Conform ultimei analize a Comisiei Europene pe anul 2018, România are 29 de IMM-uri – afaceri mici şi mijlocii – la 1.000 de locuitori, faţă de o medie de 58 la nivelul Uniunii Europene şi 115, cât are Cehia. Germania are 35 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, Marea Britanie 38.
Pentru a intra în business, pentru a face o afacere, indiferent că este micro, mică sau mijlocie, îţi trebuie curaj, îţi trebuie puţin mai multă nebunie, îţi trebuie o încredere mult mai mare în tine şi în ceea ce faci decât în mod obişnuit.
Din acest motiv, sunt de aplaudat şi remarcat toţi cei care vor să devină antreprenori, toţi cei care pornesc „o afacere de la zero”, toţi cei care lasă baltă un job mai bine plătit şi acceptă un câştig mai mic, cu mai multă bătaie de cap, în speranţa că peste ani vor reuşi să creeze ceva mult mai mare. România este extrem de polarizată: deşi are peste 600.000 de companii, primele 1.000 fac jumătate din businessul de 350 de miliarde de euro pe an.
Cu excepţia programului Start-Up Nation, care a revigorat puţin piaţa IMM-urilor şi a dat o gură de oxigen celor care au intrat în business, România în ansamblu nu susţine prea mult afacerile mici şi mijlocii şi din acest motiv economia a rămas în urma celorlalte ţări foste comuniste.
Companiile mari, deşi au nevoie cel mai puţin de susţinere, beneficiază de cel mai mare suport la toate nivelurile.
Dacă aceste companii mari, cele mai multe fiind multinaţionale, ar cumpăra produse şi servicii preponderent din România, piaţa IMM-urilor ar fi mult mai bună. Dar prea puţin se întâmplă acest lucru. Fiecare multinaţională cumpără în primul rând de la co-naţionali.
România are nevoie în continuare de investiţii străine, pentru că fără acestea nu poate intra în lanţul global de produse şi servicii, dar are nevoie şi de afaceri mici şi mijlocii, pentru ca economia şi businessul să capete putere.
Tocmai de aceea spunem că personalitatea anului 2019 la Business Magazin sunt cei care au creat „afaceri de la zero”. Indiferent dacă sunteţi mic, mijlociu sau mare, să aveţi un business bun şi în 2020!
Tag: comisie
-
România nu este o ţară extrem de antreprenorială şi de aceea cei care îşi riscă un job bine plătit pentru a face o „afacere de la zero” trebuie ÎNCURAJAŢI
-
Adina Vălean a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru Transporturi a Parlamentului European
Adina Vălean, propusă comisar european pentru transporturi, a primit aviz favorabil în Comisia pentru Transporturi a Parlamentului Uniunii Europene, au declarat, pentru Mediafax, surse politice de la Bruxelles. Au fost 36 de voturi pentru. Europarlamentarul PNL Marian Jean Marinescu a anunţat pe Twitter rezultatul în cazul Adinei Vălean. „Comisia pentru Transporturi a Parlamentului UE a acceptat desemnarea Adinei Vălean şi o recomandă pentru funcţia de comisar al transporturilor“, a scris Marian Jean Marinescu, joi, pe Twitter.Favorabile desemnării lui Vălean pentru această poziţie au fost grupurile europarlamentare ale PPE, S&D, „Înnoim Europa“, Identitate şi Democraţie (ID), Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) şi Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, au adăugat sursele politice. Singurii care au susţinut solicitarea unor informaţii suplimentare de la Adina Vălean au fost cei de la grupul Verzilor din PE.
Comisia pentru Afaceri Juridice din Parlamentul European (comisia JURI) a dat aviz favorabil, în şedinţa de marţi a forului legislativ, pentru Adina Vălean, propusă comisar european pentru transporturi, dar şi pentru propunerile de comisari din partea Franţei şi Ungariei.
Adina Vălean a primit aviz pozitiv şi din partea parlamentarilor români, după ce aceasta a fost audiată în comisiile de specialitate ale Parlamentului României.
Votul în PE pentru Executivul UE propus de preşedintele ales Ursula von der Leyen va avea loc într-o sesiune plenară programată pe 27 noiembrie.
-
Croaţia primeşte undă verde de la Comisia Europeană pentru aderarea la spaţiul Schengen înaintea României, la şase ani de când a intrat în UE
Croaţia, membră a Uniunii Europene de şase ani, a primit undă verde de la Comisia Europeană pentru aderarea la spaţiul Schengen, potrivit Euronews.
„Este o zonă care vine cu libertăţi şi privilegii, dar şi cu mari responsabilităţi, încât intrarea în acest club este ceva ce luăm în serios”, spune Comisarul european pentru Migraţie şi Cetăţenie, Dimitri Avramopoulos.
După patru ani de analiză Comisia a anunţat că Zagrebul îndeplineşte condiţiile necesare pentru a face parte din spaţiul în care se poate călători fără paşaport.Ţările care se alătură spaţiului trebuie să îşi asume asigurarea graniţelor de la marginea blocului – un subiect din ce în ce mai sensibil pe fondul migraţiei masive care a început în 2015.
„Viitorul intrării Croaţiei în Schengen, dar şi al intrării Bulgariei şi României, sunt cu atât mai importante acum şi necesare ţinând cont de provocările pe care le ridică astăzi migraţia şi securitatea”, spune Avramopoulos.
România şi Bulgaria trebuie să primească acces la zona Schengen de peste 8 ani, însă nu au reuşit niciodată să îndeplinească condiţiile.
În acest moment, Croaţia mai are de primit doar acordul din partea liderilor naţionali din Uniunea Europeană.
-
De ce a respins-o Comisia JURI pe Rovana Plumb. Detalii în scrisoarea către David Sassoli
Comisia pentru Afaceri Judiciare (JURI) explică într-o scrisoare către preşedintele Parlamentului European David Sassoli că este îngrijorată de faptul că Rovana Plumb ar fi în potenţial conflict de interese şi există serioase îndoieli că ar putea fi comisar european pentru transporturi.
Redăm integral scrisoarea transmisă de preşedintele Comisiei JURI Lucy Nethsingha:
„Subiect: Evaluarea actualului sau potenţialului conflict de interese: Comisarul propus Rovana Plumb
Stimate preşedinte,
Vă scriu în legătură cu examinarea declaraţiei de interese şi evaluarea unui actual sau potenţial conflict de interese al comisarului propus pentru Transporturi doamna Rovana Plumb.
Potrivit articolului 125 din Regulamentul de Procedură şi articolul 2 din Anexa VII, la întâlnirile din 19 septembrie, 25 septembrie şi 26 septembrie 2019, Comisia pentru Afaceri Juridice a stabili, pe baza documentelor prezentate, respectiv declaraţia de interese, ca răspuns la solicitarea unor informaţii suplimentare la data de 24 septembrie 2019, şi o discuţie între doamna Rovana Plumb şi Comisia pentru Afaceri Juridice pe 26 septembrie 2019, apariţia unui potenţial sau actual conflict de interese cu privire la portofoliul de comisar pentru transporturi. -
Conducerea Parlamentului a desfiinţat Comisia pentru legile justiţiei, condusă de Florin Iordache
Marcel Ciolacu a anunţat încă de la finalul lunii iulie că va propune desfiinţarea Comisiei speciale, precizând că transpunerea deciziei CCR privind Codurile penale în Comisia juridică a Parlamentului.
”Am luat act de decizia CCR. Mai mult ca sigur, am anunţat deja că o să avem o nouă abordare. În primul rând, o să propun colegilor mei desfiinţarea comisiei Iordache sau comisia specială care s-a ocupat de modificările de justiţie, a codurilor penale, a codurilor de procedură penală. Ele o să intre într-un parcurs parlamentar normal. În primul rând la Senat, ca şi primă Cameră sesizată, în Comisiile juridice. Se pare că funcţionalitatea comisiei speciale nu a fost cea dorită, dimpotrivă ea a avut un impact public negativ şi asupra partidului pe care îl reprezint, dar şi asupra instituţiei Parlamentul României. O să avem o abordare, în primul rând priorităţile fiind deciziile neconstituţionale deja declarate de către CCR şi pe urmă o să vedem dacă este oportun o altă modificare atât la codurile penale, cât şi la codurile de procedură penală”, a declarat Marcel Ciolacu, pe 30 iulie, la Parlament.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Comisia Europeană: România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA din Uniunea Europeană
România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană.
Ţările din UE au pierdut 137 de miliarde de euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA.
Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare. Acest deficit important de încasare a TVA evidenţiază din nou necesitatea unei reforme cuprinzătoare a normelor UE în materie de TVA, astfel cum a fost propusă în 2017 de către Comisie, precum şi necesitatea unei cooperări sporite între statele membre pentru a combate fraudele în materie de TVA şi pentru a face ca normele să funcţioneze pentru întreprinderile şi comercianţii care respectă legislaţia.
Deficitul de încasare a TVA măsoară eficacitatea măsurilor de asigurare a respectării normelor în materie de TVA şi de asigurare a conformităţii în fiecare stat membru, deoarece oferă o estimare a pierderilor de venituri din cauza fraudelor şi a evaziunii fiscale, a evitării obligaţiilor fiscale, a falimentelor, a insolvenţelor financiare, precum şi a erorilor de calcul.
-
Comisia Europeană: Boris Johnson rămâne partenerul nostru de negociere pe tema Brexit
„Există un Guvern al Marii Britanii, aşadar interlocutorul preşedintelui Comisiei, Juncker, rămâne prim-ministrul Boris Johnson”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.
Partidul Conservator din Marea Britanie, condus de premierul Boris Johnson, a pierdut marţi majoritatea în Parlament după ce conservatorul Phillip Lee a demisionat din partid.
Ulterior, membrii Camerei Comunelor au aprobat o moţiune ce permite opoziţiei să stabilească agendei Parlamentului de la Londra, acesta fiind primul pas în cadrul unui proces ce ar permite blocarea planului premierului Boris Johnson de a scoate Marea Britanie din Uniunea Europeană fără un acord.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Criza politică din Italia întârzie stabilirea compoziţiei Comisiei Europene – oficiali UE
În contextul crizei politice de la Roma, Italia este singurul stat UE care încă nu a prezentat un candidat pentru următoarea Comisiei Europeană, care îşi începe mandatul în luna noiembrie. Marea Britanie a transmis că nu va propune un comisar întrucât intenţionează să părăsească Blocul comunitar până la finalul lunii octombrie.
Printre funcţiile cheie asupra cărora nu a fost luată o decizie este cea de comisar european pentru probleme economice.
Alegerea comisarului pentru afaceri economie va indica dacă viitoarea Comisie Europeană va încerca să promoveze o creştere a cheltuielilor publice, cât şi o diminuare a focusului asupra echilibrării bugetelor, abordare pe care unii o consideră necesară în contextul reducerii creşterii economice a Germaniei, care de-a lungul timpului a fost ostilă politicilor fiscale expansioniste.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Dăncilă a discutat cu preşedintele Comisiei Europene despre viitorul comisar european al României
„Prim-ministrul Viorica Dăncilă a avut astăzi, la Bruxelles, o întrevedere cu preşedintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în continuarea dialogului pe care premierul român şi oficialul european l-au iniţiat în cadrul unei convorbiri telefonice pe care au avut-o la 29 iulie a.c.. (…) În cadrul discuţiilor, au fost abordate aspecte legate de viitorul comisar european din partea României, inclusiv în ceea ce priveşte conturarea portofoliului alocat ţării noastre în cadrul Comisiei Europene. Cei doi înalţi oficiali au convenit să continue dialogul în perioada următoare”, a transmis Executivul, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
În cadrul întrevederii, premierul Viorica Dăncilă „i-a transmis felicitări oficialului european pentru nominalizarea la conducerea viitoarei Comisii Europene şi a asigurat de întregul său sprijin în eforturile Comisiei Europene de consolidare a proiectului european şi de a răspunde provocărilor actuale”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro