BusinessMagazin

Tag: Coca-Cola

  • Cel mai puternic executiv român primeşte o nouă funcţie şi preia conducerea Coca Cola peste 20 de ţări

    El se va muta în Singapore. Anterior el a fost representative director, preşedinte şi CEO pentru Coca-Cola East Japan, al patrulea cel mai mare îmbuteliator al Coca-Cola din lume, o companie cu afaceri de 5,5 mld. dolari anual şi circa 7.000 de salariaţi. El a preluat funcţia după fuziunea a patru îmbuteliatori din Japonia: Coca-Cola Central Japan, Mikuni Coca-Cola Bottling, Tokyo Coca-Cola Bottling şi Tone Coca-Cola Bottling.
     
    Potrivit datelor existente, el era cel mai puternic executiv român. El a ocupat această poziţie timp de aproape patru ani, durata medie a unui mandat în corporaţii. Anterior, timp de un an el a ocupat funcţia de director de operaţiuni- corporate officer and executive director of operations & business transformation – în cadrul sistemului Coca-Cola din Japonia. Înainte de a pleca pe meleaguri nipone, el a fost, în perioada 2005-2009, director general al Coca-Cola HBC România, o poziţie ocupată anterior numai de străini.
     

  • Cum arăta prima sticlă de Coca-Cola din lume

    Portalul bani.md publică o fotografie cu prima sticlă de Coca-Cola din lume, din 1886. Recipientul, care seamănă mai degrabă cu un butoiaş, conţine de fapt sirop de Coca-Cola.

  • Cum arăta prima sticlă de Coca-Cola din lume

    Portalul bani.md publică o fotografie cu prima sticlă de Coca-Cola din lume, din 1886. Recipientul, care seamănă mai degrabă cu un butoiaş, conţine de fapt sirop de Coca-Cola.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Jaak Mikkel, director general la Coca-Cola HBC România

    Anul trecut, compania a raportat o cifră de afaceri de peste 2,1 miliarde de lei (cca 472 de milioane de euro), în creştere cu 16% faţă de anul precedent, marcând astfel cel mai bun an din istoria de 25 de ani a companiei pe plan local (rezultatul de anul trecut întrece chiar şi cifrele raportate de companie la nivelul anului 2008, când Coca‑Cola HBC a depăşit pentru prima dată în România pragul afacerilor de 2 miliarde de lei).

    Anterior venirii sale la conducerea companiei din România, Jaak Mikkel a fost director general al companiei Pivara Skopje AD din Macedonia – un joint venture între Coca-Cola HBC Macedonia şi Heineken. Mikkel şi-a început cariera în cadrul Coca-Cola HBC în anul 2008, ca director de vânzări pentru ţările baltice. În 2012, Jaak a fost promovat în funcţia de director general al Coca-Cola HBC Macedonia şi, împreună cu echipa sa, a generat cea mai mare creştere înregistrată vreodată din punctul de vedere al volumului, şi al cotei de piaţă, atât pe segmentul de băuturi carbogazoase, cât şi pe cel de bere.

    De asemenea, în 2013 Coca‑Cola HBC Macedonia a generat cel mai mare profit din istoria sa, fapt ce a dus, de asemenea, la creşterea indicilor de valoare şi a gradului de implicare a angajaţilor. Înainte de a se alătura echipei Coca-Cola HBC, Jaak Mikkel a lucrat timp de 10 ani în cadrul companiei Shell, unde a deţinut diverse poziţii de conducere, fiind responsabil de activitatea companiei în mai multe ţări europene.

  • România este a cincea ţară în care locuieşte şi se declară un expat fericit

    „Să am posibilitatea să trăiesc şi să învăţ în diferite culturi este ceva ce am luat şi am asimilat din fiecare loc în care am stat. Pentru mine este o binecuvântare”, declară estonianul.  Mikkel îşi aminteşte că prima dată când i s-a propus să se mute din ţara sa natală a avut un şoc, nu luase vreodată  în considerare acest aspect. În 2002, în timp ce coordona vânzările Shell la nivel naţional în Estonia, grupul a hotărât să schimbe radical strategia de business. În multe ţări din Europa de Est, precum şi în Ţările Baltice, Shell era în plin proces de a-şi vinde afacerile către Mall, iar Mikkel avea în plan să-şi găsească alt job. Până într-o zi, când managerul său a venit şi i-a spus „Ai făcut o treabă bună, ne-ar plăcea să colaborăm în continuare, dar nu vom mai avea afaceri aici. Ce zici dacă te-ai muta în Polonia?”. Descriindu-se drept o persoană pragmatică, estonianul s-a mobilizat destul de rapid, iar familia sa l-a susţinut întru totul. „Am mers acasă, am vorbit cu ai mei şi am început să caut pe Google despre ţară. În cele din urmă am hotărât să ne acordăm această şansa, să vedem unde ne duce această decizie. Şi nu regret o secundă”, povesteşte Jaak Mikkel.

    Spune că s-a adaptat foarte bine în Polonia, unde era responsabil de divizia de retail a Shell –  partea de magazine din cadrul benzinăriilor, nu cea de combustibil. Mai mult, a avansat şi a ajuns să conducă această divizie la nivel regional, pentru ţările din Europa Centrală şi de Est (România nu a fost inclusă deoarece afacerile Shell erau deja vândute aici). Ulterior, a fost mutat pe aceeaşi poziţie în ţările nordice – Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca -, o experienţă oarecum diferită, spune acesta. „În aceste ţări divizia de retail este mai crescută decât cea de combustibil. În Norvegia sau Finlanda, 70% dintre venituri provin din magazine şi doar 30% din benzină”, povesteşte Mikkel. Cu toat acestea, la un moment dat compania a ajuns la concluzia că este mai profitabil să externalizeze această divizie, iar Shell să se axeze doar pe divizia de combustibili. „Practic, în timpul procesului mi-a fost ucis jobul. După 10 ani alături de Shell am considerat că asta e o bună oportunitate pentru mine de a-mi schimba cariera. Am găsit cumva Coca-Cola, Coca-Cola m-a găsit pe mine şi am hotărât să fac schimbarea”, povesteşte CEO-ul. Iar din 2008 Jaak Mikkel a intrat în echipa Coca-Cola HBC, ca manager de vânzări pentru ţările Baltice. 

    Înante de a prelua fotoliul de manager general al CCHBC România, Jaak Mikkel a condus operaţiunile filialei din Macedonia, timp de doi ani şi jumătate. Iniţial, acesta a preluat conducerea filialei respective doar temporar, deoarece managerul anterior părăsise compania. În timp ce căutau persoana potrivită, Mikkel, ce ocupa funcţia manager de vânzări în Ţările Baltice, a fost chemat să conducă temporar operaţiunile CCHBC din Macedonia, „ceea ce înseamnă o responsabilitate imensă, dar a fost o experienţă extraordinară”, spune acesta. Şase luni mai târziu i s-a propus să preia conducerea companiei, pe care a deţinut-o până în 2014, când a venit în România. 

     

     

  • „Punctul forte al oricărui business este echipa” – Jaak Mikkel, CEO-ul Coca-Cola România

    Despre colegii din România spune că sunt foarte perseverenţi în reuşită, foarte ambiţioşi, dar şi foarte mândri de rezultatele create, pe care le-au sărbătorit de fiecare dată când au avut ocazia. „Este foarte important să sărbătoreşti succesul şi încercăm să facem asta cât mai spontan. Dacă organizezi petreceri, evenimente, euforia rezultului se evaporă. Am învăţat că cel mai mare impact asupra oamenilor îl are feedback-ul imediat”, spune acesta. Povesteşte apoi un episod de acest gen, când după o mică reuşită şi-a chemat în oraş echipa din Bucureşti, după program, iar spre surprinderea sa au venit toţi, chiar dacă îi anunţase cu oră înainte. De asemenea, spune că într-o zi şi-a chemat echipa managerială în aeroport fără să le spună unde vor pleca, ci doar că au o şedinţă importantă. Deşi toată lumea se aştepta la un eveniment oficial în Viena, Praga sau alte oraşe „de meetinguri”, Mikkel i-a dus în Suedia, unde au avut o şedinţă noaptea, pe feribot. „Încerc să aduc energie, încurajări şi să creez amintiri plăcute”, precizează acesta.  Întrebat dacă în cadrul CCHBC se recrutează şi oameni fără experienţă în industrie, CEO-ul a ţinut să precizeze că primele calităţi căutate în orice candidat sunt atitudinea şi potenţialul şi abia apoi experienţa în domeniu. „Ceea ce facem noi nu necesită fizică cuantică, oricine poate învăţa în timp, dar atitudinea, potenţialul, dorinţa de a învăţa sunt lucruri pe care nu le putem preda, aşa că la acestea ne uităm mai întâi”, precizează Mikkel. Cât despre cariera sa, estonianul spune că nu regretă nicio decizie definitorie pe care a luat-o în momente de răscruce, însă  în ceea ce ţine de strategiile de management sunt lucruri pe care ar fi trebuit să le facă mai bine. Una dintre lecţiile învăţate chiar în România este aprecierea competiţiei, fără a-i substima activitatea. Uneori, când ne aflăm într-o poziţie de conducere, putem deveni prea încrezători,  putem intra în iluzia că ceea e facem noi e mai bine decât ce fac ceilalţi, iar de aici subestimezi activităţile competiţiei, consideră acesta. „Aşadar, este foarte important pentru mine să iau în serios orice competitor, indiferent de mărimea sa, indiferent de faptul că e un start-up sau o multinaţională şi încerc să înţeleg în detaliu ce aduc ei în piaţă, cum aduc acel produs în piaţă, care este raţiunea din spate. Nu ne putem complace, iar asta e o lecţie pe care am învăţat-o anii trecuţi”, spune Mikkel.

     

  • Ce vreau să las în urmă? Cum vreau să mă ţină minte Google sau Facebook?

    „Întreabă-te mereu: ce vreau să las în urmă? Cum ţi-ar plăcea ca oamenii să-ţi reflecte imaginea de acum în 5 sau 10 ani?”

    Cred că, pentru cei mai mulţi care au început un business acum 20 de ani sau acum 15 sau chiar 10 ani, acest sfat este venit prea târziu.

    Cred că dacă ar fi pornit cu această întrebare – Ce vreau să las în urmă? – multe afaceri ar fi rezistat şi astăzi, ar fi fost mult mai solide şi sănătoase, ar fi trecut crizele fără pierderi mari care le-au adus sfârşitul, ar fi avut o reputaţie şi o imagine mult mai bună, ar fi avut chiar mai mulţi bani.

    Poate mulţi şi-au pus această întrebare, dar succesiunea evenimentelor a fost atât de rapidă şi violentă, cu creşteri spectaculoase, dar şi cu prăbuşiri rapide, încât nu au mai avut timpul, energia şi determinarea de a rezolva şi această problemă.

    După ce nu mai poţi să dai timpul înapoi, această întrebare te frământă, pentru că nu ştii ce vor consemna istoria, Google, Facebook, sau ce platforme vor mai fi, după tine.

    Am întâlnit oameni de afaceri sau executivi cărora nu le convine ce dă Google după ce tastează numele lor.

    Pe primele poziţii apar cancanuri, probleme cu Fiscul sau cu DNA, date depăşite sau subiecte controversate şi ei nu înţeleg de ce. Şi mai ales nu ştiu cum să şteargă astfel încât primele informaţii despre ei să fie pozitive, cu poze frumoase, să arate că au făcut lucruri bune, că au lăsat ceva societăţii.

    Poate nu puteţi lăsa în urmă ceva material, pentru că nu aveţi banii necesari să faceţi o clădire care să vă poarte numele sau să construiţi un spital, un liceu, o facultate, o stradă, un cartier etc.

    Dar poate puteţi să vă spuneţi povestea pe care cineva să o citească peste ani, fie că sunt copiii sau nepoţii voştri, fie că sunt partenerii de business, fie că sunt prietenii, fie că sunt angajaţii.

    Toţi aveţi o istorie şi este bine să o povestiţi şi să o scrieţi mai întâi aşa cum o vedeţi voi.

    Meet the CEO este un format în care un antreprenor, un executiv, vine în faţă şi îşi spune povestea profesională, cu bune şi cu rele.

    Nu este atât de uşor să te deschizi, să-ţi povesteşti viaţa, să vorbeşti despre decizii greşite, să-ţi aduci aminte că ai fi putut lua o altă hotărâre mai bună decât cea pe care ai luat-o.

    Este greu chiar să dai 10 sfaturi pentru cei care vin din urmă, pentru că ţi se par că sunt comune, că nu ai nimic interesant sau senzaţional de spus.

    Acest exerciţiu de a vă povesti istoria profesională şi de a vedea cum vă percep alţii vă va ajuta foarte mult.

    Fiecare dintre voi a avut de luat o decizie de-a lungul anilor care i-a influenţat viaţa, businessul sau cariera profesională. Din când în când este bine să ne amintim de acest lucru, pentru că lucrurile şi evenimentele nu se fac singure. Aşa cum tu ai depins de alţii, şi alţii vor depinde de tine, de deciziile tale. Inconştient sau conştient, influenţezi viaţa sau cariera cuiva.

    Cine v-a trimis la şcoala pe care aţi făcut-o, cine v-a angajat prima dată, cui trebuie să-i mulţumiţi într-un fel sau altul pentru afacerile făcute prima dată sau cariera avută, care a fost decizia conştientă sau inconştientă care va ridicat businessul sau vi l-a îngropat/falimentat, sunt multe întrebări pe care trebuie să vi le puneţi şi să daţi un răspuns.

    Înainte să vi-l dea alţii.

    Când eşti tânăr în afaceri sau în carieră, nu-ţi pui problema ce să laşi în urmă pentru că nu ai ce. Dar pe măsură ce urci trebuie să-ţi scrii undeva povestea pentru a nu o uita.

    Nu avem încă acest exerciţiu şi ne trezim că sunt ani întregi în care nu ne mai aducem aminte ce am făcut, ce decizii am luat, câţi bani am câştigat sau am pierdut.

    După mulţi ani, foarte mulţi se trezesc că nu au ce să spună (aşa cred ei), că nu au lăsat nimic în urmă deşi ar fi avut această posibilitate, că există multe spaţii goale în spate care nu mai pot fi umplute şi că până la urmă, cu toţi banii din cont, nu poţi să acoperi acest lucru.

    Poate este bine ca fiecare dintre voi să îşi tasteze numele şi să vadă ce apare!

    Dacă nu sunteţi mulţumiţi, începeţi de pe acum să vă povestiţi, să vă scrieţi istoria şi să vă întrebaţi nu în fiecare zi, dar măcar o dată pe an: Ce vreau să las în urmă? şi: Cum vreau să mă ţină minte Google sau Facebook? Sau Business Magazin!

  • Povestea estonianului care conduce afacerile Coca-Cola în România

    Pasionat încă din copilărie de baschet, Mikkel a povestit în cadrul celei mai recente ediţii a Meet The CEO care sunt principalele idei după care se ghidează în afaceri, care au fost cele mai importante momente şi învăţăminte din cariera sa, cum vede afacerea din România, dar şi ce aşteptări are de la compania şi echipa Coca-Cola HBC.

    “Sunt Jaak Mikkel, estonian, soţ, tatăl a doi copii şi mândrul proprietar a doi câini”, îşi începe povestea estonianul înalt, atletic; în echipament sportiv, ar putea fi pesemne confundat cu uşurinţă cu un baschetbalist de carieră. Debutul discuţiei a destins atmosfera din primele minute, iar participanţii i-au pus întrebări despre câinii săi înainte de a se prezenta prin prisma companiei pe care o reprezintă. „Pe lângă acestea, lucrez la Coca-Cola HBC, aici, în România, ca manager general”, continuă Mikkel, vorbind calm; de altfel, pe parcursul discuţiei spune că acest calm care îl caracterizează poate fi o trăsătură a naţiei sale, dar este şi o calitate moştenită de la părinţi.

    De aproape trei ani deţine funcţia actuală şi se declară norocos pentru că de circa nouă ani face parte din echipa Coca-Cola HBC, timp în care a condus operaţiunile grupului în ţările baltice, dar şi în Macedonia. Anterior, Mikkel a activat timp de 10 ani pentru compania petrolieră Shell, în divizia de retail, „nu foarte departe de FMCG”, ţine el să precizeze.

    România este a cincea ţară în care locuieşte şi se declară un expat fericit cu stilul său de viaţă, considerând că învăţămintele căpătate de-a lungul timpului prin prisma acestui fapt sunt de nepreţuit. „Să am posibilitatea să trăiesc şi să învăţ în diferite culturi este ceva ce am luat şi am asimilat din fiecare loc în care am stat. Pentru mine este o binecuvântare”, declară estonianul. Mikkel îşi aminteşte că prima dată când i s-a propus să se mute din ţara sa natală a avut un şoc, nu luase vreodată  în considerare acest aspect. În 2002, în timp ce coordona vânzările Shell la nivel naţional în Estonia, grupul a hotărât să schimbe radical strategia de business.

    În multe ţări din Europa de Est, precum şi în ţările baltice, Shell era în plin proces de a-şi vinde afacerile către Mol, iar Mikkel avea în plan să-şi găsească alt loc de muncă. Până într-o zi, când managerul său a venit şi i-a spus: „Ai făcut o treabă bună, ne-ar plăcea să colaborăm în continuare, dar nu vom mai avea afaceri aici. Ce zici dacă te-ai muta în Polonia?”. Descriindu-se drept o persoană pragmatică, estonianul s-a mobilizat destul de rapid, iar familia sa l-a susţinut pe deplin. „Am mers acasă, am vorbit cu ai mei şi am început să caut pe Google informaţii despre Polonia. În cele din urmă, am hotărât să ne acordăm această şansă, să vedem unde ne duce această decizie. Şi nu regret o secundă”, povesteşte Jaak Mikkel.

    Vânzările reprezintă domeniul în care Mikkel a făcut primii paşi încă dinainte de a-şi finaliza studiile de afaceri internaţionale din cadrul Universităţii Americane din Estonia, „un lucru foarte cool la acea vreme”, după cum spune el. A început să lucreze încă din timpul facultăţii „pentru a face un ban în plus”; la prima sa slujbă, trebuia să convingă persoane să participe la anumite evenimente, organizate de firma pentru care lucra. „Trebuia să merg pe străzi şi să găsesc oameni care ar fi plătit să meargă la acele evenimente şi prezentări. Partea proastă, în afara faptului că făceam asta în mijlocul iernii, iar în Estonia este foarte frig iarna, e că eram plătit doar pentru cei care apăreau. Iar rata mea iniţială de succes era aproape de zero”, îşi aminteşte râzând. A fost pentru prima dată când trebuia să conceapă o strategie, s-a gândit că trebuie să înţeleagă care este profilul consumatorului şi cum i-ar putea convinge, pentru a-şi mări rata de succes.

    S-a hotărât că în benzinării şansele sale de reuşită ar putea creşte, deoarece putea aborda oamenii în timp ce alimentau maşinile, iar aceştia erau cumva forţaţi de context să îl asculte. În al doilea rând, în funcţie de vehiculele care veneau, reuşea să încadreze mai bine oamenii în anumite profiluri, în funcţie de puterea lor de cumpărare. Abordarea sa a început să dea roade, a convins mai mulţi oameni să meargă la evenimentele despre care le povestea, iar tânărul Mikkel a câştigat primii săi bani; primul său bonus, povesteşte amuzat acum, a fost cheltuit în câteva ore, într-un club. Apoi, mulţumită rezultatelor sale, „m-au luat din stradă şi m-au promovat pe vânzări în birou, dar nu a durat prea mult, fiindcă afacerea a fost mutată. Însă experienţa a fost benefică pentru mine”, spune estonianul, care recunoaşte că afacerea aceea totuşi nu l-a atras.

  • Jaak Mikkel, general manager Coca-Cola HBC Romania, este noul preşedinte al AmCham Romania

    Camera de Comerţ Americană în Romania (AmCham Romania) are un nou Consiliu Director, ca urmare a alegerilor şi Adunării Generale a Membrilor din data de 22 martie 2017.

    Jaak Mikkel, general manager Coca-Cola HBC Romania, este noul Preşedinte al organizaţiei pentru următorul an. Din Comitetul Executiv fac parte Vice-Preşedinţii Anda Todor, Managing Partner Dentons şi Radu Florescu, CEO Centrade Cheil şi Madeline Alexander, Audit Partner & EU Account Leader, Deloitte în calitate de Trezorier.  Din Consiliul Director fac parte în calitate de membri: Elisabeta Moraru- Country Business Development Manager, Google, Gabriela Matei – General Manager, Microsoft Romania, Daniela Nemoianu – Senior Partner, Nemoianu Consulting, Tax&Law, Ionuţ Sas- Tax Partner, PwC Romania şi James Daniel Stewart- Vice President, Raiffeisen Bank.

    Jaak Mikkel, Preşedintele AmCham Romania, a reiterat angajamentul ferm al AmCham Romania de a reprezenta comunitatea de afaceri în consultările cu decidenţii, în scopul adoptării celor mai bune politici publice şi măsuri economice în beneficiul României. “Contextul global, regional şi intern în continuă schimbare îşi pune amprenta asupra dinamicii mediului economic, şi impune o mai mare implicare din partea comunităţii de afaceri. AmCham Romania are misiunea de a îndeplini acest rol în numele membrilor noştri, peste 400 de companii americane, internaţionale şi româneşti care au în comun aceleaşi aspiratii pentru dezvoltarea României. Vom urmări cu prioritate cele cinci direcţii strategice de dezvoltare identificate în contextul Priorităţilor pentru România, respectiv:  capitalul uman, infrastructură modernă, atragerea fluxurilor de capital, dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului, şi statul de drept şi aplicarea legii” a declarat Jaak Mikkel, Preşedintele AmCham Romania.

    Consolidarea relaţiilor comerciale transatlantice, atât prin prisma Parteneriatului Strategic SUA – Romania cât şi ca parte a UE, este în viziunea AmCham o prioritate şi se va regăsi ca atare în agenda organizaţiei.  O nouă direcţie de dezvoltare pe care Consiliul Director o va demara odată cu debutul acestui mandat este contribuţia AmCham la dezvoltarea sectorului de IMM-uri şi antreprenori, atât prin reflectarea nevoilor specifice acestora în agenda de advocacy cât şi prin programe care vor facilitata schimbul de bune practici între membrii din acest sector. 

  • Omul de afaceri care a dus apa minerală pe rafturile americanilor cu un preţ peste Evian

    Acum se ocupă de dezvoltarea mărcilor Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti şi Chateau Valvis, dar şi de afaceri în domeniul energiei verzi şi al agriculturii bio.
     
    Sosit în România în urmă cu 20 de ani, a pus bazele Valvis Holding în 1994, înfiinţând Dorna Apemin, societate pe acţiuni cu capital româno-elveţian, în cadrul căreia, între 1996 şi 1999, a construit sub marca Dorna trei fabrici pentru tot atâtea mărci de apă minerală: Dorna, Poiana Negri, Izvorul Alb. În 1998 a pus bazele Dorna Lactate şi a construit fabrica de la Dorna Cândreni, iar în 1999, fabrica de brânză topită din Vatra Dornei. 
     
    În 2000, a înfiinţat sucursala de la Atena a holdingului, Dorna Hellas, iar în 2001, Carpathian Plastics Corporations. S-a extins apoi cu proiecte de investiţii în agricultură, printre care înfiinţarea societăţii Dorna Agri, axată pe producţia de cereale bio. A intrat şi în piaţa vinului, investind la Vitipomicola Sâmbureşti şi lansând în 2009 trei game de vinuri. 
     
    În 2011 a lansat apa Aqua Carpatica, iar marca este astăzi prezentă în toate reţelele internaţionale din comerţul modern românesc, iar pieţele principale de export sunt SUA, Marea Britanie şi China.