BusinessMagazin

Tag: Cod Fiscal

  • Senatorii au decis scutirea de impozit a pensiilor

    Senatul a adoptat proiectul de lege cu 66 de voturi “pentru”, 18 voturi “împotrivă” şi cinci abţineri.

    Proiectul de lege semnat de senatorul ALDE Cristiana Anghel prevede abrogarea articolului 100 din Codul fiscal referitor la stabilirea venitului impozabil lunar din pensii, potrivit căruia ”venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie, în ordine, a următoarelor: contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit legii; suma neimpozabilă lunară de 1.050 lei”.

    De asemenea, proiectul de lege stabileşte şi că bugetul de stat suportă contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

    Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

  • Efectele noului Cod fiscal. Scădere de 50% la înregistrarea de PFA-uri în ianuarie

    Numărul PFA-urilor înregistrate în ianuarie a scăzut cu 50% comparativ cu ianuarie 2015, dar nu este vorba despre o restrângere a activităţii în economie, ci despre o „migraţie“ spre alte sisteme de impunere, cel mai probabil microîn­tre­prinderi, mutare determinată de noua impozitare introdusă odată cu noul cod fiscal.
    În ianuarie au fost înregistrate 1.294 de PFA-uri, faţă 2.571 în ianuarie 2015 – o scădere de 50%, în condiţiile în care dinamica lunară în anii trecuţi a fost, din 2011 încoace, pozitivă (de la plus 2% la plus 22%).

    Că nu este vorba despre o scădere în activitatea economică o arată faptul că numărul total de companii intrate pe piaţă în ianuarie (numărul total de înmatriculări) nu a scăzut decât marginal. Dacă în ianuarie 2015 au fost înregistrate în România 8.501 companii, în ianuarie 2016 numărul înregistrărilor a fost de 8.288 – o scădere de doar 2,5%.

    În acelaşi timp, numărul de SRL-uri a crescut în ianuarie 2016 comparativ cu ianuarie 2015 cu 30% – până la 6.314 SRL-uri, ceea ce arată clar o mutare dinspre zona PFA-urilor spre cea a întreprinderilor mici.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ministrul Finanţelor: Salariul minim creşte de la 1 mai

    inistrul Finanţelor, Anca Dragu, a declarat, marţi, că salariul minim va creşte de la 1 mai la 1.250 lei, aşa cum a fost anunţat, şi a precizat că modificarea Codului Fiscal pentru ca cei fără venit să nu mai plătească CASS este în curs de avizare, scrie Ziarul Financiar

    “Salariul minim creşte de la 1 mai, la 1250 de lei, aşa cum am anunţat de ceva timp”, a declarat Anca Dragu, la finalul şedinţei Comisiei pentru afaceri europene, întrebată dacă au a părut modificări în ceea ce priveşte creşterea salariului minim, în contextul în care actul normativ nu a apărut încă.

    Cât priveşte modificarea Codului Fiscal pentru a-i scuti de plata CASS pe cei fără venituri, Anca Dragu a afirmat că această măsură este în curs de avizare.

    “Este în lucru, cred că a intrat deja pe circuitul de avizare, durează câteva zile”, a mai spus ministrul Finanţelor Publice.

  • De ce a ajuns Codul fiscal o sperietoare pentru IT-işti

    Povestea lui este similară cu a altor zeci de mii de IT-işti care au preferat să lucreze sau lucrează sub forma PFA, din raţiuni fiscale. Scripcaru a văzut însă cum totul poate fi mai simplu în Irlanda. „Acolo nu există diverse forme intermediare între angajat şi contractor. Ori eşti angajat, ori eşti partener contractual cu firma respectivă şi livrezi un serviciu.“

    În loc să-şi bată capul cu liniile de cod şi să găsească soluţiile cele mai bune pentru clienţii săi, Ionuţ Scripcaru, un om care împreună cu alţi 150.000-200.000 de angajaţi din sectorul IT&C din România creează 6-7% din PIB-ul ţării, este nevoit să îşi scrântească mintea cu prevederile din Codul fiscal astfel încât să nu ajungă ANAF să îi retrateze veniturile la un moment dat ca şi venituri salariale şi să-l încarce cu plata CAS, CASS şi a celorlalte contribuţii pe ultimii cinci ani.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Precizări la Codul fiscal. Toţi angajaţii cu salarii mai mici de 3.000 de lei brut vor încasa, automat, venituri mai mari în 2016

    O schimbare adusă de noul cod fiscal privind modul în care se calculează deducerile personale lunare aferente salariaţilor care câştigă sub 3.000 de lei brut pe lună face ca, începând cu acest an, aceştia să aibă venituri nete mai mari cu valori cuprinse între 3 şi 24 de lei pe lună, în funcţie de nivelul salarial, potrivit calculelor ZF.

    Măsura, care se aplică pentru mai bine de 80% dintre salariaţii din economie, este valabilă doar pentru persoanele cu salarii mai mici de 3.000 de lei brut pe lună, iar valoarea sumelor neimpozabile creşte odată cu numărul de persoane aflate în întreţinerea salaria­ţilor care beneficiază de această măsură.

    „La un salariu minim de 1.050 de lei brut pe lună, până în 2015 valoarea salariului net încasat de angajat era de 777 de lei pe lună. Începând cu acest an, după noile reglementări privind deducerile personale aplicabile salariaţilor, la un salariu minim de 1.050 de lei brut pe lună angajatul va primi o sumă netă de 785 de lei, adică cu 8 lei mai mult“, a explicat Noemi Popescu, HR manager în cadrul companiei de consultanţă fiscală, audit şi analiză financiară PKF Finconta.

    Cu cât salariile angajaţilor sunt mai mici şi au mai multe persoane în întreţinere, cu atât veniturile nete încasate vor fi mai mari, spun consultanţii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Opinie Dragoş Pătroi, consultant fiscal: Birocraţia fiscală la început de 2016

    Iată că a sosit şi data de 01 ianuarie 2016 şi – odată cu ea – au intrat în vigoare noile coduri ale legislaţiei fiscale, Codul fiscal şi cel de procedură fiscală. Anterior însă, doar în perioada 28 – 31 decembrie 2015, au fost publicate în Monitorul Oficial nu mai puţin de 30 de ordine ANAF şi MFP.

    Dincolo de toate speranţele mediului de afaceri, privind mult promisa şi mediatizata relaxare fiscală pe care o va aduce noul cod fiscal, ce constatăm însă mai întâi de toate? Că un sistem incapabil să-şi încaseze creanţele fiscale la nivelul decent al mediei Uniunii Europene apelează la reglementări conjuncturale, sistemul fiscal fiind dominat de modificări ale celor două coduri (respectiv fiscal şi de procedură fiscală) printr-o serie de ordonanţe de urgenţă, hotărâri de guvern şi ordine ANAF şi MFP.

    Nu neg că multe din aceste reglementări pot aduce un plus de consistenţă în aplicarea unitară a legislaţiei fiscale – în special din perspectiva conţinutului şi modelului unor formulare ce urmează a fi utilizate –  dar trebuie să admitem că ritmul acesta, extrem de alert, de emitere şi de publicare de acte normative este unul foarte supărător pentru mediul de afaceri. Iar astfel, stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei fiscale rămân, în continuare, doar la nivel de deziderat. Mai mult decât atât, toată această avalanşă de acte normative poate avea chiar un efect de bumerang, şi, în loc să reglementeze, să afecteze chiar coerenţa în aplicarea în practica fiscală de zi cu zi a noilor prevederi ale legislaţiei fiscale.

    Din păcate, sarabanda aşa-ziselor noutăţi din domeniul fiscal a continuat şi după data de 01 ianuarie 2016. Şi, din motive de spaţiu, o să mă refer doar la două dintre ele.

    Anul trecut, printr un ordin al ANAF, a fost introdusă obligativitatea agenţilor economici de a întocmi şi a depune formularul 088, în baza căruia organele fiscale să evalueze capacitatea acestuia de a desfăşura activitate economică, în vederea atribuirii unui cod valid de TVA. Şi asta inclusiv în situaţiile în care contribuabilii sunt obligaţi, prin efectul legii Codului fiscal, să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire al cifrei de afaceri de 220.000 lei. Păi atâta timp cât Codul fiscal prevede obligativitatea – şi nu opţiunea! – înregistrării în scopuri de TVA, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire, poate veni un ordin ANAF să limiteze această înregistrare de îndeplinirea unor criterii suplimentare în acest sens? Dacă contribuabilul a atins cifra de afaceri respectivă, acest fapt nu presupune implicit că dispune de această capacitate? Şi iată că această reglementare – în loc să fie pusă în acord cu prevederile obligatorii ale Codului fiscal – tocmai a fost reiterată şi actualizată recent printr un alt Ordin al ANAF (respectiv nr. 3841), publicat în Monitorul Oficial în data de 06 ianuarie 2016.

    Cea mai spectaculoasă modificare fiscală a începutului de an este însă, în opinia mea, noul model şi conţinut al declaraţiei informative 394, reglementate prin Ordinul ANAF nr. 3769, publicat în Monitorul Oficial în ziua imediat următoare, adică în data de 07 ianuarie 2016. În noua accepţiune, completarea acestui formular devine extrem de complicată şi de greoaie şi – cu siguranţă – va antrena eforturi suplimentare considerabile din partea firmelor în vederea completării corecte a acestuia, iar dificultatea constă în faptul că tranzacţiile societăţii sunt supuse declarării defalcate conform posibilităţilor existente în Codul fiscal.

    Ca element de noutate apare obligaţia declarării inclusiv a unor situaţii ce nu ţin neapărat de aplicarea sistemului de TVA – cu titlu de exemplificare, precizez că se vor declara inclusiv achiziţii de bunuri şi servicii de la persoane fizice sau de la persoane impozabile neînregistrate în scopuri de TVA. Mai mult decât atât, dacă în decontul perioadei fiscale de raportare se înregistrează o sumă negativă a TVA (în termeni populari, TVA de rambursat), contribuabilul trebuie să completeze două tabele cu achiziţiile şi livrările pe categorii principale de tranzacţii, pentru a explica cauza înregistrării unei sume TVA de rambursat. Practic, o mare parte din decontul de TVA formular 300 îl regăsim astfel preluat şi în cuprinsul declaraţiei informative 394.

    Toate aceste obligaţii declarative la nivelul firmelor vin în contextul în care unele sectoare rămân în continuare dereglementate. Tocmai aici intervine contradicţia legislaţiei fiscale: oscilaţia între suprareglementare şi dereglementare. Am în vedere aici, în primul rând, lipsa nepermisă a unor norme procedurale, clare şi explicite, privind controalele efectuate de Direcţia Antifraudă Fiscală: o durată maximă a acestor controale sau a perioadelor în care acestea pot fi suspendate, un număr maxim al acestor controale pentru aceeaşi perioadă şi aceeaşi categorie de impozite, posibilitatea instituţionalizată a unei discuţii finale cu contribuabilul (similară celei din procedura inspecţiei fiscale) etc. Dar, cum anul este abia la început, nu ne rămâne decât să sperăm că vor apărea şi unele acte normative care să reglementeze şi aceste aspecte.

  • Cele 26 de modificări importante pe care ni le aduce noul Cod Fiscal ȋn 2016

    Din punct de vedere fiscal anul 2016 ne aduce pe de o parte măsuri de relexare fiscală prin reduceri de preţuri la produse şi servicii în urma scăderii cotei TVA la 20%, iar în unele cazuri la 9% şi chiar 5%, reducerea impozitului pe dividende la 5%, dar şi contribuţii suplimentare pentru PFA – uri prin obligativitatea plăţii contribuţiei individuale la pensii în procent de 10,5 %, scumpiri la impozitele de locuinţe şi terenuri.

    Ne propunem să prezentăm principalele modificări legislative ale Codului Fiscal cu aplicabilitate din anul 2016:

    IMPOZITUL PE PROFIT

    1.       Se menţine cota generală de 16%, pentru impozitul pe profit. Pentru societăţile care desfăşoară activităţi din domeniul barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, cota de impozit pe profit  nu poate să fie mai mică de 5% din total venituri realizate.

    2.       Constatăm introducerea în Codul Fiscal a unei proceduri similare cele de corectare a erorilor contabile în sensul ca dacă în anul curent se identifică o eroare de calcul a impozitului pe profit aferentă unui exerciţiu închis iar eroarea este nesemnificativă, corectarea se face pe seama profitului anului curent. Dacă eroarea este semnificativă se impune corectarea pe seama rezultatului fiscal al anului la care se referă eroarea.

    3.       Se remarcă noua definiţie a cheltuielilor deductibile conform căreia sunt deductibile cheltuielile efectuate în scopul realizării activităţii economice.

    4.       Facilitatea de profit reinvestit se acordă atât pentru echipamentele din grupa 2.1 cât şi din clasa 2.2.9 din Catalogul mijloacelor fixe, respectiv Echipamente tehnologice (maşini, utilajele şi instalaţii de lucru) şi Calculatoare electronice şi echipamente periferice. Maşini şi aparate de casă, control şi facturat. Observăm extinderea bunurilor aflate în sfera profitului reinvestit şi lărgirea sferei către calculatoare şi echipamente de facturare.

    5.       Se extinde categoria de venituri neimpozabile pentru sumele colectate de operatorii responsabili cu gestionarea deşeurilor.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Întrebarea anului pentru cei care au sediul firmei în apartament: desfăşoară sau nu „activitate economică“?

    Una din întrebările începutului de an în ceea ce priveşte aplicarea Codului fiscal este cum se calculează impozitul în cazul clădirilor deţinute de persoane fizice şi folosite pentru activităţi economice. Astfel, avem următoarele situaţii:

    1. Dacă apartamentul deţinut de o persoană fizică este locuit sau nelocuit, este impozitat ca rezidenţial. Trebuie remarcat că în general impozitele au crescut în 2016 faţă de 2015 pentru că a crescut valoarea impozabilă de la 935 lei/mp la 1.000 lei/mp şi în unele oraşe au fost majorări în grila permisă de lege între 0,08% şi 0,2% din valoarea impozabilă.

    2. Dacă apartamentul este închiriat unei alte persoane fizice, impozitul este rezidenţial, deci ca la punctul 1.

    3. Dacă însă apartamentul sau casa este închiriată sau dată într-un contract de comodat unei firme sau persoane fizice autorizate (PFA) pentru activitate economică, atunci proprietarul trebuie să depună o declaraţie la primărie până pe 30 martie, prin care anunţă că în apartamentul său se desfăşoară activitate economică şi cât reprezintă suprafaţa din locuinţă pe care se desfăşoară acea activitate economică. Aici apar mai multe cazuri:

    – dacă locuinţa a fost achiziţionată cu mai mult de cinci ani înainte, trebuie să facă o evaluare la un evaluator autorizat de ANEVAR (Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România);

    – dacă locuinţa a fost achiziţionată în ultimii cinci ani, valoarea impozabilă se stabileşte conform contractului de vânzare-cumpărare.

    Impozitul pentru spaţiul aferent activităţii economice este între 0,2% şi 1,3% din valoarea trecută în contractul de vânzare-cumpărare sau cea din raportul de evaluare, calculată procentual în funcţie de suprafaţa locuinţei.

    În situaţia în care nu se face evaluarea, impozitul este de 2% din valoarea de impozitare ca şi clădire rezidenţială.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum se plăteşte şi cât de mare e taxa obligatorie pentru românii fără venituri. Paradoxul care o va face să crească din mai

    Începând de anul acesta, conform noului Cod Fiscal ce a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, românii fără venit trebuie sa plătească totuşi contribuţii de sanatate, scrie stirileprotv.ro

    Un român va trebui să plătească 5,5% din salariul minim brut pe economie. La valoarea din acest moment – 1.050 de lei, persoanele fizice care nu realizează venituri vor plăti 57,75 de lei pe luna. În total, aproape 700 de lei pe an.

    Se estimează că măsura va afecta peste un milion de români care muncesc la negru ori în străinătate şi nu-şi declară veniturile sau, şi mai rău, chiar nu au nici un venit.

    Dacă sunteţi printre ei, paşii pe care trebuie să-i urmaţi ca să plătiţi această contribuţie nu sunt tocmai simpli.

    Citiţi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • 3 victorii macroeconomice

    După mai mult de un deceniu de modificări numeroase şi după ani de promisiuni,saga Codului fiscal a dat semne că se apropie de final. Anul 2015 a adus republicarea Codului fiscal – cel mai important document de politică fiscală pentru România. Codul fiscal, care a intrat în vigoare la începutul anului 2004 şi a suferit de-a lungul timpului numeroase mo-dificări, a fost rescris după mai mulţi ani de tergiversări. Rescrierea şi republicarea Codului fiscal este un proiect cerut şi aşteptat de ani de zile de mediul de afaceri în condiţiile în care legea a suferit în ultimii ani peste 100 de modificări prin tot atâtea acte normative care au pus în dificultate oamenii de afaceri. Multitudinea modificărilor legislative care au avut loc de-a lungul anilor au făcut Codul fiscal greu de urmărit şi aplicat atât de către contribuabili, cât şi de către autorităţi.

    După mai mulţi ani de austeritate şi creşteri de taxe, guvernul Ponta a venit cu o amplă reformă de relaxare fiscală, agreată ulterior, tacit, şi de guvernul Cioloş, bugetul anului 2016, aprobat deja de Parlament, încorporând impactul modificărilor Codului fiscal, precum şi majorările salariale din sectorul public legiferate în a doua parte a acestui an. Autorităţile au decis că începând de anul viitor cota standard de TVA va scădea de la 24% la 20%,  iar impozitul pe dividende scade de la 16% la 5%. Eliminarea „taxei pe stâlp“ şi a taxei de 7 euro-cenţi, programate iniţial pentru 2016, au rămas pe lista de aşteptare. Planurile guvernului de reducere a cotei unice şi a CAS în 2016 nu au primit acordul parla-mentarilor, figurând la amen-da-mente respinse. Propunerile de relaxare fiscală vin după pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator şi după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, începând din iunie 2015.

    Pentru acest an guvernul a decis ca toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică să aibă TVA de 9% de la 1 iunie. Ulterior, s-a decis extinderea din 2016 a aplicabilităţii cotei reduse de 9% pentru apă potabilă şi apă pentru irigaţii în agricultură. Tot pentru anul viitor s-a decis modificarea cotei de impozitarea microîntreprinderilor în funcţie de număr de salariaţi şi creşterea plafonului la 100.000 euro. În 2015 va fi modificat nivelul de accizare pentru băuturile alcoolice şi se elimină sfera de aplicare a accizelor la alte produse accizabile.

    Aplaudată, dar şi contestată pentru presupusul potenţial destabilizator asupra bugetului, reducerea fiscalităţii poate fi măsura-şoc care să scoată economia din inerţia creşterii mediocre, după cum au spus unii economişti. Am-ploarea ajustărilor fiscale i-a determinat însă pe alţi specialişti să-şi pună întrebări cu privire la suste-nabilitatea avalanşei de măsuri de relaxare fiscală. Impactul bugetar substanţial al Codului fiscal face ca deficitul bugetar să se apropie anul viitor de pragul critic de 3% din PIB.

    Anvergura şi multitudinea modificărilor fiscale avute în vedere de autorităţi au făcut ca proiectul republicat al Codului fiscal să fie caracterizat de specialişti ca fiind „foarte ambiţios“, „fără precedent“, „revoluţionar“, „cel mai îndrăzneţ set de măsuri fiscale de care am avut parte în ultimii 25 de ani, depăşind ca impact şi anvergură introducerea cotei unice din anul 2005“.

    FMI şi Comisia Europeană nu şi‑au dat girul pe măsurile aprobate de Executiv şi Legislativ şi au solicitat ajustări semnificative ale planului de relaxare fiscală pentru 2016. Cel de-al treilea acord succesiv al României cu FMI, aflat încă de la început sub semnul neînţelegerilor şi tergiversărilor, a ajuns din nou într-un punct nevralgic, „mărul discordiei“ fiind de această dată impactul măsurilor de relaxare fiscală în 2016, respectiv saltul deficitului bugetar spre 3% din PIB sau chiar peste acest nivel. Acordul este practic „suspendat“ din vara anului trecut, în urma deciziei de reducere a CAS.

    Planurile ambiţioase de relaxare fiscală adoptate de guvern şi Parlament pentru anul electoral 2016 au pus politica monetară pe „hold“. Menţinerea ratei-cheie la minimul istoric de 1,75%, în condiţiile în care inflaţia a coborât mult în teritoriul negativ poate fi percepută de fapt ca o întărire a politicii monetare, în condiţiile în care rata reală a dobânzii este în creştere. Dobânda-cheie a fost redusă de patru ori în acest an şi de cinci ori în 2014, însă nivelul continuă să fie unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
    Accentuarea relaxării fiscale, concomitent cu accelerarea creşterii economice, incertitudinile privind acordurile cu finanţatorii externi, dar şi contextul extern, inclusiv divergenţa conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume, au amplificat prudenţa şi au făcut improbabil un scenariu în care BNR să continue relaxarea politicii monetare.