BusinessMagazin

Tag: comisie

  • Vicepreşedintele Comisiei SRI: Nu vom scăpa de pătrunderea coronavirusului în România

    Vicepreşedintele Comisiei SRI, Marian Cucşa, a declarat, marţi, că e doar o chestiune de timp până când coronavirusul va ajunge în România, acesta precizând că pericolul este la frontierele terestre, feroviare şi maritime.

    Marian Cucşa a declarat, într-o conferinţă de presă, că în unele aeroporturi nu sunt respectate măsurile de control, însă pericolul este la frontierele terestre, feroviare şi maritime, deoarece nu există personal specializat şi substanţe necesare pentru identificarea virusului.

    „Dacă ne uităm la evoluţia virusului, trebuie să fim pregătiţi şi noi pentru această epidemie. (…) Din păcate, nu cred că vom scăpa de pătrunderea pe teritoriul României”, a spus vicepreşedintele Comisiei SRI.

    Comisia SRI din Parlament a avut, marţi, o şedinţă pe tema coronavirusului.

    Doi reprezentanţi ai Serviciului au fost audiaţi mai bine de o oră, iar concluzia este că România are nevoie inclusiv de o legislaţie pentru achiziţionarea medicamentelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai MODEST POLITICIAN . Preferă să locuiască într-o garsonieră pentru a economisi banii publici

    Ursula von der Leyen, noul preşedinte al Comisiei Europene intenţionează să locuiască într-un mic studio în interiorul sediului instituţiei pe care o va conduce, a spus purtătorul de cuvânt al acesteia, citat de Bloomberg.

    Chiar dacă Ursula von der Leyen va câştiga mai mult de 25.000 de euro pe lună, a decis să nu închirieze un apartament în Bruxelles. În schimb, va locui într-o garsonieră de aproximativ 25 de metri pătraţi situată în clădirea de birouri Berlaymont, care găzduieşte Comisia Europeană.

    Mişcarea este menită să evite cheltuielile suplimentare pentru securitate, a spus purtătorul de cuvânt al acesteia, ceea ce ar fi necesar dacă ar închiria un apartament sau o cameră într-un hotel, cum a făcut predecesorul său, Jean-Claude Juncker. Aranjamentul este, de asemenea, practic, deoarece şeful Comisiei germane nu va fi prinsă în blocajele de trafic infame ale capitalei belgiene, a spus asistenta acesteia.

    În trecut, Juncker s-a plâns în trecut că preşedintele Comisiei nu are dreptul la o reşedinţă oficială şi că, în schimb, trebuie să îşi folosească salariul pentru a-şi plăti cazarea la Bruxelles.

  • Previziunile Comisiei de Prognoză pentru 2020: 5,26 milioane de salariaţi, o rată a şomajului de 3% şi un salariu mediu brut de 5.400 de lei, adică 3.159 lei net. Numărul de salariaţi va înregistra o creştere de circa 2% pe an şi va ajunge la aproape 5,6 milioane în 2023

    Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează că economia României a avut un număr de 5,17 milioane de salariaţi în 2019, cu 2% mai mulţi decât în 2018. În 2020, numărul de angajaţi va ajunge la 5,268 milioane, în creştere cu 1,9% comparativ cu 2019, conform previziunilor Comisiei Naţionale de Prognoză. Până în 2023, numărul de salariaţi din economia locală va ajunge la aproape 5,6 milioane.

    „Este foarte posibil să fi trecut pragul de 5 milioane de angajaţi în 2019. Este foarte interesant că în ultimii ani anumite comportamente de pe piaţă precum munca la negru au scăzut şi au dus cu sine şi la scăderea ratei şomajului. Angajatul a început să îşi cunoască drepturile şi să le ceară. De asemenea, în multe industrii precum HoReCa sau construcţii a crescut mult numărul de angajaţi, în mare parte şi datorită cadrului legislativ. Este foarte posibil să ajungem la 5.3 milioane de angajaţi în 2020, dar este greu de prognozat“, spune Florin Godean, country manager al Adecco România şi Ungaria, liderul pieţei locale de recrutare.

    Topul regiunilor cu cei mai mulţi angajaţi în 2019 a fost condus de regiunea Bucureşti – Ilfov cu 1,1 milioane de salariaţi, în creştere cu 2,3% comparativ cu 2018, conform estimărilor făcute de Comisia Naţională de Prognoză.

    Numărul de angajaţi din economie este important pentru creşterea populaţiei ocupate şi pentru creşterea ratei de activitate. România are doar circa 5 milioane de salariaţi la o populaţie de 20 de milioane de locuritori, în timp ce Bulgaria şi Cehia au o populaţie de 10 milioane de locuitori şi un număr de angajaţi similar cu al României. Creşterea numărului de angajaţi din economie aduce mai multe venituri la buget prin plata unor contribuţii sociale şi impozite mai mari şi încetineşte migrarea românilor peste hotare.

    „O altă componentă în creşterea numărului de angajaţi este efortul crescut al angajatorilor de a atrage mai mulţi angajaţi. Nu am văzut investiţii noi care să contribuie la creşterea numărului de angajaţi anul trecut, ci mai degrabă acum doi ani, în 2018. În 2019, extinderile unor companii mari deja existente pe piaţa locală au fost frânate de lipsa forţei de muncă“, adaugă Florin Godean.

    Noile angajări făcute în sectoarele construcţii, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, sănătate şi asistenţă socială, hoteluri şi restaurante, transport şi depozitare, real estate şi IT&C au condus la creşterea numărului de salariaţi din economie cu 41.000 între septembrie 2018 şi septembrie 2019, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    Rata şomajului va fi de 3% la sfârşitul anului 2020 şi va atinge 2,6% în 2023, conform sursei citate. Numărul de şomeri înregistrat la sfârşitul anului 2019 a fost de 287.000 de persoane, iar la sfârşitul anului 2020 va ajunge la 275.000. Până în 2023, rata şomajului va ajunge la 2,6%, iar numărul de şomeri va fi de 250.000, conform previziunilor CNSP. „Cred că şomajul va rămâne la o rată foarte mică. Oricum, nivelul şomajului din prezent nu este unul sănătos, este unul cauzat de deficitul de forţă de muncă de pe piaţă“, concluzionează Godean. Salariul mediu brut va fi de peste 5.400 de lei anul acesta, adică 3.159 lei net, în creştere cu aproape 10% comparativ cu anul precedent. În 2023, CNSP preconizează că angajaţii români vor primi un salariu mediu brut de 6.700 de lei. Cele mai mari salarii medii brute sunt cele ale angajaţilor din regiunea Bucureşti – Ilfov, cu o medie de 6.600 de lei în 2019 şi de aproape 7.200 previzionată pentru anul 2020.

     

    Florin Godean, country manager al Adecco România şi Ungaria:

    • Este foarte interesant că în ultimii ani anumite comportamente de pe piaţă precum munca la negru au scăzut şi au dus cu sine şi la scăderea ratei şomajului. Angajatul a început să îşi cunoască drepturile şi să le ceară.

    • O altă componentă în creşterea numărului de angajaţi este efortul crescut al angajatorilor de a atrage mai mulţi angajaţi. Nu am văzut investiţii noi care să contribuie la creşterea numărului de angajaţi anul trecut, ci mai degrabă acum doi ani, în 2018. În 2019, extinderile unor companii mari deja existente pe piaţa locală au fost frânate de lipsa forţei de muncă

  • Comisia de muncă a făcut primul pas pentru eliminarea pensiilor speciale. Cele două excepţii prevăzute de proiect

    Proiectul PNL are în vedere eliminarea pensiilor de serviciu pentru deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitare al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, funcţionari publici cu statul special, funcţionari publici parlamentari, membrilor corpului diplomatic şi consular al României, membrilor Curţii Constituţionale şi a personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România.

    Pensiile speciale nu au fost eliminate în cazul militarilor şi poliţiştilor.

    Dezbaterile au avut loc pentru ambele iniţiative privind eliminarea pensiilor, atât a PNL, cât şi a USR, însă raportul favorabil a fost dat pentru propunerea PNL.

    Preşedintele comisiei pentru muncă a Camerei Deputaţilor, Adrian Solomon, a afirmat că „nimeni în Europa, nu este la fel de drastic cum suntem noi”.

    “Şi doamna Monica Macovei are pensie specială de la Parlamentul European, că nu i-a plătit-o Junker, tot românii o plătesc”, a mai spus Adrian Solomon.

    Camera Deputaţilor este forul legislativ decizional în acest caz.

  • România nu este o ţară extrem de antreprenorială şi de aceea cei care îşi riscă un job bine plătit pentru a face o „afacere de la zero” trebuie ÎNCURAJAŢI

    Conform ultimei analize a Comisiei Europene pe anul 2018, România are 29 de IMM-uri – afaceri mici şi mijlocii – la 1.000 de locuitori, faţă de o medie de 58 la nivelul Uniunii Europene şi 115, cât are Cehia. Germania are 35 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, Marea Britanie 38.
    Pentru a intra în business, pentru a face o afacere, indiferent că este micro, mică sau mijlocie, îţi trebuie curaj, îţi trebuie puţin mai multă nebunie, îţi trebuie o încredere mult mai mare în tine şi în ceea ce faci decât în mod obişnuit.
    Din acest motiv, sunt de aplaudat şi remarcat toţi cei care vor să devină antreprenori, toţi cei care pornesc „o afacere de la zero”, toţi cei care lasă baltă un job mai bine plătit şi acceptă un câştig mai mic, cu mai multă bătaie de cap, în speranţa că peste ani vor reuşi să creeze ceva mult mai mare. România este extrem de polarizată: deşi are peste 600.000 de companii, primele 1.000 fac jumătate din businessul de 350 de miliarde de euro pe an.
    Cu excepţia programului Start-Up Nation, care a revigorat puţin piaţa IMM-urilor şi a dat o gură de oxigen celor care au intrat în business, România în ansamblu nu susţine prea mult afacerile mici şi mijlocii şi din acest motiv economia a rămas în urma celorlalte ţări foste comuniste.
    Companiile mari, deşi au nevoie cel mai puţin de susţinere, beneficiază de cel mai mare suport la toate nivelurile.
    Dacă aceste companii mari, cele mai multe fiind multinaţionale, ar cumpăra produse şi servicii preponderent din România, piaţa IMM-urilor ar fi mult mai bună. Dar prea puţin se întâmplă acest lucru. Fiecare multinaţională cumpără în primul rând de la co-naţionali.
    România are nevoie în continuare de investiţii străine, pentru că fără acestea nu poate intra în lanţul global de produse şi servicii, dar are nevoie şi de afaceri mici şi mijlocii, pentru ca economia şi businessul să capete putere.
    Tocmai de aceea spunem că personalitatea anului 2019 la Business Magazin sunt cei care au creat „afaceri de la zero”. Indiferent dacă sunteţi mic, mijlociu sau mare, să aveţi un business bun şi în 2020!

  • Adina Vălean a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru Transporturi a Parlamentului European

    Adina Vălean, propusă comisar european pentru transporturi, a primit aviz favorabil în Comisia pentru Transporturi a Parlamentului Uniunii Europene, au declarat, pentru Mediafax, surse politice de la Bruxelles. Au fost 36 de voturi pentru. Europarlamentarul PNL Marian Jean Marinescu a anunţat pe Twitter rezultatul în cazul Adinei Vălean. „Comisia pentru Transporturi a Parlamentului UE a acceptat desemnarea Adinei Vălean şi o recomandă pentru funcţia de comisar al transporturilor“, a scris Marian Jean Marinescu, joi, pe Twitter.

    Favorabile desemnării lui Vălean pentru această poziţie au fost grupurile europarlamentare ale PPE, S&D, „Înnoim Europa“, Identitate şi Democraţie (ID), Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) şi Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, au adăugat sursele politice. Singurii care au susţinut solicitarea unor informaţii suplimentare de la Adina Vălean au fost cei de la grupul Verzilor din PE.

    Comisia pentru Afaceri Juridice din Parlamentul European (comisia JURI) a dat aviz favorabil, în şedinţa de marţi a forului legislativ, pentru Adina Vălean, propusă comisar european pentru transporturi, dar şi pentru propunerile de comisari din partea Franţei şi Ungariei.

    Adina Vălean a primit aviz pozitiv şi din partea parlamentarilor români, după ce aceasta a fost audiată în comisiile de specialitate ale Parlamentului României.

    Votul în PE pentru Executivul UE propus de preşedintele ales Ursula von der Leyen va avea loc într-o sesiune plenară programată pe 27 noiembrie.

  • Teodorovici: Astăzi a aprobat Comisia Europeană capitalizarea de 940 milioane de lei la CEC Bank, la a treia încercare

    Eugen Teodorovici anunţă în cadrul audierilor în comisia de Parlament a lui Florin Cîţu, ministrul propus de PNL la Finanţe, că a fost aprobată de Comisia Europeană capitalizarea CEC Bank, cea mai mare bancă a statului român, cu 940 milioane lei din bugetul de stat.

    „Vreau să vă spun că astăzi a aprobat Comisia Europeană capitalizarea de 940 milioane de lei din buget, la a treia încercare. Cred că mâine-poimâine va fi făcut şi anunţul oficial”, spune Eugen Teodorovici, fostul ministru al Finanţelor, în cadrul audierilor în comisia de Parlament a lui Florin Cîţu, prounerea PNL pentru ministerul de Finanţe – unde acesta a primit aviz negativ.

    Teodorovici i-a mai atras atenţia lui Cîţu asupra declaraţiilor sale ca potenţial viitor ministru.

    „Contează mult declaraţiile ca ministru de Finanţe. Trebuie să ştim că fuziunea Eximbank cu Banca Românească, alături de capitalizarea CEC Bank reprezintă un plus pentru România”, spun fostul ministru al Finanţelor.

    Capitalizarea CEC Bank cu aproape 1 miliard de lei este la a treia încercare în ultimii ani, iar în octombrie a mai vobit despre acest subiect şi Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, care spunea că se aşteaptă ca decizia CE cu privire la majorare să fie luată până la finalul lunii, într-un sens pozitiv.

    „Mă aştept ca, până la sfârşitul lunii octom­brie, să primim aproba­rea Comisiei Europene pen­tru a creşte capitali­za­rea CEC cu un miliard de lei. Sunt şanse foarte mari ca aceasta să fie ac­cep­ta­tă. Nu ştim însă ce va vrea să facă acţionarul CEC Bank – statul român, prin Mi­nis­te­rul de Finanţe – cu această ma­jo­rare de capi­tal“, a spus Bogdan Chiriţo­iu, preşedin­tele Con­si­liului Concuren­ţei, în ca­drul evenimentului „Sistemul bancar şi bazele unui mediu compe­tiţional sănătos“, care a avut loc la începutul lunii.

    Capitalizarea CEC este un su­biect care se discută de aproxi­ma­tiv zece ani, aceasta fiind a treia astfel de încercare.

    „În această su­mă de un miliard de lei se prefigurează şi operaţiuni ale băn­cii în anii urmă­tori“, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.

    CEC Bank, a şaptea bancă de pe piaţa locală în topul după active, este singura bancă a statului român din top 10. 

     

  • Croaţia primeşte undă verde de la Comisia Europeană pentru aderarea la spaţiul Schengen înaintea României, la şase ani de când a intrat în UE

    Croaţia, membră a Uniunii Europene de şase ani, a primit undă verde de la Comisia Europeană pentru aderarea la spaţiul Schengen, potrivit Euronews. 

    „Este o zonă care vine cu libertăţi şi privilegii, dar şi cu mari responsabilităţi, încât intrarea în acest club este ceva ce luăm în serios”, spune Comisarul european pentru Migraţie şi Cetăţenie, Dimitri Avramopoulos.

    După patru ani de analiză Comisia a anunţat că Zagrebul îndeplineşte condiţiile necesare pentru a face parte din spaţiul în care se poate călători fără paşaport.Ţările care se alătură spaţiului trebuie să îşi asume asigurarea graniţelor de la marginea blocului – un subiect din ce în ce mai sensibil pe fondul migraţiei masive care a început în 2015.

    „Viitorul intrării Croaţiei în Schengen, dar şi al intrării Bulgariei şi României, sunt cu atât mai importante acum şi necesare ţinând cont de provocările pe care le ridică astăzi migraţia şi securitatea”, spune Avramopoulos.

    România şi Bulgaria trebuie să primească acces la zona Schengen de peste 8 ani, însă nu au reuşit niciodată să îndeplinească condiţiile.

    În acest moment, Croaţia mai are de primit doar acordul din partea liderilor naţionali din Uniunea Europeană.

     

  • De ce a respins-o Comisia JURI pe Rovana Plumb. Detalii în scrisoarea către David Sassoli

    Comisia pentru Afaceri Judiciare (JURI) explică într-o scrisoare către preşedintele Parlamentului European David Sassoli că este îngrijorată de faptul că Rovana Plumb ar fi în potenţial conflict de interese şi există serioase îndoieli că ar putea fi comisar european pentru transporturi.

    Redăm integral scrisoarea transmisă de preşedintele Comisiei JURI Lucy Nethsingha:

    „Subiect: Evaluarea actualului sau potenţialului conflict de interese: Comisarul propus Rovana Plumb

    Stimate preşedinte,

    Vă scriu în legătură cu examinarea declaraţiei de interese şi evaluarea unui actual sau potenţial conflict de interese al comisarului propus pentru Transporturi doamna Rovana Plumb.
    Potrivit articolului 125 din Regulamentul de Procedură şi articolul 2 din Anexa VII, la întâlnirile din 19 septembrie, 25 septembrie şi 26 septembrie 2019, Comisia pentru Afaceri Juridice a stabili, pe baza documentelor prezentate, respectiv declaraţia de interese, ca răspuns la solicitarea unor informaţii suplimentare la data de 24 septembrie 2019, şi o discuţie între doamna Rovana Plumb şi Comisia pentru Afaceri Juridice pe 26 septembrie 2019, apariţia unui potenţial sau actual conflict de interese cu privire la portofoliul de comisar pentru transporturi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Conducerea Parlamentului a desfiinţat Comisia pentru legile justiţiei, condusă de Florin Iordache

    Marcel Ciolacu a anunţat încă de la finalul lunii iulie că va propune desfiinţarea Comisiei speciale, precizând că transpunerea deciziei CCR privind Codurile penale în Comisia juridică a Parlamentului.

    ”Am luat act de decizia CCR. Mai mult ca sigur, am anunţat deja că o să avem o nouă abordare. În primul rând, o să propun colegilor mei desfiinţarea comisiei Iordache sau comisia specială care s-a ocupat de modificările de justiţie, a codurilor penale, a codurilor de procedură penală. Ele o să intre într-un parcurs parlamentar normal. În primul rând la Senat, ca şi primă Cameră sesizată, în Comisiile juridice. Se pare că funcţionalitatea comisiei speciale nu a fost cea dorită, dimpotrivă ea a avut un impact public negativ şi asupra partidului pe care îl reprezint, dar şi asupra instituţiei Parlamentul României. O să avem o abordare, în primul rând priorităţile fiind deciziile neconstituţionale deja declarate de către CCR şi pe urmă o să vedem dacă este oportun o altă modificare atât la codurile penale, cât şi la codurile de procedură penală”, a declarat Marcel Ciolacu, pe 30 iulie, la Parlament.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro