BusinessMagazin

Tag: cinematografe

  • Cel mai bogat chinez vrea să cumpere compania de la Hollywood care a făcut Godzilla

    Un grup controlat de omul de afaceri Wang Jianlin, cel mai bogat din China, negociază achiziţia studioului de la Hollywood aflat în spatele unor filme de succes precum “Godzilla” şi “Pacific Rim”, potrivit Financial Times.

    Grupul Dalian Wanda negociază preluarea unui pachet majoritar la Legendary Entertainment, companie printre acţionarii căreia se numără SoftBank. O tranzacţie ar putea fi anunţată cel mai devreme săptămâna următoare şi ar evalua Legendary la 3-4 miliarde de dolari, au afirmat surse apropiate situaţiei.

    Wang, care a preluat în 2012 prin intermediul grupului său şi lanţul de cinematografe AMC Entertainment, vrea să cumpere de mai mulţi ani unul dintre studiourile de la Hollywood. Despre grupul Dalian Wanda s-a scris în urmă cu un an privind o posibilă preluare a DreamWorks Animation, însă discuţiile au eşuat.

  • Cele mai bune filme din 2015

    BLACK MASS

    Whitey Bulger este cel mai bun rol al lui Depp din ultimii zece ani, iar actorul avea nevoie de acest rol ca de apă. După filme precum Transcendence, Lone Ranger sau Mortdecai, Depp intrase într-un con de umbră din care numai un rol dramatic îl mai putea salva. Iar Black Mass pare să fie creat cu acest scop: este un film construit în jurul unui actor şi pentru acest actor.

    Iese în evidenţă Joel Edgerton, care pare să fi primit cea mai mare libertate de exprimare în rolul agentului John Connoly. Connoly pare să fie, de mai multe ori în film, personajul cu cel mai mult de pierdut, iar Edgerton speculează impecabil aceste momente.

    Black Mass putea deveni un film de referinţă, precum Goodfellas sau mai ales The Departed. Ceea ce lipseşte în filmul lui Cooper este un punct culminant: acţiunea se desfăşoară liniar, fără momente dramatice şi fără schimbări neaşteptate. Aflăm de la început că Whitey Bulger este informator al FBI, iar restul filmului prezintă modul în care ceilalţi află acest lucru sau încearcă să se obişnuiască cu ideea.

    JIMMY’S HALL

    Ken Loach, câştigător în 2006 al Palme d’or pentru The Wind That Shakes the Barley, revine la tema irlandeză şi reuşeşte să captiveze mai ales prin atenţia la detalii. De la costume şi până la anumite expresii dispărute între timp din limba engleză de astăzi, Jimmy’s Hall aduce pe marele ecran, cu exactitate, atmosfera de acum mai bine de 80 de ani. Întrebat dacă există vreo legătură între Irlanda anilor ’20 şi Irlanda de astăzi, Loach a răspuns simplu: „Cred că lupta este, până la urmă, aceeaşi“.

    Scenariul este bine scris, dar atinge destul de puţin problemele existente în acea perioadă în Irlanda, respectiv sărăcia şi tradiţionalismul dus către extrem. Firul acţiunii nu reuşeşte să lege spectatorul de personaje sau să trezească simpatie faţă de personajele implicate.

    MAD MAX: FURY ROAD

    Mad Max este o poveste plasată într-un cadru post-apocaliptic, unde toată lumea luptă doar pentru a supravieţui. Cei care nu cunosc stilul regizorului vor fi surprinşi de modul în care imaginile se schimbă de-a lungul filmului şi de inserarea unor scene anterioare momentului în care se petrece acţiunea. George Miller şi ideea lui de regie întruchipează o combinaţie între filmele lui Stanley Kubrich şi cele ale lui Danny Boyle, secvenţele fiind uneori dificil de urmărit. Rezultatul final este unul impecabil: un film science-fiction de modă veche ce utilizează pe cât de puţin posibil imaginile generate pe calculator.

    Decizia lui George Miller de a folosi foarte puţine efecte speciale creează un dinamism ieşit din comun. Un lucru greu de înţeles este decizia de a filma acest film în format 3D; sunt mai puţin de 5 scene care evidenţiază aceste efecte.

    SPECTRE

    În comparaţie cu Skyfall, noul film ce îl are în centru pe agentul 007 pare o joacă de copii; seamănă mai mult cu filmele din era Pierce Brosnan. Surprinzător poate, acest lucru este binevenit.

    Pentru mine, James Bond nu a fost niciodată un personaj profund, marcat de încercări şi de împrejurări nefavorabile. Bond a fost întotdeauna un personaj amuzant, aflat pe linia dintre realitate şi absurd. Nu sunt neapărat un fan al acestui gen, dar filmele cu Bond, în marea lor majoritate, mi-au plăcut. Bond reprezintă imaginea agentului secret care poate să facă orice, oricând. Iar acest lucru nu a deranjat niciodată pe nimeni, pentru că Ian Fleming nu a avut intenţia de a scrie cărţi care să candideze la premiul Nobel; el a dorit să scrie poveşti în care oamenii să îşi regăsească visurile din copilărie (OK, poate e doar cazul meu, dar cine nu şi-a dorit să devină agent secret?).

    THE MARTIAN

    The Martian, adaptat după cartea cu acelaşi nume a lui Andy Weir, este regizat de o legendă a filmelor sci-fi, Ridley Scott, şi spune povestea lui Mark Watney, astronautul care rămâne singur pe Marte. Spre deosebire de alte filme SF, protagonistul filmului nu se luptă cu fiinţe extratereste, ci duce o luptă cu elementele şi mediul ostil. Astfel, îl urmărim pe Watney cum încearcă, din răsputeri, să supravieţuiască şi să depăşească obstacolele care-i apar în cale.

    Ridley Scott nu este cunoscut pentru umorul din filmele sale, însă The Martian are foarte multe momente comice, iar acestea funcţionează datorită scenariului şi modului cum sunt livrate de actori. Matt Damon parcă niciodată nu a jucat atât de bine, iar carisma acestuia ţine spectatori cu ochii pe ecran. Singurul minus ar fi faptul că atunci când acţiunea se mută pe Pământ ritmul filmului scade şi nu este la fel de interesant de urmărit.

    AFERIM!

    Un alt exemplu este, desigur, Aferim!, film ce a câştigat Ursul de Argint în cadrul Festivalului Internaţional de la Berlin.

    Regizorul Radu Jude a reuşit să evoce o perioadă extrem de agitată din istoria României, respectiv începutul secolului al XIX-lea. Costumele, decorul şi chiar înjurăturile reflectă perfect atmosfera de la acea vreme, iar acest lucru a fost extrem de bine primit atât de publicul din România, cât şi de cel din străinătate. Primele filme ale lui Radu Jude au avut ca laitmotiv lipsa de empatie a oamenilor în raport cu alţii, iar Aferim! urmează această temă, dar o transpune într-o poveste cu iz de epocă.

    POVESTE DE DRAGOSTE

    În România, industria cinematografică a generat câteva filme interesante. Unul dintre acestea este Poveste de dragoste, în regia Cristinei Iacob, cunoscută pentru alt film românesc de succes, Selfie.

    Scenariul filmului, semnat de Cristina Iacob şi Dan Chiriac, spune povestea de iubire dintre doi tineri artişti. Filmul a fost filmat la Braşov, iar acest lucru nu este întâmplător: oraşul a fost ales pentru a transmite atmosfera de sărbători.

    Poveste de dragoste a rulat în premieră internaţională în cadrul Festivalului Filmului de Dragoste de la Mons, unde a fost selectat în competiţia internaţională. De asemenea, lungmetrajul a fost selectat la Festivalul Internaţional de Film de la Montreal şi în cadrul celei de-a 20-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Portobello.

  • Cronică Jessica Jones

    Serialul spune povestea personajului cu acelaşi nume, care este detectiv particular dar are diverse abilităţi ieşite din comun, pe care telespectatorii le vor descoperi pe măsură ce acţiunea avansează. Jessica este prezentată ca o tânără cu probleme, marcată de evenimente din trecutul său.

    Jessica Jones este una dintre cele mai complexe adaptări realizate de Marvel, o dramă despre lupta interioară a unei femei, venită pe fondul unor grave abuzuri psihologice. De-a lungul primului sezon, lansat integral pe 20 noiembrie, Jessica încearcă să se distanţeze de sentimentul de paranoia care o bântuie în permanenţă, acesta fiind de altfel şi elementul narativ principal: o fobie faţă de oameni, fie ei prieteni sau necunoscuţi.

    Jessica Jones este cel de-al doilea serial realizat de Netflix şi Marvel, după ce Daredevil s-a bucurat de un succes neaşteptat. Acţiunea se desfăşoară tot în oraşul Hell’s Kitchen, iar atmosfera creată de producători este evident similară celei din Daredevil. Trebuie spus, în primul rând, că serialul este extrem de bine realizat: atenţie sporită la detalii, cursivitate a poveştii şi actori care îşi fac treaba cu brio. De aici încolo, serialul va fi probabil apreciat de cei care sunt fani ai Marvel sau ai genului.

    Creatorul acestei serii, Melissa Rosenberg, este cunoscută mai ales pentru scenariile semnate de ea, printre care se numără seria Twilight, Step Up şi mai multe episoade din seriale ca Ally McBeal sau La limita imposibilului. În rolul principal o regăsim pe Krysten Ritter (Confessions of a Shopaholic, Big Eyes, What Happens in Vegas, She’s Out of My League), distribuţia fiind completată de Rachael Taylor (Transformers, Red Dog, The Darkest Hour, Shutter) şi Carrie-Anne Moss (The Matrix, Memento, Chocolat). De asemenea, fanii serialului britanic Doctor Who vor fi încântaţi să îl revadă pe David Tennant în rolul Kilgrave.

    În ultimii ani, filmele cu supereroi produse de Marvel au dominat industria de profil şi au redefinit acest gen cinematografic. Mulţi producători ar putea să nu fie de acord, însă reacţia publicului confirmă că Marvel este compania care impune nivelul de referinţă în acest moment.

    Printre multe producţii animate, seriale de televiziune, filme pentru televiziune şi albume de muzică, compania Marvel Studios a fost implicată în trei francize care au adus încasări de peste un miliard de dolari în America de Nord: X-Men, Spider-Man şi Marvel Cinematic Universe, care include personaje precum Iron Man, Captain America sau Thor.

    Impresionant este că Marvel a reuşit să îşi construiască reputaţia prin personaje cvasinecunoscute, spre deosebire de concurenţii de la DC Comics, care beneficiau de renumele unor supereroi precum Batman sau Superman.
    Brandul este cel care aduce aproape imediat notorietate personajului şi nu invers, lucru care se vede destul de rar la Hollywood. Cât va mai rezista Marvel până la primul eşec rămâne de văzut. Acesta va veni, inevitabil, pentru că producţiile sunt din ce în ce mai costisitoare şi o primă reacţie negativă a box-office‑ului duce la mari pierderi financiare. Până la acel moment, însă, vom mai cunoaşte destule personaje din universul Marvel.

    Faza III a Marvel Cinematic Universe va debuta pe 6 mai 2016 cu Captain America: Civil War. Celelalte filme programate deja sunt Doctor Strange (4 noiembrie 2016), Guardians of the Galaxy 2 (5 mai 2017), Thor: Ragnarok (28 iulie 2017), Black Panther (3 noiembrie 2017), Avengers: Infinity War Part I (4 mai 2018), Captain Marvel (6 iulie 2018), Inhumans (2 noiembrie 2018) şi Avengers: Infinity War Part II (3 mai 2019).

    Francizele X-Men şi Spider-Man au adus fiecare încasări de peste 3 miliarde de dolari, în vreme ce Marvel Cinematic Universe a adus în conturile Disney peste 7 miliarde de dolari. Compania a lansat 12 filme din Marvel Cinematic Universe din 2008 până în prezent, primul fiind Iron Man, iar cel mai recent Ant‑Man. Toate aceste filme au o anumită legătură, astfel încât Marvel să poată integra orice nou personaj în poveste.

    Iar Jessica Jones se încadrează perfect în universul Marvel. Atmosfera sumbră şi elementele dramatice se regăsesc din plin, iar acest lucru este de apreciat, date fiind natura şi originea personajelor; vorbim, până la urmă, de supereroi.
     

  • Cronică Jessica Jones

    Serialul spune povestea personajului cu acelaşi nume, care este detectiv particular dar are diverse abilităţi ieşite din comun, pe care telespectatorii le vor descoperi pe măsură ce acţiunea avansează. Jessica este prezentată ca o tânără cu probleme, marcată de evenimente din trecutul său.

    Jessica Jones este una dintre cele mai complexe adaptări realizate de Marvel, o dramă despre lupta interioară a unei femei, venită pe fondul unor grave abuzuri psihologice. De-a lungul primului sezon, lansat integral pe 20 noiembrie, Jessica încearcă să se distanţeze de sentimentul de paranoia care o bântuie în permanenţă, acesta fiind de altfel şi elementul narativ principal: o fobie faţă de oameni, fie ei prieteni sau necunoscuţi.

    Jessica Jones este cel de-al doilea serial realizat de Netflix şi Marvel, după ce Daredevil s-a bucurat de un succes neaşteptat. Acţiunea se desfăşoară tot în oraşul Hell’s Kitchen, iar atmosfera creată de producători este evident similară celei din Daredevil. Trebuie spus, în primul rând, că serialul este extrem de bine realizat: atenţie sporită la detalii, cursivitate a poveştii şi actori care îşi fac treaba cu brio. De aici încolo, serialul va fi probabil apreciat de cei care sunt fani ai Marvel sau ai genului.

    Creatorul acestei serii, Melissa Rosenberg, este cunoscută mai ales pentru scenariile semnate de ea, printre care se numără seria Twilight, Step Up şi mai multe episoade din seriale ca Ally McBeal sau La limita imposibilului. În rolul principal o regăsim pe Krysten Ritter (Confessions of a Shopaholic, Big Eyes, What Happens in Vegas, She’s Out of My League), distribuţia fiind completată de Rachael Taylor (Transformers, Red Dog, The Darkest Hour, Shutter) şi Carrie-Anne Moss (The Matrix, Memento, Chocolat). De asemenea, fanii serialului britanic Doctor Who vor fi încântaţi să îl revadă pe David Tennant în rolul Kilgrave.

    În ultimii ani, filmele cu supereroi produse de Marvel au dominat industria de profil şi au redefinit acest gen cinematografic. Mulţi producători ar putea să nu fie de acord, însă reacţia publicului confirmă că Marvel este compania care impune nivelul de referinţă în acest moment.

    Printre multe producţii animate, seriale de televiziune, filme pentru televiziune şi albume de muzică, compania Marvel Studios a fost implicată în trei francize care au adus încasări de peste un miliard de dolari în America de Nord: X-Men, Spider-Man şi Marvel Cinematic Universe, care include personaje precum Iron Man, Captain America sau Thor.

    Impresionant este că Marvel a reuşit să îşi construiască reputaţia prin personaje cvasinecunoscute, spre deosebire de concurenţii de la DC Comics, care beneficiau de renumele unor supereroi precum Batman sau Superman.
    Brandul este cel care aduce aproape imediat notorietate personajului şi nu invers, lucru care se vede destul de rar la Hollywood. Cât va mai rezista Marvel până la primul eşec rămâne de văzut. Acesta va veni, inevitabil, pentru că producţiile sunt din ce în ce mai costisitoare şi o primă reacţie negativă a box-office‑ului duce la mari pierderi financiare. Până la acel moment, însă, vom mai cunoaşte destule personaje din universul Marvel.

    Faza III a Marvel Cinematic Universe va debuta pe 6 mai 2016 cu Captain America: Civil War. Celelalte filme programate deja sunt Doctor Strange (4 noiembrie 2016), Guardians of the Galaxy 2 (5 mai 2017), Thor: Ragnarok (28 iulie 2017), Black Panther (3 noiembrie 2017), Avengers: Infinity War Part I (4 mai 2018), Captain Marvel (6 iulie 2018), Inhumans (2 noiembrie 2018) şi Avengers: Infinity War Part II (3 mai 2019).

    Francizele X-Men şi Spider-Man au adus fiecare încasări de peste 3 miliarde de dolari, în vreme ce Marvel Cinematic Universe a adus în conturile Disney peste 7 miliarde de dolari. Compania a lansat 12 filme din Marvel Cinematic Universe din 2008 până în prezent, primul fiind Iron Man, iar cel mai recent Ant‑Man. Toate aceste filme au o anumită legătură, astfel încât Marvel să poată integra orice nou personaj în poveste.

    Iar Jessica Jones se încadrează perfect în universul Marvel. Atmosfera sumbră şi elementele dramatice se regăsesc din plin, iar acest lucru este de apreciat, date fiind natura şi originea personajelor; vorbim, până la urmă, de supereroi.
     

  • Ce vedem la cinema: În voia mării

    Regizorul Ron Howard (”O minte sclipitoare“) aduce din 4 decembrie pe marile ecrane aventura ”În inima mării“, o poveste dramatică despre expediţia balenierei Essex, inspirată din bestsellerul omonim semnat de Nathaniel Philbrick.

    În iarna anului 1820, vasul Essex este atacat şi distrus de o balenă uriaşă cu o voinţă distrugătoare, aparent raţională. Dezastrul maritim care s-a întâmplat în realitate îl va inspira pe Herman Melville să scrie ”Moby-Dick“. însă, cartea nu relatează decât jumătate din poveste.

    O producţie Warner Bros. Pictures, filmul ”În inima mării“ reuneşte o distribuţie de excepţie din care fac parte Chris Hemsworth, Owen Chase, Benjamin Walker, Cillian Murphy sau Tom Holland.

  • Cinematograful Patria din Bucureşti a fost închis. Lider de sindicat: Oamenii au probleme şi nimănui nu-i pasă

    “Cinematograful Patria s-a închis, iar Ministerul Culturii încă nu s-a pronunţat cu privire la această problemă. Nu ştim ce se va întâmpla cu personalul. Oamenii au o grămadă de probleme şi nimănui nu-i pasă, iar ministerul doarme”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Sindicatului Liber RomâniaFilm, Maria Bikfalvi.

    De cealaltă parte, reprezentanţii Ministerului Culturii (MC) au declarat, joi, pentru MEDIAFAX că, în urma unei analize, există o singură instituţie în subordinea MC încadrată în clasa I de risc seismic – pericol public: Sala Studio, aparţinând Arhivei Naţionale de Film (ANF).

    “Ei (Ministerul Culturii, n.r.) răspund de noi. Vrea, nu vrea, ministerul are treabă aici şi trebuie să se ocupe”, a spus Bikfalvi, adăugând că şi clădirea în care se află cinematograful Scala este încadrată în clasa II de risc seismic (în care se încadrează construcţiile care, sub efectul cutremurului, pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă, n.r.). “Cu acesta ce facem? Dacă e inclus în clasa a II-a de risc înseamnă că mor mai puţini oameni, dacă o să cadă şi îl lăsam aşa?”, a mai spus Bikfalvi.

    Despre situaţia în care se află în prezent Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor “RomâniaFilm” (RADEF), preşedintele sindicatului spune că noul director general, Adrian Mironescu, aflat în această funcţie de aproximativ o lună, “încearcă să ia măsuri”. “Noul director încearcă să facă ceva, are idei bune, dar sunt foarte multe datorii şi nu ştiu cum se poate rezolva asta”, a spus Bikfalvi, care a ţinut să menţioneze că angajaţii regiei nu au primit ultimele şapte salarii.

    “Dacă, în urmă câteva luni, erau restanţe de două salarii, acum am ajuns la şapte. Noi speram ca domnul Bogdan Stanoevici (secretar de stat în MC, n.r.) să fie schimbat, odată cu noul guvern de tehnocraţi, dar nu s-a întâmplat asta”, a mai spus reprezentanta sindicatului, care, în luna octombrie, transmitea un comunicat presei în care se menţiona că Ministerul Culturii şi Bogdan Stanoevici “sunt singurii şi adevăraţii vinovaţi pentru situaţia dezastruoasă în care se află regia”.

    Bogdan Stanoevici, secretar de stat în Ministerul Culturii (MC), a declarat, pe 14 octombrie, pentru MEDIAFAX că se lucrează la modificarea Legii 303/2008 pentru a se rezolva problemele de la Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor “RomâniaFilm” (RADEF), care are datorii de 32 de milioane de lei, la stat şi la privat. Totodată, Bogdan Stanoevici a spus că Maria Bikfalvi, preşedintele Sindicatului Liber RomâniaFilm, împreună cu fostul director RADEF Marius Iuraşcu şi cu alte persoane din conducerea instituţiei au “pus pe butuci” această societate de-a lungul anilor, în mod voluntar, “având grijă să jefuiască banii statului”.

    În prezent, Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor “RomâniaFilm” (RADEF) are datorii de peste 30 de milioane de lei, la stat şi la privat.

    Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor “RomâniaFilm” (RADEF) este o regie autonomă în subordinea Ministerului Culturii, nesubvenţionată de la bugetul de stat, care a reabilitat, modernizat şi digitalizat în ultimii ani mai multe săli de cinema, printre care se numără cinematografele “Republica” din Cluj (care a primit denumirea “Florin Piersic”), “Patria” din Ploieşti (care în prezent se numeşte “Premiera”), a reabilitat sala “Europa” din Bucureşti (care se află în circuitul Europa Cinemas), a digitalizat sala “Patria” din Craiova şi a deschis cinci săli de Caffe Cinema 3D, în Bucureşti, Ploieşti, Călăraşi, Turnu Severin şi Craiova. În prezent, şi alte săli de cinema din reţeaua RomâniaFilm sunt în curs de modernizare, potrivit RADEF.

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, pe 17 noiembrie, legea nr. 282/2015, care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora. Legea modifică Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, şi a fost iniţiată de senatorii PSD Darius Vâlcov şi Mihai Fifor în anul 2014. Iniţial, legea prevedea doar sancţiuni pentru operatorii care nu urgentează lucrările de consolidare în astfel de spaţii, însă, potrivit unui amendament depus în Senat, a fost introdusă şi respectiva interdicţie.

    Astfel, legea prevede interzicerea organizării şi desfăşurării de activităţi permanente şi/sau temporare în spaţiile “care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenţie realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente”. Spaţiile la care face trimitere legea sunt publice, cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, respectiv “spaţiile realizate în scopul desfăşurării de activităţi care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziţii, de lectură, spaţii pentru comerţ, structuri turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea, indiferent dacă aceste spaţii sunt rezultatul concepţiei iniţiale a construcţiei ori, după caz, al unor amenajări ulterioare”.

     

  • ‘Spectre”, cel mai recent film din franciza James Bond, are încasări record în România

    „Spectre”, cel de-al 24-lea film din celebra franciză britanică „James Bond”, cu Daniel Craig în rolul principal, este deja un succes de box office pe piaţa românească. Pelicula, care a avut premiera în România în data de 6 noiembrie, a avut încasări totale de peste 5.000.000 lei.

    La nivel internaţional, “Spectre” s-a impus pe primul loc în topul încasărilor încă de la lansare, cu peste 70 de milioane de dolari în prima săptămână de box office în Statele Unite. Încasările totale în prima lună au ajuns, în SUA, la aproape 177 de milioane de dolari şi trendul se păstrează ascendent.

    Cu un buget estimat la peste 245 de milioane de dolari, ultimul film din seria „James Bond” a depăşit orice record de clasament şi în Mare Britanie, unde a avut, în prima lună, încasări de 129 de milioane de dolari. Cea mai spectaculoasă performanţă de box office britanic este că „Spectre” s-a impus drept filmul cu cele mai mari încasări la IMAX, cu 10 milioane de dolari, depăşind „Avatar”, care deţinea până acum acest record.

    În Franţa, una dintre ţările europene cu cea mai bună frecvenţă la cinema, producţia britanică s-a impus, după trei zile de la premieră, încasând aproape 15 milioane de dolari, depăşind anteriorul film al francizei care a avut vânzări de 10 milioane de dolari în primele trei zile de la lansare.

    Dar cea mai surprinzătoare evoluţie a peliculei este pe piaţa asiatică, în China –a doua cea mai mare piaţă de film din lume – , unde „Spectre”  a doborât record după record devenind filmul cu cele mai mari încasări în weekend-ul de lansare – 48 de milioane de dolari.  În plus, după primele trei zile în cinematografele din China producţia britanică a generat vânzări de box office aproape cât a strâns precedentul film din franciză – „Skyfall” – în toată perioada cât a rulat pe piaţa asiatică (59 de milioane de dolari).

    Estimările arată că „Spectre”  ar trebui să ajungă la încasări totale de box office, la nivel global, de peste 900 de milioane de dolari. „Skyfall” de exemplu a închis sezonul în cinematografe cu 1,1 miliarde de dolari în total.

    Filmul „James Bond: SPECTRE” este distribuit de Forum Film România, fiind proiectat în format 2D şi IMAX 2D.

  • Legea dată de Guvern care inchide peste 100 de magazine, cluburi, cinematografe sau restaurante din Bucureştiului

    Harta spaţiilor comerciale cu risc seismic

    Legea 282/2015, adoptată de Senat şi Camera Deputaţilor interzice desfăşurarea activităţilor comerciale, turistice şi de divertisment în clădirile cu risc seismic; în caz contrar vor fi aplicate amenzi de până la 70.000 de lei. “Se interzic organizarea şi desfăşurarea de activităţi permanente şi/sau temporare în spaţiile prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. a) şi altele asemenea, care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenţie realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente”, arată legea, care urmează să fie publicată în Monitorul oficial, intrând, de la data apariţiei, în vigoare.

    Spaţiile publice cu la care se face referire sunt spaţiile pentru comerţ, sălile de spectacol, sălile de expoziţii, sălile de lectură, structurile turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea. Autorităţile locale competente nu vor emite autorizaţii de funcţionare pentru spaţiile în cauză.

    Legea urmăreşter urgentarea demarării lucrărilor de consolidare a clădirilor vechi, prin introducerea unor noi contravenţii şi sancţiuni. Proprietarii şi administratorii de construcţii, precum şi asociaţiile de proprietari, vor avea obligaţia de a acţiona pentru urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor din proprietate/administrare; pentru expertizarea tehnică, de către experţi atestaţi, a construcţiilor existente care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acţiuni seismice în vederea încadrării acestora în clasă de risc seismic şi fundamentării măsurilor de intervenţie; pentru transmiterea concluziilor raportului de expertiză tehnică şi a încadrării construcţiei în clasă de risc seismic către autorităţile administraţiei publice locale competente, precum şi către Agenţia Naţională de Cadastru şi

    Publicitate Imobiliară, în termen de 30 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică; pentru aprobarea deciziei de intervenţie şi continuarea acţiunilor de proiectare a lucrărilor de intervenţie şi execuţia efectivă a acestora, în funcţie de concluziile fundamentale din raportul de expertiză tehnică.

    În Bucureşti sunt 374 de clădiri expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 184 prezintă pericol public. Dintre acestea au fost consolidate, în ultimii zece ani, doar 42 de clădiri.

    Un document al Ministerului Afacerilor Interne, apărut în Business Magazin, prezintă simularea unui cutremur de 7,6 grade şi efectele sale asupra sectorului 2 din Bucureşti. În cadrul Buletinului Pompierilor nr. 1 din 2014 este simulat cazul particular al unui seism având o magnitudine de 7,6 pe scara Richter, la o adâncime de 105 kilometri, produs în zona judeţului Vrancea la ora 2:43 dimineaţa.

    Documentul arată că infrastructura municipiului Bucureşti nu ar fi afectată din cauza seismului, însă multor clădiri de locuit le-ar fi afectată structura de rezistenţă, o parte dintre acestea prăbuşindu-se. Situaţia ar sta în felul următor: 36.772 de clădiri şi locuinţe ar fi afectate, dintre care 1.913 s-ar prăbuşi. 70.747 de oameni s-ar afla în construcţiile afectate, în vreme ce 3.721 s-ar afla în cele prăbuşite. Numărul deceselor s-ar ridica la aproximativ 1.000, iar numărul total al victimelor la peste 6.000. Toate aceste numere trebuie, desigur, raportate la numărul total al celor care locuiesc în sectorul 2, respectiv 370.000 de persoane. Un număr de aproape 25.000 de oameni sau 15% din populaţia sectorului 2 ar avea nevoie de hrană, apă, adăpost şi energie în primele 24 de ore după cutremur.

    Multiplicat de cinci ori, pentru a ajunge la întreaga populaţie a Bucureştiului, asta ar însemna peste 6.000 de morţi şi peste 30.000 de răniţi, pe care îi vor prelua cele 206 ambulanţe care deservesc Bucureştiul şi sectorul Ilfov. În cât timp şi cu ce costuri de vieţi omeneşti s-ar putea realiza o operaţiune de salvare de această amploare nu poate calcula deocamdată nimeni.
     

  • Câţi bani a câştigat fiecare actor din “Avengers: Age of Ultron”

    Nici ceilalţi actori nu au primit însă doar bani de buzunar, încasând sume considerabile. Vă prezentăm, în continuare, salariile negociate de actorii francizei Avengers.
     

     

     

     

    Continuarea în pagina următoare >

  • Ce filme vedem în noiembrie la cinematografele din ţară

    În luna noiembrie în România vom putea urmări la cinema mai multe producţii româneşti, dar şi filme blockbuster precum James Bond, “Spectre” sau ultimul film din trilogia “The Hunger Games”.

    Acasă la tata – Andrei Oprişor – 6 noiembrie

    Robert (Alexandru Papadopol) este un scriitor ce trece printr-o perioadă dificilă din viaţa sa. Decide să se întoarcă acasă în satul natal, prima dată după trei ani de la moartea mamei sale.  În 24 de ore rescrie toate relaţiile: cu tatăl lui, cu prietenul cel mai bun, cu prima iubire, cu trecutul.

    Spectre – Sam Mendes – 6 noiembrie

    Daniel Craig se întoarce pentru a patra oară în rolul lui James Bond. Intriga noului film este dominată de un mesaj codat din trecutul lui Bond, care îl trimite pe agentul 007 pe urmele unei organizaţii sinistre.

    Bucureşti NonStop – Dan Chişu – 13 noiembrie

    Noul film regizat de Dan Chişu povesteşte o noapte din viaţa unui magazin non-stop aflat într-un cartier de blocuri.  Patru persoane conduc patru poveşti diferite legate între ele de un personaj-cheie.

    Microbe et Gasoil (Microb şi gazonlină) – Michel Gondry – 13 noiembrie

    Regizorul al filmului “Eternal Sunshine of the Spotless Mind” se reîntoarce pe marele ecran cu acest film după o pauză de 2 ani când a regizat Lecume des jours (Spuma Zilelor). Acţiunea filmului se învârte în jurul a doi prieteni care se îmbarcă într-o călătorie de-a lungul Franţei, cu un vehicul pe care l-au construit ei însişi.

    Goosebumps ( Îţi facem părul măciucă) – Rob Letterman – 13 noiembrie

    Filmul îl are în rolurile principale pe Jack Black (R.L Stine) şi Dylan Minnette (Zach), iar atunci când Zach începe să afle tot felul de lucruri despre vecinii săi, el descoperă că Stine are un secret periculos: creaturile pe care le-a creat şi cu care a populat cărţile sale sunt reale, iar Stine îşi protejează cititorii ţinându-le închise în cărţile unde au apărut fiecare.  Când creaţiile lui Stine sunt eliberate neintenţionat dintre paginile manuscriselor, viaţa lui Zach devine de-a dreptul ciudată.

    Le tout nouveau testament (Testamentul nou nouţ) – Jaco Van Dormael- 20 noiembrie.

    Filmul francezului, Van Dormael, o aduce, din nou, pe marile ecrane pe Catherine Deneuve a cărei poveste începe de la o premiză interesant.  Ştiai că Dumnezeu este în viaţă şi trăieşte în Bruxelles cu fiica Lui? Dumnezeu există. Locuieşte la Bruxelles. E odios cu soţia şi fiica lui. S-a vorbit mult de fiul lui, dar foarte puţin de fiica lui. Fiica lui sunt eu. Mă numesc Ea şi am 10 ani. Ca să mă răzbun, le-am trimis tuturor oamenilor din lume, prin sms, data la care vor muri.

    By the Sea (Pe malul mării) – Angelina Jolie – 20 noiembrie

    Unul dintre cele mai admirate cupluri de la Hollywood îşi face apariţia pe peliculă într-o operă regizată de Angelina Jolie. Filmul surprinde un moment de criză al mariajului dintre Roland (Pitt) şi Vanessa (Jolie). Aflaţi într-o staţiune pitorească la malul mării cei doi încep să se confrunte cu probleme care mocneau demult în viaţa lor.

    The Hunger Games: Mockingjay Part 2 (Jocurile foamei: Revolta – Partea a II-a) – Francis Lawrence – 20 noiembrie

    Jennifer Lawrence se întoarce pentru ultima oară în rolul eroinei Katnis Everdeen. Mockingjay Part 2 demarează acţiunea de unde s-a oprit prima parte. În centrul districtelor răzvrătite se află în continuare Capitoliul, reşedinţa preşedintelui Snow. Devine evident că numai moartea acestuia va sfârşi tirania în Panem, aşa că un commando condus de Katniss are ca ţintă capturarea inamicului lor de moarte. O misiune plină de primejdii, care nu se sfârşi fără victime.

    Bridge of Spies – Steven Spielberg – 27 noiembrie

    Veteranul regizor, Steven Spielberg, se reuneşte cu Tom Hanks pentru noul său film. Bridge of Spies – după un scenariu semnat de Matt Charman, recris de Joel şi Ethan Coen – spune povestea primului schimb de prizonieri făcut pe pod, dar şi a încercărilor avocatului James Donovan (Tom Hanks) de a negocia eliberarea pilotului Francis Gary Powers după ce avionul său a fost doborât pe teritoriul Uniunii Sovietice.

    Poveste de dragoste – Cristina Iacob – 27 noiembrie

    A treia producţie românească ce urmează să fie lansată în noiembrie.Poveste de dragoste este un film despre iubirea dintre doi tineri artişti din zilele noastre. În preajma sărbătorilor de iarnă, într-un oraş vechi şi fermecător din Transilvania, Sebastian şi Aprilia încep poveste de dragoste. Doar că nu e atât de simplu cum pare.

    The Good Dinosaur (Bunul Dinozaur) – Peter Sohn – 27 noiembrie

    Cea mai nouă producţie Pixar duce acţiunea în vremurile dinozaurilor. Un Apatosaurus plin de viaţă pe nume Arlo porneşte într-o călătorie remarcabilă, câştigând un companion surprinzător de-a lungul drumului – un băieţel.