BusinessMagazin

Tag: companie

  • Bursă. Transelectrica semnează încă un contract cu Ministerul Energiei de finanţare prin Fondul pentru Modernizare. Compania atrage 48 mil. euro

    Compania naţională de transport de energie electrică Transelectrica (simbol bursier TEL) a obţinut marţi, 20 februarie o finanţare nerambursabilă în valoare de 48 de milioane de euro prin intermediul celui de-al zecelea contract de finanţare prin Fondul de Modernizare, semnat cu Ministerul Energiei.

    Proiectul-pilot DigiTEL Green – Retehnologizare staţia 220/110/20kV Mostiştea din judeţul Călăraşi reprezintă un efort investiţional în acord cu politicile şi directivele europene din domeniul energiei, asumat de Transelectrica pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice prin adoptarea unor soluţii tehnologice şi echipamente de ultimă generaţie care să contribuie la reducerea amprentei ecologice, potrivit unui raport de la BVB.

    „Inclusă în Planul de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031, investiţia din portofoliul de proiecte al Transelectrica va contribui la reducerea impactului asupra mediului înconjurător şi la tranziţia către o infrastructură energetică sustenabilă şi eficiente”, scriu reprezentanţii companiei de stat.

    Odată cu semnarea contractului pentru retehnologizarea staţiei Mostiştea, Transelectrica are zece proiecte cu finanţare nerambursabilă din Fondul pentru Modernizare, în valoare totală de peste 470 milioane de euro. Staţia Mostiştea este al doilea proiect de retehnologizare a unei staţii în concept digital, după Staţia Alba 2 Iulia, proiect care beneficiază de asemenea de finanţare prin FM.

    Transelectrica a înregistrat un profit net de 206 milioane de lei în ianuarie-septembrie 2023, în scădere cu 51% an/an, şi venituri de 3,3 miliarde de lei, minus 32%. Societatea îşi va publica situaţiile anuale preliminare pe 28 februarie.

    La BVB, acţiunile TEL sunt pe plus cu 32% în ultimul an, pe un rulaj de 124 de milioane de lei şi o capitalizare de 2,3 miliarde de lei. Indicii BET şi BET-NG afişează dinamici de 28%, respectiv 23% în aceeaşi perioadă.

     

  • Decăderea unui gigant: Compania care odată încălzea Europa se luptă acum pentru supravieţuire pe vechiul continent, având pierderi de zeci de miliarde de dolari

    Gazprom, asul din mâneca lui Vladimir Putin, pentru mopolul energetic a raportat vânzări record de gaze în China la final de 2023. Dar laudele preşedintelui rus, trâmbiţate cu mândrie de presa de stat, n-au făcut decât să ascundă criza cu care se confruntă gigantul energetic, care trebuie acum să se confrunte cu pierderea Europei, cea mai mare piaţă a Gazprom, după invazia rusă în Ucraina, scrie Financial Times.

    Cercetătorii de la Academia de Ştiinţe din Rusia, controlată de stat, au prezis chiar că rezultatele companiei pentru întregul an 2023 vor arăta că aceasta a încetat să mai fie profitabilă şi că pierderile nete ar putea ajunge la 10 miliarde de dolari până în 2025.

    „Gazprom înţelege că nu va mai avea niciodată o poziţie la fel de bună în Europa şi trebui să accepte pur şi simplu acest fapt. Singura cale de urmată acum este să caute surse de venit relativ mai mici şi să le dezvolte treptat, adunând firimituri” a declarat Marcel Salikhov, directorul Institutului pentru Energie şi Finanţe.

    Într-un interviu acordat duminică postului de televiziune de stat Rossiya 1, Putin a recunoscut că Rusia a încasat sume serioase mai ales din exportul de energie, dar a negat că ruperea de Europa ar fi cauzat probleme Gazprom.

    „Poate că a fost mai profitbail înainte, dar, pe de altă parte, cu cât depindem mai puţin de energie, cu atât mai bine, pentru că partea non-energatică a companiei noastre este în creştere”, a declarat Vladimir Putin.

    Deşi Moscova a decis la începutul războiului să reducă livrările de gaze către Europa, o măsură care iniţial a crescut preţurile suficient de mult pentru a compensa scăderea exporturilor, efectul a fost de scurtă durată.

    Câştigurile dinainte de taxe au atins un nivel record de 49,7 miliarde de dolari în prima jumătate a lui 2022, dar au scăzut cu 40% un an mai tîrziu, în timp ce profiturile s-au prăbuşit puternic.

    UE s-a dovedit a fi mai pricepută în a se aproviziona cu gaze alternative decât credeau mulţi că este posibil – cota Rusiei din importurile de gaze ale blocului a scăzut de la peste 40% în 2021 la 8% anul trecut, potrivit datelor UE – în timp ce preţurile s-au prăbuşit de la vârfurile înregistrate în primele zile ale războiului. UE îşi propune să elimine toate importurile de combustibili fosili din Rusia până în 2027.

    Duminică, Putin a declarat că Rusia a făcut faţă cu bine după ce Europa a încetat să-i mai cumpere gazul, explorând rute alternative şi concentrându-se pe propriile eforturi de aprovizionare. Dar, în realitate, acestea nu reprezintă un înlocuitor pentru nevoile UE.

    Ţinând cont că gigantul energetic a pierdut Europa, Gazprom a încercat să găsească noi cumpărători, dar acordurile sale din Asia Centrală şi creşterile minore de aprovizionare către China şi Turcia vor compensa doar între 5% şi 10% din piaţa europeană pierdută, potrivit lui Salikhov.

    Realizarea oricărei schimbări substanţiale în acest scenariu va necesita investiţii enorme în conducte şi alte infrastructuri pentru a deservi noi pieţe, precum şi implicarea partenerilor externi care nu se grăbesc să se implice în acest pariu.


     

     

  • Decăderea unui gigant: Compania care odată încălzea Europa, se luptă acum pentru supravieţuire pe vechiul continent, după ce războiul din Ucraina a blocat vânzările. Chiar şi economiştii lui Putin spun că compania nu mai este profitabilă, iar pierderile vor fi de ordinul zecilor de miliarde de dolari în următorii doi ani

    Gazprom, asul din mâneca lui Vladimir Putin, pentru mopolul energetic a raportat vânzări record de gaze în China la final de 2023. Dar laudele preşedintelui rus, trâmbiţate cu mândrie de presa de stat, n-au făcut decât să ascundă criza cu care se confruntă gigantul energetic, care trebuie acum să se confrunte cu pierderea Europei, cea mai mare piaţă a Gazprom, după invazia rusă în Ucraina, scrie Financial Times.

    Cercetătorii de la Academia de Ştiinţe din Rusia, controlată de stat, au prezis chiar că rezultatele companiei pentru întregul an 2023 vor arăta că aceasta a încetat să mai fie profitabilă şi că pierderile nete ar putea ajunge la 10 miliarde de dolari până în 2025.

    „Gazprom înţelege că nu va mai avea niciodată o poziţie la fel de bună în Europa şi trebui să accepte pur şi simplu acest fapt. Singura cale de urmată acum este să caute surse de venit relativ mai mici şi să le dezvolte treptat, adunând firimituri” a declarat Marcel Salikhov, directorul Institutului pentru Energie şi Finanţe.

    Într-un interviu acordat duminică postului de televiziune de stat Rossiya 1, Putin a recunoscut că Rusia a încasat sume serioase mai ales din exportul de energie, dar a negat că ruperea de Europa ar fi cauzat probleme Gazprom.

    „Poate că a fost mai profitbail înainte, dar, pe de altă parte, cu cât depindem mai puţin de energie, cu atât mai bine, pentru că partea non-energatică a companiei noastre este în creştere”, a declarat Vladimir Putin.

    Deşi Moscova a decis la începutul războiului să reducă livrările de gaze către Europa, o măsură care iniţial a crescut preţurile suficient de mult pentru a compensa scăderea exporturilor, efectul a fost de scurtă durată.

    Câştigurile dinainte de taxe au atins un nivel record de 49,7 miliarde de dolari în prima jumătate a lui 2022, dar au scăzut cu 40% un an mai tîrziu, în timp ce profiturile s-au prăbuşit puternic.

    UE s-a dovedit a fi mai pricepută în a se aproviziona cu gaze alternative decât credeau mulţi că este posibil – cota Rusiei din importurile de gaze ale blocului a scăzut de la peste 40% în 2021 la 8% anul trecut, potrivit datelor UE – în timp ce preţurile s-au prăbuşit de la vârfurile înregistrate în primele zile ale războiului. UE îşi propune să elimine toate importurile de combustibili fosili din Rusia până în 2027.

    Duminică, Putin a declarat că Rusia a făcut faţă cu bine după ce Europa a încetat să-i mai cumpere gazul, explorând rute alternative şi concentrându-se pe propriile eforturi de aprovizionare. Dar, în realitate, acestea nu reprezintă un înlocuitor pentru nevoile UE.

    Ţinând cont că gigantul energetic a pierdut Europa, Gazprom a încercat să găsească noi cumpărători, dar acordurile sale din Asia Centrală şi creşterile minore de aprovizionare către China şi Turcia vor compensa doar între 5% şi 10% din piaţa europeană pierdută, potrivit lui Salikhov.

    Realizarea oricărei schimbări substanţiale în acest scenariu va necesita investiţii enorme în conducte şi alte infrastructuri pentru a deservi noi pieţe, precum şi implicarea partenerilor externi care nu se grăbesc să se implice în acest pariu.


     

     

  • OpenAI a încheiat un deal care o evaluează la 86 de mld. de dolari şi le permite angajaţilor să vândă acţiuni în cadrul companiei. Compania de inteligenţă artificială susţinută de Microsoft a ajuns unul dintre cele mai valoroase startupuri din tech

    OpenAI a finalizat un acord care permite angajaţilor să vândă participaţii în cadrul companiei, potrivit unei surse Bloomberg. 

    Oferta publică de cumpărare evaluează startup-ul de inteligenţă artificială la 86 de miliarde de dolari, un preţ care face din OpenAI unul dintre cele mai valoroase startup-uri din lume. Bloomberg a raportat anterior această valoare şi faptul că Thrive Capital, firma de capital de risc condusă de Josh Kushner, ar fi condus tranzacţia.

    Vânzarea de acţiuni a fost stabilită anterior pentru anul trecut, dar a fost amânată în urma înlăturării de către consiliul de administraţie al OpenAI a directorului executiv Sam Altman în noiembrie.

    De atunci, compania l-a reangajat pe Altman şi este în curs de numire a unui nou consiliu de administraţie.Pe lângă oferta publică de cumpărare, OpenAI a discutat, de asemenea, despre obţinerea de noi fonduri care ar putea plasa compania la o evaluare şi mai mare, de peste 100 de miliarde de dolari, a relatat anterior Bloomberg.

    În acelaşi timp, Altman lucrează pentru a strânge miliarde de dolari pentru a creşte oferta mondială de cipuri de calcul de ultimă generaţie, a relatat Bloomberg.Creşterea valorii OpenAI vine la mai bine de un an după ce compania a uimit publicul cu debutul chatbot-ului AI ChatGPT. Lansarea a declanşat o frenezie a AI în Silicon Valley, cu giganţi din domeniul tehnologiei, investitori şi startup-uri care se întrec în a avansa această tehnologie.

    Până acum, OpenAI a fost un lider, ajungând la acorduri pentru a aduce 13 miliarde de dolari de la Microsoft Corp. pe lângă finanţarea din partea altor investitori. la începutul acestei săptămâni, OpenAI a prezentat Sora, un generator text-video capabil să producă clipuri video cinematografice pe baza unor indicaţii textuale.

  • Care este motivul datorită căruia un business antreprenorial românesc, fondat de un fost şef al Microsoft România şi care a avut drept clienţi companii ca IBM, intră în insolvenţă

    Compania de consultanţă în IT CCT Providers Solutions, fosta CCT SRL, înfiinţată de Călin Tatomir – unul dintre starurile pieţei locale de IT de la finele anilor ’90 – începutul anilor 2000, care la vârful carierei sale a condus pentru doi ani afacerile locale ale gigantului Microsoft, a intrat în insolvenţă la finele lunii ianuarie. Tatomir a fost implicat direct sau din umbră în unele cele mai mari contracte de informatizare derulate de stat în acea perioadă – inclusiv în celebrul dosar Microsoft.

    „În temeiul art. 72 alin. 6 din Legea nr. 85/2014, privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, Tribunalul Ilfov deschide procedura generală de insolvenţă împotriva debitoarei CCT PROVIDERS SOLUTIONS SRL. Desemnează administrator judiciar provizoriu practicianul în insolvenţă casa de insolvenţă IONESCU SAVA SPRL, care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 58 raportat la art. 87 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2014, cu o remuneraţie de 3.000 lei/lună din averea debitoarei”, conform deciziei instanţei.

    Firma CCT SRL, redenumită ulterior CCT Providers Solutions, a fost una dintre companiile deţinute de Călin Tatomir, prin intermediul căreia au fost derulate operaţiuni de evaziune fiscală de 12 mil. lei şi de spălare de bani de 13 mil. lei, conform unui dosar deschis de DIICOT în 2016. Tatomir a fost condamnat la începutul acestei luni la 6 ani de închisoare cu executare în acest dosar.

    Compania a înregistrat un vârf al veniturilor în 2013 – 7 milioane de lei. Din punct de vedere al profitabilităţii nete, cel mai bun an a fost 2008 – cu 1,4 mil. lei, conform datelor de la Finanţe. Afacerea s-a prăbuşit în 2016, odată cu deschiderea dosarului de evaziune fiscală şi spălare de bani. Din 2017 încoace compania nu a mai avut venituri.

    Călin Tatomir a devenit un „star” al pieţei locale de IT din poziţia de director de vânzări al companiei americane Compaq, după ce firma a câştigat contractul de informatizare al Case de sănătate, de aproximativ 120 mil. dolari. Din echipa Compaq făcea parte la acea dată şi Claudiu Florică – un om cheie în contractele de IT cu statul, care ulterior, conform procurorilor DNA, ar fi fost şi creierul vânzării la suprapreţ către stat a unor licenţe Microsoft.

    În 2002, când americanii de la Compaq au fost cumpăraţi de un alt gigant american – HP, Tatomir a părăsit compania, şi şi-a înfiinţat propriul business de consultanţă. Compaq a fost absorbită de HP în România.

    După ani de zile, într-un interviu acordat la plecarea din poziţia de CEO al Microsoft România, Tatomir spunea că a refuzat bonusuri de „sute de mii de dolari” pentru contractul cu CNAS odată cu decizia de a pleca din companie şi a-şi lansa propriul business.

    Influenţa uriaşă pe care o avea Călin Tatomir la începutul anilor 2000 o arată şi faptul că la evenimentul de lansare al propriului său business au participat alături de el, în prezidiu, unele dintre cele mai puternice nume din industrie la acea dată – Radu Georgescu (general manager Gecad Software), Silviu Hotăran (general manager Microsoft) sau Vladimir Aninoiu (general manager al IBM), alături de fostul coleg Claudiu Florică (devenit între timp general manager al Fujitsu Siemens Computers). Radu Enache, general manager HP România a absentat, fiind înlocuit de Mircea Neagu, directorul de vânzări. În 2002 prezenţa la eveniment, la aceeaşi masă, a managerilor enumeraţi mai sus era o raritate, excepţie fiind poate evenimentele organizate sub patronajul premierului Adrian Năstase, a preşedintelui Ion Iliescu şi a ministrului comunicaţiilor Dan Nica şi ministrului educaţiei Ecaterina Andronescu.

    La preluarea mandatului de CEO al Microsoft România, în 2008, Călin Tatomir oferea detalii despre afacerile cabinetului său de consultanţă: de la înfiinţarea cabinetului am avut contracte cu companii precum Microsoft, IBM, Fujitsu Siemens, Oracle, Orange şi Romtelecom, relata el. “Cu IBM am avut contract încă din prima săptămână de la lansare. Nu există companie mare cu care să nu fi avut contracte pentru studii sau cursuri.”

    La preluarea poziţiei de GM al Microsoft, Tatomir i-a cedat companiei unei alte persoane influente în industria de IT la acea vreme – deputatul Varujan Pambuccian, şeful Comisiei de IT. “

    După doi ani la vârful Microsoft (2008-2010), Tatomir a plecat din companie şi a revenit la afacerile sale.

    În 2013 explodează scandalul licenţelor Microsoft – acuzaţia fiind aceea că parteneri ai Microsoft ar fi vândut la suprapreţ produsele şi ar fi plătit mită de milioane de dolari pentru ca oficialii români să închidă ochii.
    În martie 2013 ZF scrie, pe baza unei analize a documentelor publice disponibile, că omul cheie în afacerea Microsoft este Claudiu Florică, al cărui nume apărea în legătură cu toate firmele implicate.

    În 2014 încep să apară mărturii ale unor martori în dosar care afirmă că Florică a fost „creierul afacerii” şi că Tatomir ar fi sprijinit din poziţia de la Microsoft finalizarea acordului cu statul. Dosarul, unul de răsunet prin sumele mari şi numele grele implicate, nu i-a adus însă o condamnare lui Tatomir, el fiind achitat alături de alţi inculpaţi pe fondul prescripţiei faptelor.

    În anul 2016 explodează şi dosarul de evaziune fiscală în care era vizat Călin Tatomir pentru afacerile derulate prin companiile sale, în care el a fost condamnat astăzi la închisoare cu executare.

  • DNA intră în zona energiei. În vizor: doi oameni de afaceri – reţinuţi, iar directorul Centralei Termoelectrica Bucureşti Sud (CET SUD/ Elcen) şi directorul Sucursalei Electrocentrale Rovinari – sub control judiciar

    Doi oameni de afaceri, Ion Eugen Petru şi Ion Macovei, dar şi doi directori din sectorul energetic – Dorin Adrian Ecobescu (director al Centralei Termoelectrica Bucureşti Sud/ CET SUD Elcen) şi Iosif Chircă (director al Sucursalei Electrocentrale Rovinari) sunt vizaţi de procurorii DNA în noul dosar privind potenţiale acte de corupţie în domeniul energiei.

    Procurorii îi acuză pe cei doi oameni de afaceri de potenţiala săvârşire a mai multor infracţiuni de luare/ dare de mită, cumpărare de influenţă, trafic de influenţă şi de deturnare a licitaţiilor publice, motiv pentru care au dispus reţinerea lor preventivă pentru 24 de ore.

    Surse judiciare susţin că omul de afaceri Ion Eugen Petru ar fi dat omului de afaceri Ion Macovei, în numerar şi transferuri bancare suma totală de 514.375 lei ( peste 102.000 de euro), după ce Macovei ar fi pretins că are influenţă asupra conducerii a două societăţi cu capital majoritar de stat din România.

    Macovei ar fi cerut unui şef de companie de stat urgentări de plăţi pentru 2 firme ( SC Techno Montaj SRL din Braşov şi SC Energomontaj SA din Bucureşti), încheieri de noi contracte şi modificări ale acestora în schimbul folosirii influenţei pentru menţinerea în funcţii de conducere sau, după caz, numirea în alte funcţii.

    Cine este Ion Macovei

    Ion Macovei este acelaşi om de afaceri care apare şi în dosarul din 2021 privind Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM). Acel dosar a fost instrumentat de DNA Constanţa.

    În acel dosar, Macovei invoca în mod negativ numele liderului USR, Cătălin Drulă (n.r. Ion Macovei: „este totuşi o problemă cu acest om, care nu pot să spun că-i om, e un câine – acest Drulă şi trebuie să găsim o soluţie pentru el”).

    Şi numele liderului PNL, Iulian Dumitrescu, apare în dosarul din 2021 privind Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare în care, la fel, sunt invocate mai multe figuri politice.

    Ion Macovei este un om de afaceri din Galaţi, care a deţinut/ deţine mai multe firme, în mai multe judeţe, într-una dintre ele fiind asociat cu Viorel Vasile Grigore, din Călăraşi, apropiat de Iulian Dumitrescu.

    Născut în Văleni de Munte/ Prahova, Iulian Dumitrescu şi-a început afacerile şi cariera politică în Călăraşi, fiind iniţial, în perioada 2012-2016, senator de Călăraşi.

    Deşi are domiciliul declarat în Bucureşti, Ion Macovei stă într-un apartament din complexul Stejarii, acolo unde locuieşte şi liderul PNL, Iulian Dumitrescu.

    Cum a început totul

    Surse judiciare susţin că în acest dosar procurorii secţiei I a DNA lucrează de mai bine de o jumătate de an.

    Totul a început după ce un şef de companie de stat a venit în iulie 2023 la DNA, a depus un denunţ şi a ajutat în anchetă procurorii.

    Şeful companiei de stat a povestit procurorilor cum ar fi fost căutat de omul de afaceri Ion Macovei, care s-a prezentat inclusiv cu o altă identitate, iar la un moment dat directorul de la stat ar fi fost căutat şi de Dan Gheorghiu, care ar fi intermediat discuţii pentru urgentarea plăţilor şi ar fi invocat în acestea persoane publice.

    Dan Ioan Gheorghiu este o persoană cunoscută în zona energiei, fiind inclusiv fost consilier al unui fost premier şi foşti miniştri ai energiei.

    În acest dosar, cu mandat de la judecători, procurorii au şi autorizaţii, şi mandate de supraveghere tehnică, şi interceptări, şi filaje, dar şi tranzacţii obţinute între diverse societăţi comerciale.

    Nume publice invocate şi restaurante frecventate

    Surse judiciare arată că omul de afaceri Ion Macovei invoca în discuţii diverse nume şi personalităţi la care ar fi susţinut că are acces: numele „Nicolaescu” – un general despre care afirma ar fi lucrat la Preşedinţia României – persoană care ar fi fost de fapt tot Ion Macovei (afaceristul prezentându-se sub diverse identităţi), numele altei persoane care lucrează la Preşedinţie, al unei figuri publice ce ţine de ambasada SUA, numele unui ministru – faţă de care ar fi fost nemulţumit, şi a altor politicieni.

    „În discuţiile în care a pretins că este generalul „Nicolaescu” acesta a abordat un stil oficios, formal, spre deosebire de cazurile în care a discutat cu martorul sub identitatea sa reală când Ion Macovei a recurs la un ton familiar, amical”, arată sursele.

    În schimbul celor cerute, Ion Macovei ar fi promis şefului de companie de stat că şi după rotaţia guvernamentală şi eventuala schimbare a ministrului energiei acesta ar fi fost menţinut în funcţie. În plus, ar fi vorbit şi despre o numire în postul de director general al Companiei Hidroelectrica, susţin surse judiciare.

    Omul de afaceri Ion Macovei ar fi fost descris de alte persoane din dosar ca o persoană extrem de insistentă, care ar fi căutat persoanele frecvent („e atât de pisălog. Şi nu mai scap de el. E ca o râie”), iar o firmă în care avea influenţă acesta ar fi fost recomandată pentru anumite lucrări de către preşedintele PNL Timişoara.

    Numele lui Iulian Dumitrescu, fostul prim vicepreşedinte PNL, anchetat de DNA în alt dosar, ar fi fost invocat de Macovei.

    Omul de afaceri Ion Macovei ar fi susţinut că poate intermedia o întâlnire cu Iulian Dumitrescu şi că ar fi fost în relaţii apropiate cu liderul PNL. Macovei ar fi spus că ar fi fost partener şi cu sora lui Iulian Dumitrescu şi cu „mâna dreapta” a acestuia într-o afacere de exploatare a balastierelor din Prahova.

    Discuţiile în acest caz despre bani şi intervenţii ar fi fost purtate în câteva restaurante din Bucureşti: Don Cafe Braserie Dorobanţi, Isoletta/ Herăstrău, Arogant, Stadio Union, Doi Cocoşi.

    Funcţionari publici şi apropiaţi ai lui Iulian Dumitrescu

    La un moment dat, în cadrul întâlnirilor din Bucureşti, şi-ar fi făcut apariţia şi un alt funcţionar public – Corneliu Stanca, consilier superior în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, pe care omul de afaceri Ion Macovei l-ar fi cunoscut.

    În altă situaţie, la întâlnirea din restaurantul Isoletta pe care o realiza omul de afaceri Ion Macovei a apărut şi Viorel Vasile Grigore, un apropiat al liderului PNL, Iulian Dumitrescu, invocat în dosarul Dumitrescu, dar amic cu Macovei. O parte din discuţii ar fi vizat menţinerea în conducerea companiei de stat.

    În acest dosar, procurorii susţin că sume de bani ar fi fost remise în plicuri de omul de afaceri Ion Macovei în interiorul unor autoturisme din parcările restaurantelor, dar şi în birourile unei companii de stat. Ulterior, banii din mită au fost predaţi de către denunţător procurorilor DNA.

    Şi celălalt om de afaceri ar fi dat mită directorului Elcen dar şi directorului Electrocentrale Rovinari

    În acelaşi dosar, şi omul de afaceri Ion Eugen Petru – partener al lui Macovei – ar fi remis suma de 10.000 de euro lui Dorin Adrian Ecobescu ( director al Centralei Termoelectrica Bucureşti Sud/ CET SUD Elcen) pentru a îndeplini acte ce ar fi intrat în îndatoririle acestuia de serviciu: recepţia fără obiecţii a lucrărilor executate de SC Techno Montaj SRL pentru Elcen, la punctul de lucru CET Sud.

    „Ion Eugen Petru şi (…) şi-au exprimat opinia că Dorin Adrian Ecobescu atunci când a afirmat că urmează să plece în concediu a invocat doar un simplu pretext pentru a urgenta remiterea restului de bani din suma totală pretinsă [A zis că ne… ne emoţionează, ne… (…) Ia uite-l, bă, săracu’, pleacă fără… (…)…buget.]”

    Procurorii cred că Dorin Adrian Ecobescu, directorul Centralei Termoelectrica Bucureşti Sud/ CET SUD Elcen ar fi primit cei 10.000 de euro, în două tranşe, pe raza judeţului Ilfov.

    Mai mult, în contextul lansării în 2023 a unei achiziţii publice prin licitaţie deschisă, Petru ar fi realizat o înţelegere a preţului ofertelor cu un alt suspect, în calitate de director sucursală şi împuternicit al unei alte societăţi comerciale, în scopul de a denatura preţul de adjudecare a contractului de servicii, înţelegere care ar fi avut drept consecinţă atât câştigarea licitaţiei în august 2023, în condiţii neconcurenţiale, de către firma administrată de inculpat, cât şi afectarea preţului de adjudecare a contractului, în dauna societăţii comerciale cu capital majoritar de stat, cu suma de 134.698,06 lei fără TVA, reprezentând diferenţa de valoare.

    La finalul anului 2023, omul de afaceri – Ion Eugen Petru – ar fi remis şi el suma de 5000 de euro lui Iosif Chircă (director al Sucursalei Electrocentrale Rovinari), pentru ca şi acesta să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu. Respectiv derularea unor relaţii comerciale între Complexul Energetic Oltenia şi SC Techno Montaj SRL din Braşov.

    Presupusa mită – la intersecţie de drumuri. Discuţii imaginare – purtate în maşină despre bani

    În acest caz presupusa dare de mită ar fi fost cu peripeţii, arată sursele.

    Omul de afaceri Ion Eugen Petru ar plecat noaptea din Târgovişte pentru a ajunge la Rovinari de dimineaţă. Când ar fi ajuns în Complexul Energetic Rovinari, acesta nu l-ar mai fi găsit pe directorul Chircă la sediul Sucursalei Electrocentrale Rovinari. Acesta ar fi plecat din incintă cu 15 minute mai devreme.

    Directorul nu i-ar fi răspuns la mesaje afaceristului şi, ca atare, Petru intenţiona să lase „pachetul”/ „tâmpenia aia” la secretariat.

    Ulterior omul de afaceri s-ar fi răzgândit, ar fi vorbit cu altcineva la telefon pentru a fi preluat „pachetul”, dar între timp ar fi fost sunat de Chircă şi s-ar fi întâlnit în Gorj, la intersecţia unui drum comunal cu un drum european.

    Aici, după ce ar fi aşteptat mai bine de o jumătate de oră în propriul autoturism, ar fi oprit şi maşina în care s-ar fi aflat directorul Chircă. Ulterior, Ion Eugen Petru ar fi lăsat punga de tip cadou şi o mapă albastră în maşina în care s-ar fi aflat directorul de la Rovinari.

    Întâlnirea ar fi fost supravegheată de procurori.

    În ceea ce-l priveşte pe omul de afaceri Ion Macovei – acesta ar mai fi promis directorului societăţii comerciale cu capital majoritar de stat, în toamna anului 2023 un procent de 15% (300.000 de euro) din valoarea unui contrat de 2 milioane de euro ce avea ca obiect serviciile de arhivare (contract de urma să fie atribuit în baza unei proceduri de licitaţie publică fraudată) şi un alt procent tot de 15% (120.000 de euro) din valoarea unui contract de 800.000 de euro, ce avea ca obiect tot servicii de arhivare, dar care urma să fie atribuit prin achiziţie directă.

    „Martor: Şi acum voiam să te întreb: aici unde sunt 300.000, ideea este… Nu e un procent foarte mare?

    MACOVEI ION: Nu.”

    Omul de afaceri Ion Macovei ar fi pretins de la Ion Eugen Petru un procent de 3,5% din valoarea facturilor emise de o societate comercială către două societăţi cu capital majoritar de stat, lăsându-l pe acesta să creadă că are influenţă pe lângă conducerea acestora şi a primit în numerar, respectiv prin intermediul unor transferuri bancare justificate prin operaţiuni economice simulate, suma totală de 514.375 lei.

    Nici omul de afaceri Ion Eugen Petru n-ar mai fi rezistat presiunilor lui Ion Macovei, arată sursele.

    În toamna anului trecut, Petru ar fi vorbit singur în maşină – iar în timp ce purta discuţii imaginare cu Ion Macovei s-ar fi plâns că nu mai suportă o relaţie în care bagă „bani, bani, bani”: „De unde dracu? Eu fac nişte eforturi…supra-omeneşti şi nu… (…) Nu pot să inventez, să tipăresc bani!”

    În acest caz, procurorii au luat măsura controlului judiciar pentru următoarele 60 de zile şi faţă de Dorin Adrian Ecobescu ( directorul Centralei Termoelectrica Bucureşti Sud/ CET SUD Elcen) şi Iosif Chircă (directorul Sucursalei Electrocentrale Rovinari) pentru luare de mită.

    În plus, DNA le-a interzis directorilor de la Elcen şi Electrocentrale Rovinari să-şi exercite funcţiile.

    Procurorii au luat măsuri asiguratorii şi în privinţa mai multor imobile şi conturi bancare ale inculpaţilor.

    În dosar, procurorii DNA fac cercetări şi faţă de alte persoane.

     

  • O companie relocată din Rusia caută 500 de angajaţi în Bihor

    Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura Oprescu, s-a întâlnit cu Susanna Tusa, CEO Nokian Tyres Romania.

    „Compania finlandeză are nevoie, după relocarea din Rusia, de încadrarea a peste 500 de persoane în fabrica din Bihor a cărei construcţie a început deja”, se arată pe pagina de Facebook a Ministerului Muncii.

    Potrivit postării, este vorba de o investiţie de 650 milioane de euro, iar producţia ar urma să înceapă în 2025.

    Nokian Tyres produce anvelope pentru autovehicule în fabrici din Finlanda şi SUA şi, potrivit Ministerului Muncii, la Oradea va fi prima fabrică de cauciucuri auto din lume care are zero emisii de CO2.

  • Care este motivul incredibil pentru care o companie trebuie să-i plătească 105.000 de dolari despăgubiri unei foste angajate

    O companie trebuie să-i plătească 105.000 $ despăgubiri unei foste angajate.
    Femeia a fost concediată pentru că nu s-a pensionat după 65 de ani.
    Într-un comunicat de presă care prezenta rezultatul procesului de săptămâna trecută, EEOC a declarat că un manager al companiei a întrebat în mod repetat angajata, care nu a fost numită, despre planurile ei de pensionare pe măsură ce se apropia de a 65-a aniversare.
    O fostă angajată va primi despăgubiri de 105.000 de dolari după ce compania în care a lucrat aproape 20 de ani a decis să o concedieze pentru că a refuzat să se pensioneze la 65 de ani, scrie Business Insider.

    Un proces de discriminare depus de agenţia federală a afirmat că J&M Industries, Inc., o companie de producţie şi distribuţie din Louisiana, a încălcat legile federale privind discriminarea în funcţie de vârstă prin concedierea angajatului.

    Legea privind discriminarea în angajare pe criterii de vârstă interzice discriminarea împotriva persoanelor de 40 de ani sau mai mult, pe baza vârstei.

    Într-un comunicat de presă care prezenta rezultatul procesului săptămâna trecută, EEOC a declarat că un manager al companiei a întrebat în mod repetat angajata, care nu a fost numită, despre planurile ei de pensionare pe măsură ce se apropia de a 65-a aniversare.

    Managerul a întrebat-o direct: „Când te vei pensiona?”, „De ce nu te pensionezi la 65 de ani?” şi „Care este motivul pentru care nu te pensionezi?”, a afirmat procesul EEOC.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Cine sunt acţionarii Gabriel Resources, firma canadiană care deţine 80% din proiectul Roşia Montană

    Gabriel Resources, compania canadiană care a cumpărat în 1998 un drept de exploatare a unui zăcământ de aur din Roşia Montană, judeţul Alba, îi are ca acţionari principali pe următorii:

     

    1. Grupul de investiţii Kopernik Global Investors, cu sediul în Florida, Statele Unite, deţine un pachet de de 17,11% din capitalul social al Gabriel Resources.

    Kopernik Global Investors administrează multiple fonduri mutuale, fiind evaluat la circa 6 miliarde de dolari. În aprilie 2022, 14% din activele grupului aveau expunere pe Rusia. La acea vreme, compania calcula că activele pe care le gestionează şi-au pierdut 700 de milioane de dolari din valoare ca urmare a efectelor generate de războiul ruso-ucrainean. Totuşi, pierderile au fost acoperite ulterior de investiţiile din energie în alte ţări.

     

    1. Firma de servicii financiare Tenor Capital Management, înfiinţată în urmă cu 20 de ani în New York, SUA, are o participaţie de 16,3% din totalul acţiunilor.

    Anterior, pachetul reprezenta 16,9% din capital, Tenor Capital fiind până recent cel mai mare acţionar al Gabriel Resources.

     

    1. Electrum Global Holdings deţine 13,25% din capital. Electrum este o companie de investiţii şi consultanţă, tot din New York, fondată şi condusă de Thomas Kaplan, antreprenor şi investitor în resurse naturale.

    „Electrum face investiţii strategice în principal în active şi oportunităţi de înaltă calitate în domeniul metalelor preţioase, precum şi în anumite metale de bază, inclusiv cupru, nichel şi zinc (…) Echipa noastră investeşte în metale preţioase şi industria mineritului de peste două decenii”, reiese de pe site-ul companiei.

     

    1. Fondul de hedging Paulson & Co are 12,5% din acţiunile Gabriel Resources. Compania a fost fondată de americanul John Paulson, care a devenit în ultimul deceniu şi jumătate unul dintre cei mai cunoscuţi investitori de pe Wall Street, fiind căsătorit până recent cu o româncă.

    În 2007, John Paulson a obţinut circa 4 miliarde de dolari prin utilizarea unor contracte de tip swap pentru a paria împotriva pieţei creditelor ipotecare subprime din Statele Unite, adică pentru a miza pe criza financiară care avea să vină – operaţiune asemănătoare celei realizate de investitorul Michael Burry, devenit celebru prin filmul biografic „The Big Short” cu Christian Bale. Pariul i-a adus o avere fondului său de hedging şi l-a transformat pe Paulson dintr-un „obscur manager de active într-o legendă a domeniului financiar”, conform Bloomberg Businessweek.

    Portofoliul său a înregistrat evoluţii mixte în ultimii ani. În 2020, Paulson şi-a transformat fondul speculativ într-o afacere de familie, după ce activele au scăzut de la 38 de miliarde de dolari în 2011 la 9 miliarde în 2019.

     

    1.  Hedge fund-ul The Baupost Group, cu sediul în Boston, SUA, deţine o participaţie de 10,8%. Cu active de 25 de miliarde de dolari sub gestiune în 2022, Baupost era la un moment dat unul dintre cele mai mari fonduri de hedging din lume. 

    De la înfiinţare, în 1982, fondul a reuşit să obţină, în medie, un randament anual de 20%, investind de-a lungul timpului în mai multe proiecte de extracţie a aurului.

     

    Împreună, cei cinci acţionari au 70,4% din acţiunile Gabriel Resources. Listată pe Bursa de Valori de la Toronto, Gabriel Resources are o capitalizare de 663 de milioane de dolari canadieni, echivalentul a aproximativ 490 de milioane de dolari americani în funcţie de preţul actual de tranzacţionare, respectiv 0,64 dolari canadieni pe unitate.

    Maximul a fost atins în 2011, respectiv circa 8,4 dolari canadieni pe acţiune, adică 8,7 miliarde de dolari canadieni pe capitalizare, echivalentul de la acea vreme a 6,4 miliarde de dolari US.

     

  • Din ciclul „miracolelor” bursei: Cu doar 6.000 de lei, acţiunile COMCM Constanţa s-au dublat într-o săptămână. Un rulaj de 8.500 de lei a urcat anul acesta capitalizarea cu peste 100 mil. lei

    Compania de construcţii COMCM Constanţa (simbol bursier CMCM) înregistrează în numai o săptămână o creştere de 98% a acţiunilor, evoluţia venind însă pe o lichiditate scăzută, de 6.100 de lei.  Capitalizarea compania a crescut astfel de  la 76,57 milioane de lei la 151,25 milioane, arată datele BVB.

    Marţi, la începutul şedinţei de tranzacţionare de la Bursă, acţiunile CMCM se apreciau cu 14,3%, procent realizat din trei tranzacţii în valoare totală de doar 1.300 de lei. În precedentele opt sesiuni, cotaţia s-a apreciat cu câte 14,4%-14,9%, pe rulaje cuprinse între 150 şi 1.600 de lei.

    Acţiunile au urcat anul acesta cu 263,6%, pe tranzacţii de 8.500 de lei, care au majorat valoarea de piaţă cu aproximativ 110 milioane de lei, de la 41,6 milioane. Dinamicile au loc în vreme ce free float-ul (acţiunile libere la tranzacţionare) este de doar 1,05% din capitalul social, adică 2,48 milioane de acţiuni dintr-un total de 236,3 milioane.

    În istoricul de tranzacţionare pe ultimele şase luni sunt incluse doar treisprezece şedinţe, conform BVB: cele opt menţionate mai sus, la care se adaugă câte una în ianuarie şi decembrie şi alte trei în noiembrie şi octombrie anul trecut.

    Din acţionariatul societăţii fac parte Constantin Frăţilă (cu o participaţie de 11,65%), Consulting & Construction Investments Constanţa (10,1%), Mihaela Frăţilă (10%), Maria-Alexandra Cociu (10%), în vreme ce 57 de procente revin COMCM Constanţa. La 30 septembrie 2023, în companie figura un singur salariat, potrivit raportului trimestrial.

    Grupul a înregistrat un rezultat net de 28,5 milioane de lei la nivel consolidat în primele nouă luni de anul trecut, de la o pierdere de 1,7 milioane de lei în aceeaşi perioadă din 2022, neexistând însă nicio explicaţie în acest sens în raportul financiar. Veniturile s-au majorat de la 924.656 de lei la 68,8 milioane, iar cheltuielile au crescut de la 2,6 milioane la 32,1 milioane de lei.

    „Societatea are declarată ca activitate principală fabricarea betonului, iar ca activităţi auxiliare: producţia industrială pentru construcţii, construcţii civile şi de geniu, produse proprii de carieră, armături şi prefabricate, închiriere şi subînchiriere, comercializarea materialelor de construcţii, cazare în cămine si alimentaţie publică”, scriu reprezentanţii COMCM.

    Acţiunile CMCM sunt pe plus cu 100% în ultimele 12 luni, pe tranzacţii de circa 47 de milioane de lei.