BusinessMagazin

Tag: cladiri

  • Investiţie de 24 mil. euro pentru construcţia unei noi clădiri în cadrul spitalului judeţean de urgenţă Satu Mare

    Consiliul Judeţean Satu Mare derulează o investiţie de aproximativ 24 mil. euro pentru  construcţia unei noi clădiri pentru spitalul judeţean de urgenţă. Din valoarea totală a investiţiei, 11,3 mil. euro sunt asiguraţi din fonduri europene, printr-un proiect câştigat de CJ Satu Mare în cadrul Programului Interreg V-A România-Ungaria, iar aproximativ 12,5 mil. euro reprezintă finanţarea din fonduri proprii ale Consiliului Judeţean Satu Mare şi fonduri guvernamentale.

    ’’Clădirea va fi parte integrantă a Spitalului Judeţean de Urgenţă şi ne propunem ca aceasta să devină un centru medical ultramodern, la standarde europene. Va fi printre primele spitale din România realizate de la zero, după Revoluţie, din fonduri europene şi guvernamentale. Clădirea va avea 6 nivele, 6 săli de operaţie şi un heliport care va deservi toate secţiile care au componentă chirurgicală”, a declarat Pataki Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, într-un comunicat de presă.  Termenul de derulare a contractului de finanţare este de 27 de luni. Consiliul Judeţean Satu Mare a pregătit deja caietele de sarcini, astfel încât peste 2 săptămâni să poată fi scoasă la licitaţie proiectarea şi execuţia acestui nou spital.

     

     

     

     

     

     

  • Cum vor mai putea multinaţionalele atrage angajaţi când toţi lucrează de acasă, iar clădirile de birouri cu facilităţile lor nu mai contează?

    Începând de la clădiri de birouri aflate lângă metrou, lângă un mall sau lângă centre comerciale, cu cafetaria sau food court-ul, până la interioare cu spaţii aerisite, colorate, cu ventilaţie de ultimul tip, lumină şi perne ergonomice, totul era făcut pentru a da bine în materialele de prezentare.
    Când aceste lucruri, plus abonamentele la sălile de fitness sau centrele medicale au devenit comune, multinaţionalele au început să investească în programe de leadership, training şi chiar psihologie în încercarea de a face diferenţa faţă de rivali.
    În ultimii ani salariile, cel puţin cele din IT, au crescut destul de mult şi atunci angajaţii au început să se intereseze de şefi, de managerii cu care vor lucra şi de colegii de birouri – cum sunt, ce fac şi cum se comportă.
    Specialiştii în HR au ajuns să spună că angajaţii nu pleacă dintr-un loc din cauza banilor, ci din cauza şefilor.
    Bugetele de HR au devenit tot mai mari odată ce nivelul de fluctuaţie de personal se mărea şi era nevoie de mai mulţi bani pentru a ţine angajaţii sau a aduce alţii noi. Atâta timp cât sondajele arătau că angajaţii erau fericiţi la birou şi nu plecau atât de repede la o altă companie, banii nu contau.
    România avea o rezervă de cost destul de mare, aşa că cel mai important lucru era să ai cu cine să faci proiectele, nu la ce cost de personal.
    Pe vârful crizei forţei de muncă, mai ales în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, unde multinaţionalele şi-au deschis centre şi aveau nevoie de angajaţi, departamentele de HR au ajuns în prima linie de bord dacă aveau rezultate.
    Dar în martie 2020, de nicăieri, a venit criza COVID-19 şi totul s-a schimbat.
    De frica coronavirusului, corporatiştii au fost trimişi să lucreze de acasă – trăiască infrastructura de internet din România, cea mai bună din Europa – iar trecerea s-a făcut fără probleme, spre surprinderea tuturor. Clădirile de birouri şi sediile de companii, unde s-au investit, sute, zeci de milioane de euro, au devenit goale, fără viaţă şi inutile din punctul de vedere al chiriaşilor.
    Într-o săptămână toată lumea lucra de acasă ca şi cum ar fi fost de la birou. Acum s-a deschis un război între dezvoltatori şi chiriaşi pe tema spaţiilor de birouri, care au devenit prea mari şi inutile, dar asta e altă problemă.
    Având în vedere că pandemia
    nu moare, ci chiar se extinde, companiile nu vor să rişte să-şi readucă angajaţii la birou, ţinându-i acasă atâta timp cât pot să lucreze din altă parte.
    Ani de zile angajaţii au visat să lucreze de acasă pentru a nu mai sta pe drumuri cu orele, dar au realizat că este extrem de dificil să stai între patru pereţi, să vorbeşti numai tu cu tine, fără colegii pe care nu-i sufereai sau cu şefii pe care-i urai.
    Pe cine să mai dai vina acum dacă ai vrea să pleci?
    Având în vedere că acum este criză, fluctuaţiile de personal s-au redus considerabil spre bucuria departamentelor de HR, care nu mai trebuie să se confrunte cu angajaţi tot timpul nemulţumiţi sau care nu vin la interviuri, anulându-le cu o oră înainte.
    Dar pe de altă parte, pe măsură ce activitatea economică se reia, iar proiectele revin, discuţia legată de personal, de reţinere şi chiar de atragere de noi oameni va reveni în prim plan.
    Poate nu va fi la fel ca în ultimii ani, dar tot timpul companiile angajează sau fac reduceri de personal în funcţie de cum merge businessul.
    Întrebarea este cum vor fi atraşi oamenii în viitor de o companie sau alta, atâta timp cât se lucrează de acasă, nu mai contează sediul cu facilităţile lui nici distanţa şi poate chiar nici „faţa” colegilor şi a şefilor.
    Cum vor arăta facilităţile viitorului pentru a reţine şi a atrage talentele?
    Pentru că multinaţionalele nu pot veni acum să zugrăvească cei patru pereţi de acasă!

  • Femeia responsabilă de unul dintre cele mai importante portofolii de pe piaţa imobiliară din România: „Trăim într-o epocă a şanselor egale”

    Fulga Dinu conduce din 2018 operaţiunile de pe piaţa locală ale companiei austriece de dezvoltare imobiliară Immofinanz şi e responsabilă de administrarea unuia dintre cele mai importante portofolii de pe piaţa imobiliară din România, care cuprinde, printre altele, clădirile de birouri Iride Business Park, Metroffice, S-Park, Victoria Park, Băneasa Airport Tower şi centre comerciale în Cluj-Napoca, Piteşti, Constanţa şi Baia Mare. Dintre realizările recente, aminteşte modernizarea din 2019 a VIVO! Cluj-Napoca, deja finalizată, şi cea a clădirilor de birouri Irode, aflată în curs de desfăşurare. Crede că în domeniul în care activează, o femeie poate fi chiar avantajată. „Se întâmplă ca traseul meu profesional să fi parcurs domenii considerate în mod tradiţional predominant masculine – bănci şi real estate. (…) Cred că nu contează dacă eşti bărbat sau femeie, în schimb este importantă abordarea profesională. Nu am considerat niciodată că aş fi putut fi tratată diferit dacă aş fi fost bărbat. Dimpotrivă, (…) în anumite situaţii, femeile sunt mult mai analitice decât bărbaţii, însă în acelaşi timp sunt şi mai emotive. Şi, cu siguranţă, femeile se bazează foarte mult pe instinct.”

    Profilul Fulgăi Dinu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

     

  • Clădirile noi cu peste 10 locuri de parcare vor trebui să aibă staţii pentru maşini electrice

    Dacă au peste 10 locuri de parcare, clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale noi sau care vor fi supuse unor lucrări de renovare majoră vor trebui să aibă infrastructură pentru instalarea staţiilor de încărcare a vehiculelor electrice, anunţă organizaţia România Eficientă. 

    Echiparea cu dispozitive automate pentru reglarea distinctă a temperaturii şi calităţii aerului interior devine de asemenea obligatorie, potrivit prevederilor Legii 101/2020, publicată în Monitorul Oficial în luna iulie.

    „România îşi aliniază legislaţia internă cu directivele europene în domeniul eficienţei energetice şi face astfel paşi importanţi înainte pentru a avea clădiri tot mai sănătoase şi sustenabile. Pandemia nu a oprit eforturile Comisiei Europene în direcţia neutralităţii climatice. Dimpotrivă, eficienţa energetică rămâne pilonul principal al Pactului Ecologic european”, spune Radu Dudău, preşedinte al Energy Policy Group (EPG) şi coordonator al proiectului România Eficientă, proiect privat de eficienţă energetică din România.

    Principalele noutăţi care au intrat în vigoare prin Legea 101/2020, care modifică prevederile Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor:

    1. Prevederi privind electromobilitatea

    În cazul clădirilor nerezidenţiale noi sau supuse unor lucrări de renovare majoră, care au mai mult de 10 locuri de parcare, investitorii/proprietarii acestora, după caz, sunt obligaţi să instaleze cel puţin un punct de reîncărcare pentru vehicule electrice, precum şi tubulatura încastrată pentru cablurile electrice pentru cel puţin 20% din locurile de parcare prevăzute.

    Acestea trebuie să permită instalarea, într-o etapă ulterioară, a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice. Regula se aplică atunci când parcarea se situează în interiorul clădirii sau este adiacentă acesteia, ori dacă măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a clădirii/parcării.

    În cazul clădirilor nerezidenţiale existente cu peste 20 de locuri de parcare, proprietarii au obligaţia de a instala până la data de 1 ianuarie 2025 un număr de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice cel puţin egal cu 10% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puţin de două puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice. Excepţie de la aceste obligaţii fac clădirile deţinute şi ocupate de întreprinderi mici şi mijlocii.

    În cazul clădirilor rezidenţiale noi sau renovate major, care au mai mult de 10 locuri de parcare, investitorii/proprietarii acestora, după caz, sunt obligaţi să asigure instalarea tubulaturii încastrate pentru cabluri electrice pentru fiecare loc de parcare, pentru a permite instalarea într-o etapă ulterioară a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice.

    Prevederile de mai sus nu se aplică clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale noi sau supuse unor renovări majore pentru care au fost depuse cereri de autorizaţie de construire înainte de 10 martie 2021. De asemenea, ele nu se aplică nici clădirilor existente rezidenţiale şi nerezidenţiale supuse unor renovări majore pentru care costul estimativ al instalaţiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice şi de încastrare, prevăzut în devizul general şi specificat în memoriul pe specialităţi, depăşeşte 7% din costul total al renovării majore a clădirii.

    2. Prevederi privind controlul automat al temperaturii

    Legea 101/2020 prevede şi că pentru clădirile noi al căror certificat de urbanism este emis după data de 15 septembrie 2020, investitorii sunt obligaţi să asigure echiparea cu dispozitive de autoreglare pentru reglarea distinctă a temperaturii şi calităţii aerului interior, în fiecare încăpere încălzită/răcită, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic.

    Pentru clădirile existente, proprietarii/administratorii sunt obligaţi să instaleze, tot în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic, dispozitive de autoreglare a temperaturii la înlocuirea generatoarelor de căldură/frig.

    Pentru clădirile existente conectate la sisteme de încălzire centralizată, dacă la înlocuirea generatoarelor de căldură din sistemul de termoficare echiparea cu dispozitive de autoreglare nu este fezabilă din punct de vedere economic sau poate conduce la încălcări ale dreptului de proprietate, proprietarii/administratorii sunt obligaţi să instaleze dispozitive de autoreglare atunci când sunt înlocuite schimbătoarele de căldură din clădiri.

    3. Prevederi privind Strategia naţională de renovare pe termen lung

    Pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, publice şi private, şi transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi fără emisii de carbon până în anul 2050, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA) elaborează o strategie de renovare pe termen lung, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

    O primă versiune a strategiei se va publica pe pagina de internet a MLPDA până la data de 15 august 2020. Strategia se actualizează o dată la 10 ani şi se transmite Comisiei Europene ca parte a Planului Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice, elaborat de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

    Pentru a sprijini mobilizarea investiţiilor în renovări, Legea 101/2020 mai prevede facilitarea accesului la instrumente de consiliere accesibile şi transparente, cum ar fi ghişeele unice pentru consumatori şi serviciile de consultanţă în domeniul energetic, în ceea ce priveşte renovările care vizează eficienţa energetică şi instrumentele financiare relevante.

    Legea 101/2020 transpune prevederile Directivei 2018/844/UE privind performanţa energetică a clădirilor şi ale Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică.

  • Colliers: Aproape 90% dintre chiriaşi şi-au plătit obligaţiile la timp către proprietarii clădirilor

    Majoritatea chiriaşilor şi-au respectat la timp obligaţiile contractuale faţă de proprietarii clădirilor de birouri administrate de Colliers International în prima jumătate din acest an, chiar dacă în unele cazuri spaţiile au rămas neocupate o perioadă, pe fondul stării de urgenţă.

    Conform companiei imobiliare, ponderea chiriaşilor care şi-au plătit la timp datoriile a rămas, în medie, constantă comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, de aproape 90%, în ciuda efectelor pandemiei asupra activităţii lor, arată datelor diviziei de administrare a proprietăţilor din cadrul Colliers International.

    „Chiriaşii din clădirile de birouri de clasă A confirmă astfel bunele intenţii şi practici în raport cu obligaţiile pe care şi le-au asumat. Respectarea acestor obligaţii vine totodată şi ca efect al globalizării, companiile care fac parte din grupuri internaţionale putând continua fără probleme operaţiunile locale câtă vreme companiile mamă au rezistat mai uşor efectelor pandemiei. Ca parte a planurilor de continuitate, multe companii au prevăzut bugete care să acopere anumite riscuri operaţionale, astfel că majoritatea au putut opera cu impact minim asupra cheltuielilor deja contractate, cum sunt chiriile”, explică Alexandru Atanasiu, Associate Director Real Estate Management Services în cadrul Colliers International.

    Pe piaţa birourilor există semnale că obligaţiile contractuale, care includ chiria, utilităţile şi costurile cu serviciile, vor continua să fie respectate şi achitate la termen de către chiriaşi în perioada următoare, chiar dacă există incertitudini privind acest sector şi aşteptări că va trece prin transformări importante în următorii ani, cel puţin din perspectiva balanţei dintre lucrul de la birou şi lucrul de acasă.

    Şi chiriaşii din spaţiile industriale administrate de Colliers International au încercat în cea mai mare parte să-şi plătească la timp obligaţiile, deşi există diferenţe uşoare în ceea ce priveşte numărul de companii care au putut respecta toate obligaţiile contractuale în prima jumătate din acest an comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019. Dacă în cazul anumitor proiecte au existat chiriaşi mai afectaţi de contextul actual, fiind nevoiţi să întârzie obligaţiile de plată (facilităţi de producţie), la altele a fost înregistrată o rată chiar mai ridicată de companii care au plătit la timp (facilităţi de depozitare), comparativ cu anul trecut, sau chiar proiecte în care acest lucru s-a întâmplat în cazul tuturor chiriaşilor.

    Chiriaşii spaţiilor de retail aflate la parterul clădirilor de birouri de clasă A au fost, în mod explicabil, cei mai afectaţi în ultima perioadă. Acest fapt s-a tradus într-o scădere a numărului de retaileri care au putut să-şi respecte obligaţiile contractuale faţă de proprietarii spaţiilor de birouri administrate de Colliers International.

    „În acest caz, vorbim în special de spaţii care au fost închise în ultima perioadă, ceea ce a pus presiune pe chiriaşi şi s-a reflectat asupra încasărilor din chirii ale proprietarilor. Pe măsură ce angajaţii revin la birou, e posibil ca şi diferenţele la nivelul numărului de chiriaşi de retail care reuşesc să-şi plătească obligaţiile la timp să se atenueze semnificativ”, spune Alexandru Atanasiu, Associate Director Real Estate Management Services în cadrul Colliers International.

    Proprietarii de spaţii de birouri au fost însă deschişi să găsească soluţii, împreună cu chiriaşii de retail de la parterul clădirilor, astfel încât revenirea să fie cât mai rapidă. Printre acestea s-au numărat, în primă fază, amânări la plata chiriei, iar alte măsuri concrete ar putea fi stabilite în perioada următoare, odată ce evoluţia pieţei se mai clarifică.

    Colliers International administrează un portofoliu total de peste 550.000 de metri pătraţi de spaţii industriale şi de birouri, şi include proiectele de birouri Equilibrium, Business Garden Bucharest, The Office din Cluj-Napoca, The Bridge, Hermes Business Campus, Ştefan cel Mare Building, Art Business Center, portofoliul de birouri deţinut de Adam America, portofoliul de birouri deţinut de Smartown Group, Allianz Office Building Braşov şi Vox Technology Park din Timişoara, precum şi trei parcuri industriale în Timişoara, Braşov şi Arad şi parcul industrial ELI Park 1 dezvoltat de Element Industrial în nordul Capitalei.

  • Epoca Pietrei

    În noua Epocă a Pietrei,  se poartă mai ales piatra ca element decorativ, aşa cum o arată, de exemplu, liftul de la sediul Fundaţiei Prada din Veneţia, cu o cabină din onix colorat în roz sau o piscină interioară de piatră, ambele create de firma olandeză de design SolidNature ori diverse clădiri spectaculoase moderne placate cu piatră. Unii designeri folosesc piatra pentru accesorii de răcit băutura din pahare (norvegiana Runa Klock) sau pentru piese de mobilier, cum ar fi mesele (francezul Martin Massé cu gama sa Orsetto).

  • Operatorii din turismul prahovean vor scutirea de impozite pe terenuri şi clădiri până la finele anului

    Operatorii din turismul prahovean au solicitat scutirea de impozitele pe terenuri şi clădiri, până la sfârşitul anului 2020 şi suportarea de către angajator doar a valorii nete a salariilor către angajaţi, iar în perioada de stare de urgenţă şi de alertă angajatorul să nu mai plătească impozitul pe salarii.

    Aceste concluzii s-au desprins dintr-o dezbatere pe tema situaţiei firmelor din turism şi HoReCa, în contextul pandemiei Covid-19, la care au luat parte reprezentanţi ai agenţiilor de turism, hotelurilor, restaurantelor, cramelor, Consiliului udeţean şi Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova, dar şi ai primăriilor de localităţi cu un important potenţial turistic.

    Alte propuneri propuneri ce se doresc a fi implementate, în vederea limitării pierderilor majore pe care le-a suferit până acum acest sector se referă la suportarea în solidar – de la bugetul de stat – alături de angajator, a salariilor angajaţilor operatorilor din turism, care ar putea fi păstraţi cu normă întreagă pe perioada în care sunt instituite starea de urgenţă şi  de alertă, dar şi promovarea turismului prahovean, în vederea atragerii de turişti din toate judeţele ţării, în cadrul unei campanii de promovare, cu susţinerea financiară a Consiliului Judeţean Prahova. Pentru implementarea acestei măsuri, s-a propus realizarea unui grup de lucru format din conducerile Consiliului Judeţean, Camerei de Comerţ şi Industrie şi Asociaţiei judeţene pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului.

    Prahova are 790 de unităţi turistice, care oferă 18.548 locuri de cazare

  • Arhitect în carantină

    Firma, scrie Dezeen, a publicat online o serie de schiţe de clădiri pe care copiii le pot printa pe hârtie, decupa şi apoi asambla pentru a construi zgârie-nori şi alte clădiri şi chiar şi mici oraşe, încurajându-i să trimită apoi fotografii cu realizările lor. Iniţiativa a avut mare succes, firma primind e-mailuri cu imagini din ţări precum Canada, Spania, Italia şi chiar şi Australia sau Cambodgia. 

  • Un business la cald şi la rece: cum poţi să ajungi la venituri de peste 1,1 milioane de euro cu o firmă de sisteme de ventilaţie

    Originar din Republica Moldova, Dorin Şalamac a venit în România în urmă cu mai bine de două decenii. După absolvirea Facultăţii de Transporturi din cadrul Universităţii Politehnică din Capitală, s-a angajat în cadrul grupului Renault ca inginer de testare şi dezvoltare soft, unde a rămas timp de 5 ani. Înainte de a porni filiala locală a companiei cehe Atrea, antreprenorul a mai avut o serie de contacte cu sistemele de încălzire electrice prin pardoseală. Astfel, la o analiză a soluţiilor şi trendurilor pieţei de termice, a ajuns să studieze sisteme de ventilare cu recuperare de căldură de pe site-uri din alte ţări europene.

    „Acum 7 ani România era o piaţă foarte mică şi se vedea în mod clar potenţialul acestor sisteme, ţinând cont că trendurile în construcţii erau spre sistem regenerativ, eficiente din punct de vedere energetic”, îşi aminteşte el. Primul contact cu Atrea l-a avut la începutul lui 2013, odată cu vizita lui Ondrej Kolman, directorul de export din Cehia, la Bucureşti, unde avea o întâlnire cu o societate mare din domeniul instalaţiilor. „Norocul a fost să fie deja aici, în Bucureşti, când i-am contactat eu. Următorul pas a fost stabilirea unei întâlniri. Colegii din Cehia au continuat disucuţiile atât cu mine cât şi cu societatea de instalaţii respectivă, însă în cele din urmă au decis să dezvoltăm împreună acest business, aşa că m-am apucat de treabă. Pe timp de zi îmi făceam treaba la Renault, iar seara şi în weekend lucram la bussinesul propriu”, îşi aminteşte antreprenorul.

    În 2019, Atrea România a înregistrat o cifră de afaceri de 1,1 milioane de euro, iar aşteptările iniţiale pentru anul acesta vizau o creştere de până la 1,5 milioane, în baza proiectelor discutate. „În contextul crizei COVID este însă greu de spus dacă vom reuşi să menţinem aceste ţinte. Aş putea spune că deocamdată, la nivel de cifră de afaceri nu suntem foarte afectaţi, fiindcă în mare parte ne bazăm pe proiectele vechi, aflate deja în derulare, însă mă aştept la o scădere în următoarele 6-7 luni. Cred că la nivel de contracte ne putem aştepta la o anulare sau scădere de 30-40% din cauza pandemiei”, spune Dorin Şalamac. După o lună şi jumătate de când s-a declarat stare de urgenţă, adaugă el, domeniul rezidenţial s-a restrâns destul de mult. „Oamenii preferă să ţină banii la ciorap şi să vadă cum evoluează situaţia. De asemenea, se vede o scădere a cererilor pentru proiecte noi. Marile firme de construcţii se gândesc bine dacă e cazul acum să deschidă un şantier nou sau să aştepte până vom avea o direcţie clară în ceea ce priveşte normalizarea situaţiei.”

    Businessul s-a conturat în piaţa locală două etape. Prima s-a întins pe durata a trei ani, între 2013 şi 2016, antreprenorul pornind la drum cu o investiţie iniţială de aproximativ 2.000 euro, „din ceva economii”, bani necesari pentru realizarea siteului şi promovare pe Google. „Anul 2013 a fost unul de sacrificiu, în care s-a lucrat la site, la pregătirea cataloagelor de produs, în special cele tehnice. Din 2015 au început primele vânzări, iar în 2016 am ajuns la o cifră de afaceri de aproximativ 250.000 de euro”, povesteşte Şalamac. Pentru a ajunge până aici, i-au fost alături soţia sa şi un inginer de proiectare pe HVAC. Etapa a doua a venit odată cu decizia de a-şi uni forţele cu colegii din Cehia pentru a înfiinţa societatea Atrea România, cu capital mixt româno-ceh. În acel moment s-a mărit echipa, au fost făcute angajări atât pe zona comercială cât şi pe cea tehnică şi s-a ajuns la o echipă formată din şapte persoane, cu două birouri: unul în Bucureşti şi altul în Cluj. „Au fost făcute investiţii în spaţii de birouri, maşini, personal, dar fiind deja într-o piaţă în care aveam un istoric oarecum lucrurile au curs firesc. Practic a fost nevoie de o injecţie de capital de aproape 30.000 de euro, după care s-a intrat într-un flux normal de venituri.”

    De-a lungul anilor de activitate, Şalamac spune că provocarea cea mai mare a fost, de departe, aceea de a crea şi de a creşte o echipă de oameni competenţi şi responsabili. În prezent, echipa numără 12 specialişti, inclusiv personalul tehnic. Businessul activează pe trei segmente: rezidenţial (case, blocuri de apartamente), comercial (clădiri de birouri, restaurante, şcoli, grădiniţe şi orice altă clădire publică sau privată unde aerul este viciat de oameni) şi ventilaţii pentru bucătării profesionale. Clienţii companiei sunt în mare parte (70%) firme de instalaţii şi proiectare HVAC, iar restul de 30% provin din zona rezidenţială şi HoReCa. „Pe comercial targetăm oameni tehnici, specialişti în domeniul instalaţiilor. Pe rezidenţial sunt clienţii casnici. Aici am observat că cei care îşi montează astfel de sisteme sunt în general oameni cu un nivel de educaţie crescut, cei care se documentează mult şi care înţeleg beneficiile unui astfel de sistem”, explică Dorin Şalamac. Printre firmele de construcţii şi instalaţii cu care compania colaborează se numără: Strabag, Aplind, TIAB, LSG, Ergocon, iar din rândul beneficarilor Şalamac menţionează: Therme Bucureşti, Grupul Ana Hotels prin clădirea de birouri Ana Tower, Amber Residence, Lidl, spitalul Câmpulung, Hotelul Atlas Timişoara, Aeroportul Suceava, Stadionul Arcul de Triumf sau bucătăria Fru Fru.

    Portofoliul Atrea este alcătuit din circa 150-170 de produse importate din Cehia, dintre care 20-25% sunt orientate către domeniul casnic, 15-20% către HoReCa şi restul către domeniul comercial. Pe zona casnică, preţurile produselor variază între 1.000 şi 3.000 euro, pe sectorul echipamentelor adresate zonei comerciale preţurile pleacă de la 4.000- 5.000 euro şi pot ajunge şi la 30.000 euro în cazul centralelor de tratare a aerului, iar pe zona de HoReCa preţurile pornesc de la 8.000 de euro şi ajung la ordinul zecilor de mii, fiind soluţii complexe: hote, centrale de tratare şi sisteme de filtrare şi curăţare aer prin lămpi UV-C. Anual, compania încheie, în medie, între 130 şi 150 de contracte, perioada cea mai aglomerată fiind a două jumătate a anului. Pentru anul acesta, compania are în plan lansarea unei noi linii de aparate care vor putea funcţiona ca sursă unică de ventilaţie la cald şi rece.

    Pe măsură ce piaţa se va maturiza, nu doar în România, dar şi în ţările din jur, Şalamac crede că se vor putea gândi în mod serios la deschiderea unei linii de producţie şi/sau furnizare de subansambluri pentru unităţile Atrea. „Următorul pas firesc este să ne extindem echipa pentru a putea acoperi cât mai bine ţară. Cred că putem ajunge în 2-3 ani la operaţiuni de 3-3,5 milioane de euro cu o echipă de 30 de specialişti, inclusiv personalul tehnic.”

     

     

  • Arhitecţii „prezicători”

    Cum multe blocuri sunt prevăzute cu balcoane sau logii mici în ideea că oricum omul se duce în parc, o serie de clădiri care pun accent pe balcon ca spaţiu de relaxare şi element definitoriu pentru aspectul unei construcţii par să arate că arhitecţii lor ar fi anticipat situaţia actuală, scrie Financial Times. Aceste clădiri se regăsesc în special în Franţa: L’Arbre Blanc din Montpellier, proiectată de japonezul Sou Fujimoto, Méridia Tower din Nisa (Sou Fujimoto, Nicolas Laisné şi Dimitri Roussel) ori turnul UNIC din Paris, proiectat de MAD Architects din Beijing.