BusinessMagazin

Tag: cluburi

  • Legea dată de Guvern care inchide peste 100 de magazine, cluburi, cinematografe sau restaurante din Bucureştiului

    Harta spaţiilor comerciale cu risc seismic

    Legea 282/2015, adoptată de Senat şi Camera Deputaţilor interzice desfăşurarea activităţilor comerciale, turistice şi de divertisment în clădirile cu risc seismic; în caz contrar vor fi aplicate amenzi de până la 70.000 de lei. “Se interzic organizarea şi desfăşurarea de activităţi permanente şi/sau temporare în spaţiile prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. a) şi altele asemenea, care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenţie realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente”, arată legea, care urmează să fie publicată în Monitorul oficial, intrând, de la data apariţiei, în vigoare.

    Spaţiile publice cu la care se face referire sunt spaţiile pentru comerţ, sălile de spectacol, sălile de expoziţii, sălile de lectură, structurile turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea. Autorităţile locale competente nu vor emite autorizaţii de funcţionare pentru spaţiile în cauză.

    Legea urmăreşter urgentarea demarării lucrărilor de consolidare a clădirilor vechi, prin introducerea unor noi contravenţii şi sancţiuni. Proprietarii şi administratorii de construcţii, precum şi asociaţiile de proprietari, vor avea obligaţia de a acţiona pentru urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor din proprietate/administrare; pentru expertizarea tehnică, de către experţi atestaţi, a construcţiilor existente care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acţiuni seismice în vederea încadrării acestora în clasă de risc seismic şi fundamentării măsurilor de intervenţie; pentru transmiterea concluziilor raportului de expertiză tehnică şi a încadrării construcţiei în clasă de risc seismic către autorităţile administraţiei publice locale competente, precum şi către Agenţia Naţională de Cadastru şi

    Publicitate Imobiliară, în termen de 30 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică; pentru aprobarea deciziei de intervenţie şi continuarea acţiunilor de proiectare a lucrărilor de intervenţie şi execuţia efectivă a acestora, în funcţie de concluziile fundamentale din raportul de expertiză tehnică.

    În Bucureşti sunt 374 de clădiri expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 184 prezintă pericol public. Dintre acestea au fost consolidate, în ultimii zece ani, doar 42 de clădiri.

    Un document al Ministerului Afacerilor Interne, apărut în Business Magazin, prezintă simularea unui cutremur de 7,6 grade şi efectele sale asupra sectorului 2 din Bucureşti. În cadrul Buletinului Pompierilor nr. 1 din 2014 este simulat cazul particular al unui seism având o magnitudine de 7,6 pe scara Richter, la o adâncime de 105 kilometri, produs în zona judeţului Vrancea la ora 2:43 dimineaţa.

    Documentul arată că infrastructura municipiului Bucureşti nu ar fi afectată din cauza seismului, însă multor clădiri de locuit le-ar fi afectată structura de rezistenţă, o parte dintre acestea prăbuşindu-se. Situaţia ar sta în felul următor: 36.772 de clădiri şi locuinţe ar fi afectate, dintre care 1.913 s-ar prăbuşi. 70.747 de oameni s-ar afla în construcţiile afectate, în vreme ce 3.721 s-ar afla în cele prăbuşite. Numărul deceselor s-ar ridica la aproximativ 1.000, iar numărul total al victimelor la peste 6.000. Toate aceste numere trebuie, desigur, raportate la numărul total al celor care locuiesc în sectorul 2, respectiv 370.000 de persoane. Un număr de aproape 25.000 de oameni sau 15% din populaţia sectorului 2 ar avea nevoie de hrană, apă, adăpost şi energie în primele 24 de ore după cutremur.

    Multiplicat de cinci ori, pentru a ajunge la întreaga populaţie a Bucureştiului, asta ar însemna peste 6.000 de morţi şi peste 30.000 de răniţi, pe care îi vor prelua cele 206 ambulanţe care deservesc Bucureştiul şi sectorul Ilfov. În cât timp şi cu ce costuri de vieţi omeneşti s-ar putea realiza o operaţiune de salvare de această amploare nu poate calcula deocamdată nimeni.
     

  • Patronii unor baruri şi cluburi din Capitală, vizaţi de DIICOT pentru evaziune şi spălare de bani

    Serviciul teritorial Bucureşti al DIICOT face 43 percheziţii la toate punctele de lucru ale societăţilor Choco Ateneu SRL, Choco Moşilor SRL, Coza Nostra Art SRL , Theobroma Consult SRL, Theoprod Art SRL, Restaurante Tratoria Il Calcio SRL, Twins Downtown SRL, Twins Cafe SRL, Le Club Herăstrău SRL, Rubicon Floreasca SRL, care deţin localurile Chocolat, Tratoria Il Calcio, Fratelli, Le club etc.

    Anchetatorii suspectează că pe raza municipiului Bucureşti activează un grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani prin desfăşurarea de activităţi comerciale. Aceştia ar opera prin diminuarea bazei impozabile cu ajutorul unor programe informatice de contabilitate ce permit ţinerea unei evidenţe contabile duble (una reală în care sunt evidenţiate veniturile adevărate şi una fictivă ce reflectă venituri diminuate şi cheltuieli majorate), au precizat sursele citate.

    Coordonatorii grupului sunt, potrivit surselor, Tudor – Mihai Constantinescu şi cetăţeanul francez Jean Phillppe Pierre Luc Guilbert-Lassange, asociaţi la societăţile comerciale Choco Ateneu SRL, Choco Moşilor SRL, Coza Nostra Art SRL , Theobroma Consult SRL şi Theoprod Art SRL.

    În anul 2006 aceştia ar fi achiziţionat, de la S.C. Solutions Center S.R.L. din Constanţa, programul informatic de contabilitate cu dublă gestiune, care se instalează pe casele de marcat.

    Programul este accesat cu ajutorul unui card aflat doar în posesia casierelor de la punctele de lucru ale societăţilor, care permite accesul în memoria fiscală a casei de marcat şi efectuarea unor operaţiuni de împărţire a produselor proprii, neîmbuteliate, care înregistrează o pondere mai mare în venituri şi nu sunt fiscalizate, au mai arătat aceleaşi surse.

    De asemenea, a mai rezultat că artizanii programului informatic de contabilitate au comercializat şi pus la dispoziţie acest program, cu buna-ştiinţă, şi altor societăţi comerciale din piaţă, în aceleaşi scop al fraudării bugetului de stat.

    Patronii localurilor care au folosit programul sunt suspectaţi de săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la fraudă informatică, toate în formă continuată.

    În urma percheziţiilor, vor fi puse în aplicare 112 mandate de aducere, pentru cei 15 suspecţi şi pentru martori.

    Prejudiciul este estimat provizoriu la 500.000 euro, însă, după finalizarea cercetăril​or, este foarte posibil să depăşească suma de un milion de euro.

  • Amenzi de peste 200.000 de lei, date de pompieri în cluburile şi discotecile din Constanţa

    Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) “Dobrogea” al judeţului Constanţa au anunţat, luni, printr-un comunicat de presă, că, în perioada 5-8 noiembrie, au fost făcute 23 de verificări inopinate la “unităţile de alimentaţie publică cu aflux mare de public pe timpul nopţii” din municipiul Constanţa, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Toate acţiunile de control au avut loc în cooperare cu efective ale inspectoratelor judeţene de Poliţie şi de Jandarmi Constanţa, iar dintre acestea 21 au fost efectuate pe timpul nopţii şi doar două pe timpul zilei”, se precizează în comunicat.

    Dintre acestea, la nouă unităţi s-a finalizat acţiunea de control, la şase acţiunea este în curs de finalizare, întrucât la momentul controlului administratorii nu au putut prezenta toate documentele solicitate, iar la opt unităţi de alimentaţie publică acţiunea de control nu s-a putut desfăşura întrucât obiectivul era închis pentru public.

    În urma verificărilor, au fost constatate 36 de deficienţe, pentru care s-au aplicat sancţiuni constând în avertismente şi amenzi ce însumează aproximativ 215.000 de lei.

    “Cele mai frecvente deficienţe constatate în timpul acţiunilor de control au fost lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu, deficienţe privind organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor, respectiv deficienţe privind existenţa şi funcţionalitatea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor”, se mai arată în comunicat.

    Reprezentanţii ISU “Dobrogea” au precizat că activităţile de verificare şi reverificare vor continua şi în perioada următoare.

    Controale de acest tip au fost declanşate în întreaga ţară după tragedia de la clubul Colectiv din Bucureşti.

    Numărul persoanelor decedate în urma incendiului din 30 octombrie din clubul Colectiv a ajuns, luni, la 46.

  • Raed Arafat: Cluburile să-şi pună om la intrare şi să respecte regulamentele. Vor fi controale

    “Eu am să transmit prin dumneavoastră un lucru ca să nu intrăm în conflict cu nimeni de la discoteci şi cluburi în seara asta. Să-şi numere clar cine intră şi cine iese. Dacă prindem un club sau o discotecă care depăşeşte cifrele prevăzute prin autorizaţia lor, asta dacă au autorizaţia, o să închidem pentru 60 de zile şi o să amendăm între 30 şi 100.000 lei, aşa cum prevede legea”, a afirmat secretarul de stat Raed Arafat, sâmbătă, la Palatul Victoria.

    Arafat i-a sfătuit pe patroni să pună “un om la intrarea” în cluburi pentru a permite accesul atâtor persoane câte prevede autorizaţia de funcţionare.

    “Aşa că toţi să-şi pună un om la intrare şi să respecte exact regulamentele. Cu asta evităm orice măsură care să o luăm noi. Dacă vom găsi pe cineva care nu respectă, vom lua măsurile imediat, aşa cum prevede legea. Şi, da, vor fi controale şi astăzi şi mâine şi poimâine (sâmbătă, duminică, luni – n.r.), continuu”, a spus Arafat.

     

  • Cine e vinovatul? Ce pedepse au fost date pentru incendii în cluburi din SUA, China, Olanda, Spania, Argentina

    O scurtă documentare ne poate spune cîte ceva despre cum s-au judecat unele cazuri similare (bineînţeles, fiecare cu particularităţi) . Pomenesc aici cluburi care au ars din cauza unor artificii, instalaţii electrice deficitare, în timpul unor concerte, incinte insuficient securizate, multe cu o singură ieşire, multe amenajate cu materiale periculoase pentru un sunet mai bun. Tragedia de la Colectiv ridică din ce în ce mai multe întrebări despre vinovaţi. Să vedem cum şi-au stabilit alţii responsabilii.

    Încep cu concluziile, poate nu aveţi chef să citiţi tot:

    • politicienii sînt rareori pedepsiţi (în China au pltit şi astfel de responsabili), uneori se simt şi-şi dau demisia, alteori sînt demişi cu forţa
    • patronii plătesc întotdeauna, managerii turneelor, organizatorii evenimentelor la fel
    • pedepsele vă pot părea mici, mai ales în cazurile din lumea vestică “civilizată”
    • primesc pedepse şi membrii trupei care avea concert dacă sînt implicaţi în organizarea evenimentului…
    • mai întotdeauna se plătesc despăgubiri pentru victime. Şi nu doar proprietarii. În SUA avem un caz unde au căzut la înţelegere diverse companii implicate. Şi statele unde s-a produs accidentul au plătit despăgubiri. Mai mult ca sigur vom avea şi în cazul Colectiv asociaţii ale victimelor care trebuie să primească reparaţii de la autorităţi, sectorul 4 sau statul sau amîndouă. Ar mai fi companii de asigurări implicate. În cazul Colectiv, nu ştim deocamdată ce asigurări au fost făcute, cert e că nu aveau obligaţia să asigure clubul, nu e o lege pentru asta.
    • în unele cazuri primesc pedepse şi cei care au/n-au controlat

     

    Cititi mai multe pe www.realitatea.net

  • Şi la Iaşi un club renumit îşi suspendă activatea; Administrator: Am fost ignoranţi şi iresponsabili

    Proprietarii localului La Bază, din Iaşi, au precizat pe Facebook că au decis să-şi suspende activitatea, probabil pentru două-trei luni, ei precizând că există un risc ridicat pentru producerea unui incendiu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Nu avem autorizaţie de la Inspectoratul pentru Situaţie de Urgenţă. În schimb, avem aviz ISU pentru modificările din locaţie necesare pentru a preveni şi a minimiza riscul. Pentru a ne apuca de modernizare trebuie să obţinem autorizaţia de construcţie, dosar depus, dar ce s-a întins enorm de mult timp (mai mult de un an). E de precizat că am fost trataţi decent şi cinstit de către autorităţi (chiar fără pile), durata fiind influenţată pe de o parte de birocraţia din România, pe de altă parte şi din vina noastră. Aşadar am făcut toate demersurile pentru a îndrepta situaţia”, se arată în anunţul postat pe pagina de socializare.

    Administratorii localului susţin că îşi suspendă activitatea, toate evenimentele programate în următoarea perioadă fiind anulate.

    Localul va fi redeschis doar după modernizarea acestuia, iar în plus ISU va garanta că nu reprezintă un pericol.

    “Deşi avem două ieşiri separate, una chiar dublă, stingătoare etc, considerăm că am fost ignoranţi şi în consecinţă iresponsabili. Am avut noroc. Nu vrem să mai punem pe nimeni în pericol, chiar dacă legea permite acest lucru. (…). Nu suspendăm activitatea de ochii controalelor anunţate. Au mai fost, au numerele noastre de contact şi suntem disponibili în fiecare zi, de dimineaţă până seara”, mai spun reprezentanţii clubului.

    Vineri seară, în clubul bucureştean Colectiv, 30 de persoane au murit, iar peste 180 au fost rănite, în urma unui incendiu declanşat de la artificii aprinse în faţa scenei unde avea loc un concert al trupei rock Goodbye Gravity. Un număr de 146 de răniţi au fost internaţi în 12 spitale din Capitală, mai mult de jumătate dintre aceştia fiind în stare gravă sau critică, prognosticul medicilor în cazul acestora fiind foarte rezervat.

    În prezent, în spitalele din Capitală, mai sunt internaţi aproximativ 130 de răniţi.

  • Patronul unui club important din Bucureşti anunţă că îşi închide afacerea. “Am pus viaţa a mii de oameni in pericol”

    “Îmi cer scuze şi imi asum, din 2003 am pus viaţa a mii de oameni in pericol. Weekend de weekend. Şi cate-odata şi în timpul săptamânii.”, a scris pe pagina personală de Facebook Andrei Sosa, patronul clubului Expirat.

    Un incendiu puternic izbucnit vineri seară, în Clubul Colectiv din Bucureşti, în timpul unui concert, s-a soldat cu moartea a 30 de persoane şi rănirea altor aproape 200. Victimele au fost transportate la mai multe spitale din Capitală, 140 fiind în continuare internate, dintre care nouă în stare foarte gravă la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi 14 la terapie intensivă la Floreasca.

    În acest context, Andrei Sosa a declarat următoarele:

    “Am terminat o facultate tehnică, aş fi putut fi un bun inginer pentru patrie. Am eşuat în “meseria” asta de cârciumar. Mi-am asumat cunoaşterea în amănunt a tuturor legilor. Chiar daca eu ar fi trebuit, după calificarea mea, să văd câţi amperi sunt în tabloul de siguranţe şi dacă poate să ia foc vreun cablu. Nici măcar asta n-am facut suficient de bine. Am avut destule avarii electrice în aştia 14 ani. Şi multe improvizaţii.

    Sunt prieten cu unul din patronii de la Colectiv. Ştiu ca o sa facă mulţi ani de puşcarie. Ar fi trebuit să mă ia şi pe mine. Chiar dacă, pâna la experienţa actuală, cred că am făcut aproape tot ce mă ducea capul.

    În alt context am facut un bilanţ al taxelor pe care le-am plătit la statul român doar în ultimii 5 ani – 2.700.000 lei. Ce  a făcut statul cu banii aştia? Banii aştia sunt banii plăţiti de fiecare care a băut o bere prin Expirat. Am funcţionat pe “propria răspunedere” de 14 ani. Ne-a “tras cineva de urechi” în anii aştia?

    Ştiu şi văd că funcţionarii statului stau pe salarii de 2 lei şi ar trebui şă-şi asume multe. Ştiţi care e paradoxul – clădirea în care e Expiratul şi Energia este construită în 1913 ca o investiţie privată a unui doctor – Leonte Anastasievici. Este numele străzii pe care am parcat maşina la al 4-lea spital căutându-l pe Rugină – Spitalul Municipal. Vă daţi seama “câti bani făcea” un medic acum 100 de ani?

    Ştiti cum se obţine autorizaţia de funcţionare de la primărie? Depui în ianuarie un teanc de acte, pe care oricum le ai – CUI, contract de închiriere, contract de gunoi, de dezinsectie, o taxă etc. Şi prin aprilie se elibereză autorizaţia. Credeţi-mă că un om cu 12 clase în maxim 20 minute poate să analizeze şi sa dea o autorizaţie pe baza actelor cerute. Treabă de 20 minute în 4 luni…

    Nimeni nu işi asuma responsabilităţi. Şi mă repet şi mă pun în capul listei. Vrem demisii şi aşa ar trebui să facă nişte oameni normali la cap. Încă nu conştientizăm conceptul de demisia de onoare.

    Nu implică asumarea vinovăţiei, ci asumarea unui sistem in care eşti şi care nu funcţionează cum trebuie, nu neapărat din vina ta. Dar în care, la un anumit dat nu a funcţionat.

    Eu îmi dau demisia. Expirat-ul din Bucureşti se închide. De astazi nu mai pot să-mi asum vieţi. Sau poate pot. Om vedea.”, a încheiat Andrei Sosa.

  • Ponta a cerut verificarea “la maximum” a fiecărui bar şi club din ţara

    “Totdeauna e bine să facem înainte lucrurile, dar cu atât mai mult în perioada imediat următoare, tot ceea ce ţine de o verificare la maxiumul prevăzut de lege a îndeplinirii tuturor condiţiilor de către localurile de acest gen trebuie să facem ca să evităm pe viitor, dacă e posibil, asemenea tragedii”, a spus Ponta, sâmbătă, la începutul şedinţei extraordinare de Guvern.

    El le-a cerut ministrului de Interne, vicepremierul Gabriel Oprea, şi secretarului de stat Raed Arafat să prezinte în şedinţa viitoare a Executivului un plan de verificare a tuturor unităţilor comerciale de acest gen.

    “Săptămâna viitoare să veniţi rapid cu un plan de verificare în toată ţara, pentru că eu cred că nu e un caz izolat, cred că sunt o mulţime de asemenea localuri, baruri, care, dacă le verificăm…Bun, ştiu că primăria le autorizează, eu vreau să le verificaţi dumneavoastră că la nevoie noi suntem cei care intervenim, nu primăria, şi vreau să veniţi săptămâna viitoare, Ministerul de Interne, exact cu planul cu fiecare asemenea loc în care se întâlnesc oameni şi există aceste situaţii”, a spus Ponta.

    El le-a cerut celor doi demnitari să fie date amenzi şi chiar să se închidă asemenea localuri, conform legii.

    Ponta a afirmat că “îşi închipuie” ce este în ţară în zone în care nu se face un control “riguros”, dacă în Bucureşti a fost posibilă o asemenea tragedie.

    “E cumplit să ştii că-ţi laşi copilul să meargă seara într-un club şi după aia te duci să-l cauţi la spital sau la morgă. Dumnezeu să-i odihnească şi să facem tot ce ţine de noi să arătăm respect vitimelor şi familiilor acestora”, a conchis Ponta.

  • Turcul mecanic

    Două faţete ale fotografiei: gigantul Kodak era în 1988 pe val şi avea 145.000 de angajaţi. Un sfert de veac mai târziu, în 2012, Kodak era în faliment. Compania momentului pentru fotografie era, în anul în care fostul gigant a falimentat, Instagram, care avea 13 angajaţi şi deservea 30 de milioane de clienţi. Şi acesta nu este nici pe departe un caz rar – în cazul WhatsApp, cumpărată de Facebook cu 19 miliarde de dolari anul trecut, 55 de angajaţi se ocupau de 450 de milioane de clienţi.

    Este acesta doar un aspect al schimbărilor aşa de profunde încât se fac greu remarcate şi care au loc în lume. O analiză recentă din Financial Times evidenţia sfârşitul erei carierelor de zeci de ani la o singură companie şi al relativei securităţi oferite de o astfel de abordare şi trecerea pieţei muncii spre o zonă mai entuziastă dar mult mai nesigură a insului cu aptitudini antreprenoriale şi cu abilităţi comerciale, care se vinde temporar sau ca freelancer. Sigur că abordarea “o carieră – o companie” este încă puternic prezentă, dar viitorul pare a fi mult mai zglobiu din acest punct de vedere – o economie flexibilă, un program flexibil, o viaţă maleabilă. Sună interesant, nu? În stilul evangheliştilor erei tehnologice în care intrăm, evanghelişti care cred că procesorul şi mobilitatea şi softurile vor rezolva toate problemele omenirii.

    Chestia este că dincolo de lejeritatea unui astfel de mod de viaţă se află un număr de necunoscute: devenit cost variabil, insul comun, aflat la temelia consumului, a producţiei şi a PIB-ului, va mai rămâne la fel de temeinic, îşi va mai permite credite, casă, familie, vacanţe sau o viaţă?

    Cu ceva vreme în urmă Amazon a lansat Mechanical Turk, o platformă pentru microslujbe la care au aderat în jur de un milion de oameni. Mechanical Turk, numită aşa după un automat faimos din secolul XVIII, care juca şah şi era îmbrăcat ca un turc, a fost folosită în mai multe cazuri extrem de interesante: 50.000 de oameni l-au căutat în fotografii realizate de sateliţi pe Steve Fosset, milionarul pornit într-o călătorie cu balonul în jurul lumii şi care s-a prăbuşit; alţii au tradus Moby Dick în japoneză, iar alţii au programat, în grup, un robot să lucreze cu expresorul de cafea. Nu-i minunat? Nu prea, pentru că acestea sunt sarcinile cele mai grozave în ani întregi: cele mai multe sunt chestii de rutină, să scrii o descriere de produs pentru 3 dolari, să alegi nişte fotografii, pentru 30 de cenţi, sau să descifrezi ceva scris de mână pentru 50 de cenţi. Amazon ia un procent bun din fiecare tranzacţie.

    Şoferii Uber îşi folosesc maşinile personale, pentru care plătesc asigurare, benzină şi piese de schimb, şi plătesc companiei un procent deloc de neglijat din încasări, dar nu au asigurări medicale sau sociale, pentru că nu sunt angajaţi. Robert Reich, profesor de economie şi fost oficial în administraţia Clinton, defineşte astfel de abordări drept o întoarcere la mentalităţile secolulului XIX. Lumea a înţeles greu şi a trecut şi mai greu de la exploatare la decenţă şi o anume corectitudine – siguranţa locului de muncă, salariu minim, program de lucru, eliminarea muncii copiilor. Criza economică a dezechilibrat piaţa muncii, iar oamenii valorează mai puţin. Politicienii, corporaţiile şi instituţiile financiare, spune Reich, au câştigat destulă putere pentru a reorganiza piaţa muncii în aşa fel încât să îşi sporească averile, iar oamenii au rămas undeva în urmă. Confirmarea este chiar în statisticile recente, care arată că 1% din cei mai bogaţi oameni ai planetei vor ajunge în scurt timp să deţină mai mult de jumătate din averea mondială – de la 44% în 2009 au ajuns să deţină 48% în 2014. Echilibrele sociale ale lumii sunt fragile, şi aceasta este raţiunea scrierii mele, că fără standarde totul se poate nărui.

    Ilustrez cu „Nava cu sclavi” a lui Turner, pictat în 1840.

  • Bunea Stancu, trimis în judecată în dosarul privind finanţarea ilegală a unor cluburi sportive

    Bunea Stancu este acuzat de abuz în serviciu şi conflict de interese, în formă continuată, iar Alina Daniela Rusu, director economic în cadrul Consiliului Judeţean Brăila, la data faptei, este acuzată de abuz în serviciu, în formă continuată.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada 28 martie 2006 – 8 martie 2012, Gheorghe Bunea Stancu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, a îndeplinit mai multe acte care au condus la obţinerea în mod direct de foloase patrimoniale necuvenite pentru două cluburi sportive din municipiul Brăila (SC Club Fotbal Brăila SA şi Asociaţia Handbal Club “Dunărea”), constând în încasarea, de către acestea, a sumei totale de 7.492.360 lei, precum şi darea în folosinţă gratuită pe o perioadă de cinci ani a unui autoturism.

    Modalitatea în care Bunea Stancu a acordat sumele respective de bani a fost prin implicarea sa directă în adoptarea hotărârilor şi a contractelor de asociere dintre cele două cluburi sportive şi Consiliul Judeţean Brăila, prin care acestea au obţinut finanţare de la bugetul Consiliului Judeţean Brăila.

    Totodată, în aceeaşi perioadă, Gheorghe Bunea Stancu a fost acţionarul majoritar al unei societăţi comerciale care, la rândul ei, prin intermediul altei societăţi, avea calitatea de asociat majoritar la unul dintre cluburile respective şi membru fondator la cel de-al doilea. În acest fel, inculpatul a beneficiat indirect, prin intermediul celor două cluburi sportive, de foloase patrimoniale necuvenite în valoare totală de 7.492.360 lei pentru societatea la care este acţionar majoritar şi în mod direct de foloase nepatrimoniale, constând în capital electoral.

    În perioada 1 februarie 2008 – 15 decembrie 2010, Alina Rusu, în calitate de director economic al CJ Brăila, a aprobat finanţarea celor două cluburi sportive din municipiul Brăila cu suma totală de 5.242.362 lei, fără a exista angajamente legale, respectiv hotărâri ale Consiliului Judeţean Brăila de aprobare expresă a sumelor încasate de cele două cluburi.

    Consiliul Judeţean Brăila s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 5.242.362 lei.

    În cauză, procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând lui Gheorghe Bunea Stancu.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Vrancea cu propunerea de a se menţine măsura asiguratorie dispusă în cauză.

    Bunea Stancu a fost condamnat definitiv, pe 2 aprilie, la trei ani de închisoare, pentru fapte asimilate celor de corupţie, în dosarul “Mită la PSD”. El este încarcerat la Penitenciarul Galaţi.

    Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

    De asemenea, Bunea Stancu a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, la data de 2 octombrie 2014, alături de un vicepreşedinte al CJ Brăila, Florin Mija, şi 11 funcţionari, pentru că ar fi favorizat trei firme la licitaţii privind atribuirea unor contracte de lucrări de asfaltare, prejudiciul fiind de aproape trei milioane de lei.