să o revizuiască pe cea existentă, acest lucru aflându-se în topul celor cinci priorităţi strategice.

    Astfel, în următoarele 12 luni, 50% dintre liderii din România planifică să-şi intensifice considerabil investiţiile pentru a atrage noi talente – cu o creştere de 10% sau mai mult, este una dintre concluziile barometrului C-suite al Mazars, realizat înainte de formarea noii reţele globale, Forvis Mazars.