BusinessMagazin

Tag: Cluj

  • Muzeul de Artă din Cluj rămâne fără trei sferturi din Palatul Bánffy. „Statul a pierdut cea mai importantă clădire în stil baroc din Europa Centrală. S-a renunţat suspect de uşor”

    Consiliul Judeţean Cluj a pierdut procesul cu foştii proprietari pentru trei sferturi din Palatul Bánffy, unde funcţionează Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, şi va deveni chiriaş în această clădire. Directorul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, Lucian Nastasă-Kovacs, susţine că această retrocedare este cusută cu aţă albă şi acuză „aranjamente” imobiliare.

    „Cum să invoci un testament din 1958 când imobilul cu pricina a fost naţionalizat în 1948?! Vinzi ceea ce nu îşi aparţine. A invoca un testament din 1958 este ca şi cum ai vinde blana ursului din pădure, adică vinzi ceea ce nu îţi aparţine. Muzeul de Artă din Cluj – Palatul Bánffy – a fost retrocedat invocându-se un testament olograf din 1958 şi alte înscrisuri de mână nevalidate juridic la vremea respectivă. Fără expertize, fără alte cercetări documentare”, explică directorul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca.

    Consiliul Judeţean Cluj a intenţionat în 2019 să dea despăgubiri pentru partea din Palatul Bánffy revendicată, însă proprietarii au refuzat, motiv pentru care trebuie să se treacă la restituirea în natură a mai multor apartamente din clădirea în care funcţionează muzeul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Muzeul de Artă din Cluj rămâne fără trei sferturi din Palatul Bánffy. „Statul a pierdut cea mai importantă clădire în stil baroc din Europa Centrală. S-a renunţat suspect de uşor”

    Consiliul Judeţean Cluj a pierdut procesul cu foştii proprietari pentru trei sferturi din Palatul Bánffy, unde funcţionează Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, şi va deveni chiriaş în această clădire. Directorul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, Lucian Nastasă-Kovacs, susţine că această retrocedare este cusută cu aţă albă şi acuză „aranjamente” imobiliare.

    „Cum să invoci un testament din 1958 când imobilul cu pricina a fost naţionalizat în 1948?! Vinzi ceea ce nu îşi aparţine. A invoca un testament din 1958 este ca şi cum ai vinde blana ursului din pădure, adică vinzi ceea ce nu îţi aparţine. Muzeul de Artă din Cluj – Palatul Bánffy – a fost retrocedat invocându-se un testament olograf din 1958 şi alte înscrisuri de mână nevalidate juridic la vremea respectivă. Fără expertize, fără alte cercetări documentare”, explică directorul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca.

    Consiliul Judeţean Cluj a intenţionat în 2019 să dea despăgubiri pentru partea din Palatul Bánffy revendicată, însă proprietarii au refuzat, motiv pentru care trebuie să se treacă la restituirea în natură a mai multor apartamente din clădirea în care funcţionează muzeul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Domnul Ministru Dan Vâlceanu are dreptate, dacă toţi cer pomană România se face praf şi pulbere

    Intr-un comentariu despre măsurile de protejare a consumatorilor economici afectaţi de scumpirea energiei Domnul Ministru Dan Valceanu, a declarat “Unde ne vom opri? Întotdeauna va mai fi cineva pe care ai uitat să-l ajuţi!”

    Absolut corect, cerutul de ajutor este natural intr-o tara tara intoxicata cu pomana, in care zeci daca nu chiar sute de mii de oameni sunt incurajati sa nu faca nimic, de fapt sunt platiti pentru asta. 

    De data aceasta lucrurile sunt insa mai complicate, comentariul ministrului vine pe fondul trezirii din toropeala a combinatelor chimice si alimentare energofage – adica marii contribuabili, cei ce platesc sume importante la stat pentru pensii, sanatate, educatie – care nu au nici o sansa sa supravietuiasca cresterilor la utilitati de 500-600% din prezent, cine stie ce va mai fi in urmatoarele luni.

    Nerusinate, combinatele din tara vin si cer pomana

    Neatente la semnalele discrete date de criza energetica inca din primavara lui 2021 – cand autoritatile de fapt spuneau: “stati linistiti, cresterea este efectul liberalizarii, ramaneti in piata libera, preturile vor scadea, etc.” – fabricile din Romania au luat o teapa mare mergand pe mana guvernantilor in loc sa creada ce le-au spus atunci furnizorii de utilitati, si anume ca vin vremuri grele.

    Dar, de data asta, problema guvernantilor este la fel de mare precum cea a fabricilor mari din tara. Una este cand vin la tine importatorii cu lobbistii lor, mai trimit si cativa ambasadori, mai striga si UE catre Romania, atunci se rezolva aproape orice. Fabricile din Romania in schimb, indiferent de capital, nu au fost luate in serios pentru ca au lobby zero, odata pentru ca nu timp pentru asta si apoi pentru ca directorii lor sunt atat de automultumiti ca nu s-au gandit niciodata sa aiba o singura voce cu care sa vorbeasca despre nevoie de productie si exporturi – a stat fiecare in silozul lui, incercand sa obtina beneficii sectoriale, in loc sa existe o singura voce care sa vorbeasca pentru marii contribuabili industriali. Acum, guvernanti si industriasi realizeaza pentru prima oara cat de fragila este productia industriala din Romania si cat de dependenta este Romania de importuri.

    Lucrurile sunt cu atat mai complicate cu cat tari din UE au inceput sa dea compensari sau plafonari producatorilor industriali pentru a mentine competitivitatea preturilor la export. Astfel incat, fara un tratament proportional, incercarile fabricilor din tara de a-si creste preturile pentru a absorbi umflarea utilitatilor vor rezulta in lipsa de competitivitate si reducerea veniturilor. Asta daca nu trebuie sa inchida, cel putin in perioada de iarna, pentru ca vor fi incapabile sa achite mega-facturile la utilitati.

    Asadar, pe nesimtite, probabil ca povestea cu utilitatile va mai inchide cateva fabrici, spre bucuria dezvoltarilor imobiliari care nu fac fata cererii din rezidential. Iar Romania mai pierde un pic de suveranitate economica daca fabricile din tara nu primesc pomana si reduc activitatea sau se inchid.  

    Dar cui ii pasa, avem crestere economica fie ea si din inflatie, avem sectoare economice care pot compensa pierderile de mari contribuabili, avem banii din PNRR, putem importa daca este nevoie, oricum nu mai avem muncitori sa munceasca in fabrici. De aceea am inchis si productia interna de energie, pentru ca putem aduce din import, iata, avem de unde aduce electricitate si gaz.

    Nu exista motive de ingrijorare din cauza inchiderii acolo a una-doua fabrici si nici ratiuni pentru care am concepe o strategie nationala de productie industriala pana in 2030.

     

     

     

     

     

  • Incidenţa cazurilor de Covid a depăşit 6 la mie în Cluj-Napoca

    Potrivit DSP Cluj, incidenţa în Cluj-Napoca a ajuns miercuri la 6,47 la mia de locuitori.

    Marţi, incidenţa era de 5,85.

    În judeţul Cluj, cea mai mare rată se înregistrează în localitatea Ciurila, unde sunt 17,99 cazuri la mia de locuitori.

    Incidenţe de peste 6 se mai înregistrează în Apahida, Feleacu, Gilău, Poieni, Sânpaul, Săvădisla, Vad şi Valea Ierii.

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: The Final Inch. Un film documentar nerecomandat mediului de afaceri

    The Final Inch nu este un documentar-artistic pentru oamenii de afaceri, pentru analisti, lobisti, bancheri si avocati de business sau pentru profesorii de economie. In general aceasta comunitate se uita la documentare-artistice si strabat literatura despre mari reusite sau escrocherii financiare, oameni de afaceri stelari si desigur, crize economice mondiale – acestea din urma sigur vor ajuta toti jucatorii directi sau indirecti ai mediului de afaceri sa inteleaga si accepte ca trebuie sa se astepte la o criza economica serioasa in urmatorii 2-3 ani, pornita de la o criza sanitara de neimaginat in urma cu 2-3 ani.

    Si ca sa fiu sigur ca mediul de afaceri nu se va uita la acest documentar de 38 de minute – nominalizat la Oscar in 2009, nu l-a luat, este anul in care a stralucit Slumdog Millionaire – voi da un spoiler complet. Documentarul regizat de Irene Brodski relateaza intr-un mod emotionant si infuriant in acelasi timp despre eforturile exceptionale ale unei “armate tacute” de lucratori in sanatate care se lupta pentru vaccinarea antipoliomelita in cele 3 tari din Asia – India, Afganistan si Pakistan – in care aceasta este inca endemica. Poliomelita, denumita si paralizia infantila, este o boala infecto-contagioasa cu transmitere digestiva cauzata de un virus cu ARN. Virusul distruge nervii din maduva spinarii si provoaca paralizii si atrofii infernale, handicap, ostracizare sociala, moarte prematura. Boala a fost endemica pana la mijlocul secolului trecut in SUA si Europa, provocand ravagii in populatiile de copii. Din 1956 a inceput vaccinarea cu vaccin injectabil si din 1961 cea cu vaccin oral – la data introducerii ambele erau in faza experimentala dar au fost asumate riscurile in raport cu beneficiile – astfel incat in tarile dezvoltate boala a disparut in unele zone de mai bine de 50 de ani

    De ce the The Final Inch este emotionant? Pentru ca descrie lupta si eforturile de neinteles pentru lumea civilizata de astazi pe care le fac lucratorii din sanatate in “batalia finala” din cele mai mizere regiuni din Asia pentru a vaccina anti-polio copiii care sunt succeptibili sa dezvolte complicatiile paralitice. Acestia au un mod de actiune in doua etape, prima data merg “convingatorii”, sunt lucratori sanitari care discuta cu liderii si comunitatile locale pentru a-i convinge sa-si vaccineze copiii si apoi trec “vaccinatorii”, care aplica picaturile de vaccin. Filmul a fost descris drept “un testament dramatic al celor care muncesc in linia intai a sistemului de sanatate”.

    De este inervant filmul? Pentru ca ai un deja-vu infernal: politicieni care dau vina pe alti politicienii pentru ca epidemia nu s-a incheiat iar conditiile insalubre o intretin; clerici si lideri de opinie vizionari care afirma ca vaccinul produce sterilitate; si oameni de afaceri care refuza ocazional ajutorul financiar necesar eforturilor “armatei tacute”.

    In 2022 Romania aniverseaza 30 de ani de cand a inregistrat ultimul caz de poliomelita domestica, care a fost eradicata datorita schemei de vaccinare obligatorii implementate incepand cu anii ‘80 cu ajutorul vaccinului anti-polio fabricat la Institutul Cantacuzino.

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Ştefan Vuza, Personalitatea anului 2021 în economie

    Pana in urma cu o luna alesesem sa scriu fara urma de indoiala ca inflatia este personalitatea anului in economie, pentru ca a schimbat afacerile si vietile noastre. Angajator sau angajat, nimeni nu a ramas fara rani adanci, pentru ca planurile de afaceri s-au facut plecand de la bugete construite pentru 2021 pe o inflatie estimata de autoritati la 2,5% si terminand anul la (probabil) 9%. Sigur, unii afaceristi s-au bucurat in prima jumatate a anului –  cei din utilitati, alimentatie, bunuri de larg consum si constructii au crescut preturile cat s-a putut avand in vedere revenirea consumului, scumpirile fiind pe alocuri de-a dreptul grotesti. Insa in a doua jumatate a anului toata suflarea din economie devenise ingrijorata pentru ca tuturor le crescusera costurile mai repede decat veniturile iar resursele consumatorilor macinate de inflatie ajunsesera la fundul sacului, putand acoperi doar plata utilitatilor. Astfel incat, nimeni nu castiga la aproape 10% inflatie si la spectrul unui 2022 foarte complicat.

    La fel de bine personalitatea anului in economie putea fi PNRR-ul, care a tinut luni de zile prima pagina. Dar, la o privire atenta, sunt de fapt fonduri europene cu nume reinventat care cuprind proiecte de infrastructura ce trebuiau incheiate inca din 2016 si care vor fi executate pe jumatate din imprumuturi, de muncitori straini si cu produse importate; echipamentele si materialele din proiectele din Green Deal, digitalizare si infrastructura nu se fabrica in Romania, ele vor fi importate, contribuind la cresterea economica a tarilor care le trimit catre noi.

    Ceva m-a facut sa ma razgandesc pe ultima suta de metri, pentru ca prima data dupa multi ani vedeam speranta si pasiune in cineva care incepe sa vorbeasca despre recladirea si unificarea chimiei romanesti si are ambitii de regionalizare. Nu a mai ramas multa productie chimica in Romania. Inainte de 1990 aveam 72 de combinate chimice (nu mai ineficiente decat cele din alte tari din Europa de Est, care s-au salvat si internationalizat in marea majoritate), un sistem performant de invatamant si un sector care aducea circa 35 miliarde Euro, aproape 20% din productia industriala de atunci. Astazi, in 2021, mai exista doar 14 combinate si putin invatamant de ramura, iar domeniul aduce la buget venituri de sub 3 miliarde Euro generand jumatate din deficitul balantei comerciale a Romaniei. Fabricile din Codlea, Fagaras, Tarnaveni, Slobozia, Dej, Baia-Mare, Victoria, Copsa Mica, Cluj-Napoca, etc., alta data fala productiei chimice din Europa, zac acum partial sau total inchise pentru ca guvernantii, inghitand povestea cu mediul, poluarea si industria verde au cazut in capcana si au lasat chimia in cadere libera. S-au adoptat irational, fara tranzitie, legi ale UE de care alte tari din Europa de Est nici nu au vrut sa auda, am devenit captivi  importurilor, am renuntat la suveranitate economica contrar nevoilor noastre strategice si am ramas fara viziune privind rolul chimiei in dezvoltarea economica.

    In ultimele luni s-a vorbit despre galopul la bursa a lui Chimcomplex, Oltchim este pe profit, Rompetrol este o tinta de achizitie, se incearca unificarea combinatelor chimice ramase intr-o Companie Romana de Chimie. Personalitatea din spatele acestor rezultate si planuri este un om hotarat sa redea gloria de odinioara a industriei, chiar daca vremurile sunt schimbate iar competitia acerba.

    In opinia mea, Stefan Vuza merita titlul de personalitatea anului in economie pentru ca reda industriasilor – si in general romanilor – speranta in viitor si taria de a nu se de batuti la ei in tara.

     

  • O poveste fabuloasă de succes. Cum a ajuns un IT-ist din Cluj să facă 100 de milioane de euro cu un business simplu, pornit din apartamentul părinţilor

    Absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, cu o licenţă în Automatizări Calculatoare, precum şi un Masterat în Administrarea Afacerilor absolvit la Universitatea Babeş Bolyai,  antreprenorul clujean Voicu Oprean a intrat de luni în clasamentul celor mai mari deţinători de acţiuni la Bursa de la Bucureşti, cu un portofoliu de aproximativ 100 de milioane de euro.

    Astfel, Voicu Oprean, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi CEO, este acţionarul majoritar la Arobs Software, companie pe care a înfiinţat-o în anul 1998 şi la care astăzi are un pachet de 63,3%. Pe baza preţurilor de tranzacţionare de luni dimineaţă la bursă, deţinerea de acţiuni a lui Voicu Oprean la Arobs este de aproximativ 504 mil. lei (100 mil. euro).

    Voicu Oprean a absolvit şi un EMBA de la Wu Wien, în 2008, precum şi cursurile London Executive Business School în 2018 şi President’s Program in Leadership YPO la Harvard Business School în 2021.

    Potrivit datelor agregate de ZF, la ora 10:40 acţiunile companiei Arobs Software (AROBS) se apreciază cu 27% faţă de plasamentul privat, de la un preţ de 1,357 lei 1,72 lei. Investitorii au tranzacţionat de circa 9 mil. lei. Compania intră astfel la cota bursei la o capitalizare de 784 mil. lei.

    Voicu Oprean a fost prezent vineri în ediţia ZF Deschiderea de Astăzi. Cele mai importante afirmaţii ale acestuia, cât şi interviul integral, pot fi găsite aici

    “În anul 2020, valoarea veniturilor din exploatare raportate a fost de 157.004.448 lei. Profitul net înregistrat de companie a avut o evoluţie ascendentă, ajungând în anul 2020 la valoarea de 40.391.242 lei, în creştere cu 28% comparativ cu anul 2019 când valoarea profitului net a fost de 31.670.892 lei. Marja profitului net a este de peste 25% în anul 2020, în creştere faţă de nivelul înregistrat în anul 2018, de 17%. În primul semestru al anului 2021 valoarea profitului a fost de 23.726.768 lei”, potrivit documentului de listare.

    Compania a vândut în cadrul unui plasament privat derulat în octombrie 2021 un număr de 54.697.494 acţiuni noi nominative, ordinare, dematerializate.

    În cadrul plasamentului au participat 149 investitori de retail, 38 profesionali şi 9 investitori instituţionali care au subscris acţiuni la un preţ de 1,357 lei per acţiune.

    Compania a reuşit să atragă de la investitorii din piaţa de capital suma de 74,2 milioane de lei. Plasamentul privat şi listarea acţiunilor AROBS au fost realizate cu sprijinul BRK Financial Group.

    Compania are ca obiect de activitate dezvoltarea de software la comandă cu expertiză înaltă în automotive, IoT, travel & hospitality, life sciences, enterprise solutions, FinTech, dar şi crearea de soluţii şi produse software – pentru care AROBS deţine proprietatea intelectuală – pentru management de flotă şi monitorizare GPS, optimizarea afacerilor (SFA, WMS, CRM, plăţi mobile contactless şi altele), managementul resurselor umane şi payroll, channel management pentru industria hotelieră şi multe altele.

     ​

  • Iulian Dascălu pregăteşte o nouă dezvoltare imobiliară în Cluj, pe terenul Carbochim

    Carbochim pregăteşte terenul în Cluj pentru o viitoare dezvoltare imobiliară pe locul unde în prezent funcţionează o fabrică a sa şi care urmează a fi mutată.

    Terenul de 12 hectare al Carbochim este printre foarte puţinele rămase unde mai poate fi construit un mare proiect imobiliar în Cluj, pe măsură ce toate celelalte foste platforme industriale au fost înlocuite de construcţii noi de birouri sau locuinţe.

    În 2010 platforma era evaluată la circa 35 mil. Euro, adică la circa 290 de euro/mp iar în prezent acesta ar putea fi evaluat la 500-600 de euro/mp, adică până la 70 mil. Euro.

    Numărul marilor proiecte din Cluj a scăzut în ultima perioadă, principala problemă fiind lipsa terenurilor.

    Carbochim are o capitalizare de 66,98 mil. Lei ;i este controlată în proporţie de 75,8% de Carbo Europe Bucureşti, care la rândul ei este deţinută în proporţie de peste 70% de Iulian Dascălu. În data de 26 noiembrie 2021 acţiunile Carbochim au înregistrat o creştere de 10%

    Consiliul de Administraţie al Carbochim a convocat pentru luna ianuarie o AGA Extraordinară iar în Convocator este menţionat pe ordinea de zi inclusiv aprobarea achiziţiei unui imobil cu destinaţie industrială şi stabilitarea termenilor şi condiţiilor de achiziţie. Mai departe, se va discuta aprobarea relocării întregii activităţi desfăşurate în noul imobil – ce ar viza astfel relocarea fabricii din Cluj pentru a face loc unui viitor proiect imobiliar.

     Carbochim, companie înfiinţată în 1949 la Cluj-Napoca, este producător de abrazive profesionale, producând corpuri abrazive cu liant ceramic, bachelitic, magnezitic şi elastic, discuri abrazive de debitare şi debavurare, dar şi abrazivi pe suport de hârtie, pânză, şi neţesut, utilizate atât în industria prelucrătoare şi construcţii, cât şi cu uz general şi retail. în prezent, Carbochim SA are dezvoltat un sistem de distribuţie care acoperă toate zonele geografice ale ţării, dar şi legături comerciale cu ţări precum Cehia, Polonia, Ungaria, Elveţia, Belgia, Germania, Italia.

    Iulian Dascălu, proprietarul grupului din imobiliare Iulius, a început să parieze pe malluri într-o perioadă în care România abia începea să descopere conceptul care deja cucerise pieţe din Occident. Iulian Dascălu a fost unul dintre primii investitori în malluri din România.

    În 2000, a deschis Iulius Mall la Iaşi, iar ulterior a ajuns să dezvolte un portofoliu format din patru malluri sub brandul Iulius (Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava), ansamblul multifuncţional Palas Iaşi, proiectul mixt Iulius Town din Timişoara şi 146.200 de metri pătraţi de birouri. Din 2017, el împarte reţeaua Iulius Mall şi proiectul Iulius Town cu fondul Atterbury Europe.​

  • Germanii de la Bosch caută peste 300 de oameni la fabrica de componente electronice din Jucu, Cluj

    Bosch, unul dintre cei mai mari produ­că­tori de componente auto de pe piaţa locală, cu vânzări de 448 milioane de euro în 2020, are diponibile în prezent 316 locuri de muncă pentru centrul de producţie de la Jucu, judeţul Cluj, po­trivit calculelor ZF pe baza informaţiilor de pe site-ul AJOFM (Agenţia Jude­ţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă) Cluj. Cele mai multe joburi disponibile sunt pentru tehnicieni-operatori la roboţi industriali (112), ingineri producţie (19), funcţionari administrativi (44), dar şi pentru programatori, inspectori sau gestionari. Grupul Bosch este prezent în România de 27 de ani şi are peste 8.000 de angajaţi în cinci entităţi, potrivit unor informaţii anterioare.

    La începutul lunii septembrie a acestui an, Bosch a anunţat inaugurarea celei de-a treia hale de producţie în cadrul fa­bricii de componente electronice auto din Jucu. Investiţia totală în noua unitate de pro­ducţie, care are o suprafaţă totală construită de 34.500 de metri pătraţi, se ridică la aproximativ 55 de milioa­ne de euro. La fabrica din Cluj, Bosch produce, din 2013, unităţi de control electronice care spo­resc siguranţa rutieră şi confortul şoferilor, cum ar fi unităţi pentru airbag, pentru siste­me de camere multiple, pentru asistenţă la con­dus şi unităţi de control electronice pen­tru eBike. Investiţia totală Bosch, de la deschiderea fabricii în 2013, se ridică la peste 465 milioane de euro.

    Suprafaţa totală construită a clădirilor din incinta fabricii – trei hale de producţie, două centre logistice, un centru de training, două cantine, două clădiri de gestionare a deşeurilor şi alte clădiri anexe – se întinde pe aproximativ 140.000 de metri pătraţi. Grupul Bosch este prezent în România de 27 de ani şi are peste 8.000 de angajaţi în cinci entităţi. În 2020, Bosch a înregistrat vânzări de 448 milioane de euro pe piaţa din România. Vânzările totale nete, incluzând vânzările companiilor neconsolidate şi livrările interne către companiile afiliate, au atins 1,4 miliarde de euro.

    Pe lângă centrul de cercetare-dezvoltare din Cluj şi unităţile sale de producţie pentru Soluţii de mobilitate din Cluj şi din Blaj, Bosch mai operează şi o unitate de producţie de tehnologie industrială, localizată de asemenea în Blaj, precum şi un centru de servicii de externalizare a proceselor de afaceri (BPO) în Timişoara. În Bucureşti, Bosch operează un birou de vânzări pentru produsele sectoarelor Soluţii de mobilitate, Bunuri de larg consum şi Tehnologie pentru construcţii şi energie.

     

     

     

     

     

     

     

  • Investiţia în realizarea trenului metropolitan şi a metroului din Cluj ajunge la peste 2 miliarde de euro, cu o perioadă de finalizare de aproape 11 ani

    Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca a aprobat proiectul privind studiul de fezabilitate (documentaţia tehnică şi indicatorii tehnico-economici) pentru obiectivul de investiţii ’’Tren metropolitan Gilău-Floreşti-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonţida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: magistrala I de metrou şi tren metropolitan’’, investiţia totală fiind estimată la peste 2 mld. euro, iar durata de realizare la 128 de luni.

    Opţiunea de traseu recomandată prin acest studiu este: Floreşti-Piaţa Unirii-Piaţa Mărăşti-Muncii/Europa Unită-Depou Sopor. Traseul va avea o lungime de 21 km şi va dispune de 19 staţii, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Cluj-Napoca. Finanţarea investiţiei va fi realizată din diverse surse: PNRR, POIM, alocări de la bugetele naţionale şi locale, dar şi alte surse de finanţare identificate pe parcurs.

    Metroul din Cluj-Napoca îşi va afla constructorul până la finalul anului viitor, după ce procedura de achiziţie publică va fi finalizată, au spus anterior pentru ZF reprezentanţii primăriei Cluj-Napoca. Consiliul Judeţean Cluj a emis în martie 2021 certificatul de urbanism necesar în vederea elaborării Planului Urbanistic Zonal (PUZ) şi a Studiului de Fezabilitate (SF) pentru prima etapă a proiectului

    ’’Tren Metropolitan Gilău-Floreşti-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonţida’’ – Magistrala 1 de metrou şi tren metropolitan.

    Conform documentului emis, viitoarea magistrală de metrou Floreşti-Cluj-Napoca va avea un traseu în lungime de aproximativ 20 de kilometri, 19 staţii subterane şi un depou subteran. Dintre acestea, 14 staţii vor fi amplasate pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca, pe axa vest-centru-est şi vor deservi principalele puncte de interes. Traseul propus al metroului este următorul: zona de sud a comunei Floreşti – viitorul spital regional de urgenţă – centrul comercial din Floreşti – cartierul Mănăştur – centrul oraşului Cluj-Napoca şi zona de est a oraşului, respectiv zona Aurel Vlaicu/ Podul Ira.

    Contractul pentru realizarea studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate pentru metrou şi trenul metropolitan, în valoare de 35,9 mil. lei (7,4 mil. euro), a fost semnat de  primăria Cluj-Napoca în luna aprilie 2020 cu asocierea SWS Engineering SPA (Italia) – Systra (Franţa) – Metrans Engineering SRL (România). Metroul din Cluj-Napoca este unul dintre proiectele incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), unde se precizează că acest mijloc de transport va deservi cei 400.000 de locuitori ai oraşului, aceasta fiind ’’varianta optimă la nivel naţional în afara Capitalei’’.