Tag: cifra de afaceri

  • Oraşul care acum este în atenţia tuturor din cauza unei crime total neaşteptate, nespecifice României, se zbate între căderea petrochimiei şi creşterea covrigilor Croco. Oneştiul a dat României primul miliardar în dolari din IT

    Timpul contează foarte mult în intervenţii precum cea de la Oneşti, judeţul Bacău, întrucât agresorul poate intra în criză de timp. Se negociază în permanenţă cu el şi nu este niciodată contrazis, spune psihologul Liviu Chesnoiu, care arată greşelile comise în timpul tragediei de ieri.

    Cel care a sunat la 112 pentru a da alarma a fost chiar Gheorghe Moroşan, bărbatul de 68 de ani care a ţinut ostatici şi apoi a ucis doi muncitori care renovau apartamentul de unde fusese evacuat.

    Ulterior, soţia agresorului a fost reţinută pentru complicitate la lipsire de libertate, după ce anchetatorii au stabilit că se afla în imobilul  în care s-a petrecut tragedia, poliţiştii găsind în poşeta ei mai multe coliere din plastic, asemănătoare celor folosite pentru imobilizarea victimelor.

    Oneştiul este un oraş mic din judeţul Bacău, cu o populaţie de aproape 40.000 de locuitori la ultimul recensământ, fiind prins între „ruinele” petrochimiei, cu rafinăria RAFO, şi unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de mâncare – biscuiţii Croco.

    Rafinăria RAFO, intrată în faliment în septembrie 2019, a fost cumpărată anul trecut de Roserv Oil, o firmă care face parte din grupul Grampet, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica. Valoarea tranzacţiei a fost de 6 milioane de dolari.

    RAFO a fost scoasă la vânzare în urmă cu aproape patru ani, nemaifiind funcţională de aproximativ un deceniu.

    Preţul de pornire ajunsese în 2019 la 25 mil. dolari, deşi, în primăvara lui 2019, RAFO era scoasă la vânzare cu un preţ de 60 mil. euro, potrivit unui anunţ al CITR, companie care gestionează businessurile aflate în dificultate. În 2004, cifra de afaceri RAFO depăşea Orange, Dacia şi Distrigaz Sud, iar Carom Oneşti – singurul combinat de cauciuc sintetic din România şi sud-estul Europei – reuşea să depăşească cifra de afaceri a Distrigaz Nord şi ALRO.

    Anul trecut, Damian Mereu – antreprenorul care deţine compania Croco din Oneşti – a declarat că a finalizat o investiţie de 6 milioane de euro în creşterea capacităţii de producţie şi diversificarea gamei, îndreptându-se astfel către un număr de 500 de angajaţi.

    În 2019, cifra de afaceri a firmei ajungea la 35 de milioane de euro, de vreme ce produsele realizate în fabrica din Oneşti ajung în ţări precum Spania, Germania, Coreea de Sud şi Australia.

    Totodată, Oneştiul a oferit României primul miliardar în dolari din IT, Daniel Dines, creatorul UiPath, un startup care domină la nivel global industria lucrativă a roboţilor software. În urma unei finanţări de 750 mil. dolari, evaluarea proiectului a ajuns la circa 35 de miliarde de dolari.

     

  • Cosmetic Plant estimează o cifră de afaceri de aprox. 13 milioane de lei în 2021

    Cosmetic Plant, unul dintre principalii producători locali de cosmetice, a încheiat anul precedent cu o cifră de afaceri de 11,3 milioane de lei şi anticipează o creştere cu 15% pentru 2021, menţinând, astfel, trendul ascendent înregistrat în ultimii ani.

    Potrivit companiei clujene, creşterea afacerilor va fi sprijinită de noi investiţii în tehnologie, precum şi prin lansările de produse noi care vor completa gamele deja existente. Anul trecut, portofoliul companiei a fost extins cu alte 18 produse.

    „Suntem optimişti în privinţa anului în care tocmai am intrat, credem că produsele noastre vor fi în continuare apreciate de consumatori. Deşi anul precedent a fost unul plin de provocări, am urmat cu neştirbită consecvenţă planul nostru strategic, iar rezultatele înregistrate ne confirmă eficacitatea lui. Ne bucurăm foarte mult să constatăm că produsele româneşti sunt din ce în ce mai căutate şi mai apreciate de oameni şi suntem convinşi că produsele noastre, pe care calitatea lor le recomandă, vor câştiga din ce în ce mai mult teren în segmentul nostru de consum. 2020 fiind un an în care mişcarea a fost limitată, a fost naturală migrarea consumatorilor către online. Astfel, media lunară a vânzărilor din segmentul online a crescut cu 73%, comparativ cu 2019”, a declarat Susana Laszlo, director General Cosmetic Plant.

  • Horaţiu Ţepeş, proprietarul acoperişurilor Bilka: Obiectivul nostru pentru 2021 este să depăşim pragul de 1 mld. lei cifră de afaceri

    Horaţiu Ţepeş, antreprenorul care deţine compania Bilka Steel, producătoare de acoperişuri metalice, şi-a propus să depăşească 1 miliard de lei cifră de afaceri în 2021, după ce, anul trecut, s-a apropiat considerabil de acest prag.

    „Bilka a încheiat 2020 cu o cifră de afaceri de 795 milioane lei (163 milioane de euro), în creştere cu 20% faţă de 2019, când a înregistrat afaceri de 655 milioane lei. Rezultatele financiare sunt conform obiectivelor stabilite la începutul anului 2020. Obiectivul nostru pentru 2021 este să depăşim pragul de 1 miliard de lei cifră de afaceri. Investiţiile realizate în dezvoltarea capacităţilor de producţie şi a creşterii gamei de produse, împreună cu reţeaua de distribuţie dezvoltată la nivel naţional şi cererea din piaţă sunt principalii factori pe care ne bazăm pentru atingerea acestui obiectiv“, spune Horaţiu Ţepeş.

    Bilka Steel numără 550 de angajaţi în prezent, atât în procesul de producţie, cât şi personal TESA. Bilka are acum în derulare construcţia unei fabrici noi de panouri termoizolante, parte a unui plan mai amplu de investiţii, totalizând 25 mil. euro.

  • Cum a construit o stewardesă o afacere deosebită. „Fostul loc de muncă mi-a oferit oportunitatea să văd atâtea pro­duse noi din străinătate care la noi nu erau“

    ♦ În cinci ani vreau să ajung la o cifră de afaceri de un milion de euro.

    Carolina Aldea, fostă însoţitoare de zbor, a creat brandul Marabou Boutique pentru a aduce şi în România acceso­riile pe care le vedea în ţările în care călătorea. „Cred că fostul loc de muncă m-a ajutat să-mi descopăr această pasiune şi mi-a oferit oportunitatea să văd atâtea pro­duse noi din străinătate care la noi nu erau“, spune Carolina Aldea.

    Ea şi-a dat seama că exista un gol în piaţa acce­­soriilor din România atunci când priete­nele sale îşi doreau produsele pe care ea le avea, aşa că a început să importe accesorii şi pălării din ţări precum China, Turcia, Spania, Anglia.

    „Am început în 2017, la început im­por­tam bijuterii, gablonţuri, apoi ochelari de soa­re cu pietre şi pălării de plajă. De aproxi­ma­tiv un an, am observat că clientele vor pro­du­se personalizate, pe care am decis să le fa­cem noi integral, am făcut şi nişte cursuri, ate­liere la Londra. Am găsit şi furnizori noi de la care aduc materiale, avem şi un atelier, un­de încercăm să facem noi toate produsele. Acum producem la comandă pălării şi acce­so­rii, dar încă mai avem produse pe care le-am comandat mai de mult. Pentru produ­se­le noastre există alt preţ şi un timp de livra­re mai mare, dar şi alte materiale. Pălăriile fă­cute de noi ajung până la 500 lei, iar cele pe care le mai avem din import sunt aproximativ 150-200 lei“, povesteşte Carolina Aldea.

    Pe lângă acest atelier şi magazinul online, Carolina Aldea spune că îşi doreşte să deschidă şi un magazin fizic şi un showroom în Bucureşti deoarece clientele au nevoie să probeze produsele pe care le comandă.

    Până acum, Marabou Boutique a vândut lunar până la 400 de pălării în sezonul vacanţelor, iar fosta însoţitoare de zbor spune că a observat că pălăriile sunt purtate din ce în ce mai mult şi se gândeşte să se axeze doar pe acest tip de produse.

     „Primim multe comenzi de acce­so­rii pentru a fi purtate la evenimente, spe­răm ca în toamnă să se poată organiza mai multe. Vrem să adăugăm şi produse pentru bărbaţi“.

    Carolina Aldea, fostă însoţitoare de zbor, a creat brandul Marabou Boutique pentru a aduce şi în România acceso­riile pe care le vedea în ţările în care călătorea.

    Carolina Aldea povesteşte că ea s-a ocu­pat de întregul business de la început, fiind de me­serie inginer, site-ul este făcut de ea, dar acum colaborează cu o agenţie de marketing care o ajută cu reclamele din online şi cu un grafician pentru bannere. 

    Pandemia a fost pentru Marabou Boutique o oportunitate de dezvoltare, pen­tru că magazinele erau închise, majoritatea persoanelor îşi căutau accesorii în online.

    „În 2019, cifra de afaceri a Marabou Boutique a fost de 35.000 de euro, iar în 2020, pen­tru că magazinele au fost închise, iar noi eram deja prezenţi în online, cifra de afaceri a crescut la 70.000 de euro.  Până acum, am avut o marjă de profit de 30-40% care proba­bil că va scădea atunci când vom avea angajaţi şi un magazin fizic“, spune antreprenoarea.

    În cinci ani, Carolina Aldea îşi doreşte ca brandul ei să fie prezent în centre comerciale, iar obiectivul principal pentru următorii cinci ani este să ajungă la o cifră de afaceri de un milion de euro care, spune ea, este realizabilă deşi necesită multă muncă şi multe sacrificii.

    livia.gheorghe@zf.ro

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

     

  • Cum să transformi o idee venită în vacanţă într-o afacere profitabilă. Două tinere au reuşit şi acum vând în toată lumea

    Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob se aflau în Bali, în urmă cu patru ani, când au răsărit primele idei din spatele Joyas, un brand de încălţăminte  pentru femei fabricată în Bucureşti. Cele două antreprenoare sunt cumnate şi împărtăşesc nu doar relaţia de rudenie, ci şi pasiunea pentru încălţăminte şi spiritul antreprenorial.

    Fără cunoştinţe în domeniu, cu studii economice şi de limbi străine, devotamentul şi pasiunea pentru această ramură a producţiei de încălţăminte ne-au transformat, la un an de la realizarea primului tipar, în antreprenori în confecţionarea încălţămintei din piele, odată cu cunoaşterea tuturor proceselor şi a etapelor de producţie”, spun cele două fondatoare Joyas.

    Cu brandul lor, Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob au făcut în 2019 afaceri de peste jumătate de milion de lei –
    521.000 de lei mai exact. Încălţămintea este lucrată manual, pe comandă, în propriul atelier, situat în sectorul 4 din Capitală, din piele premium importată din Italia.

    „Alegerea de a nu lucra cu stocuri a venit pe parcurs, din mărturisirile clientelor cu diverse probleme, care nu îşi găsesc în magazine produse care să le fie pe plac şi cu care să aibă confort sporit. Cererea, în mare măsură, vine din partea clientelor din România şi majoritatea expediţiilor se fac pe teritoriul ţării, însă observăm o uşoară creştere şi în extern, în fiecare an”, spun antreprenoarele.

    Comenzile online internaţionale predomină din Austria, Spania, Italia şi Marea Britanie. Tocmai de aceea, Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob au demarat o colaborare cu Amazon, pentru a-şi prezenta şi expune produsele spre vânzare.

    Investiţia iniţială a celor două fondatoare a ajuns la câteva zeci de mii de euro pentru achiziţionarea utilajelor şi a materiei prime. Ulterior, au produs tiparele şi primele modele de încălţăminte în viziunea personală.

    „Cifra de afaceri pe 2019 a fost satisfăcătoare. Pentru susţinerea unui brand şi creşterea sa, în primii ani, promovarea şi expunerea la nivel naţional sunt esenţiale, astfel că toate veniturile firmei au fost direcţionate în acest sens. În momentul de faţă, atelierul Joyas are în subordine 15 angajaţi.”

    După un an 2020 al provocărilor şi al schimbărilor, echipa Joyas priveşte cu optimism către 2021 şi şi-a propus să creeze noi modele pentru clientele din România şi din afara ţării.

    Cu brandul lor, Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob au făcut în 2019 afaceri de peste jumătate de milion de lei – 521.000 de lei mai exact.



    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Magic Mint – atelier de pictură pe textile şi accesorii (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Dumitru

    Cifră de afaceri în 2020: 13.000 de lei (2.700 de euro)

    Prezenţă: online


    Colorazon – magazin online cu jocuri educative de tip board game pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Andra Păduraru

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Prezenţă: online


    Chef Sosin – atelier de producţie de sosuri, muştaruri, dulceţuri (Jilava)

    Fondator: Sebastian Sosin

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: băcănii, online


    Nood Food – laborator cu produse fără zahăr şi fără carne (Bucureşti)

    Fondatori: Cristina Pârlitu şi Răzvan Clapa

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 48.000 de euro

    Prezenţă: zona Domenii din Bucureşti, livrări în Bucureşti şi împrejurimi


    La Troia – pizzerie (Călăraşi)

    Fondator: Cătălin Mihaiu

    Investiţie iniţială: 45.000 de euro

    Vânzări: 100.000 de lei pe lună, în medie (peste 20.000 de euro)

    Prezenţă: Călăraşi şi împrejurimi




    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.


     

  • Povestea unor tineri care vând biscuiţi de zeci de mii de euro în România. Cum au reuşit ei să îşi pornească un business şi cât i-a costat afacerea mult dorită

    Cu 20.000 de euro, cu poftă de dulciuri şi chef să le pregătească, Ani şi Răzvan Popa au fondat o „biscuiterie”. Evident, denumirea este o invenţie, dar una la fel de savuroasă precum reţetele pe care tot ei le inventează.

    Ani Popa lucrează în domeniul alimentar de peste zece ani şi este, de fapt, „creierul” dulciurilor pe care le vinde LaBiscuiterie. Răzvan este de meserie inginer IT, iar în afacerea de familie se ocupă de tot ce înseamnă marketing şi management.

    „Am fondat acest business plecând de la dorinţa de a ne pune amprenta în domeniul alimentar, oferind produse artizanale din ingrediente naturale. La bază stau pasiunea, determinarea şi principiile sănătoase. Am reuşit să construim cu un capital mic, reinvestind constant profitul în dezvoltarea afacerii”, spune Răzvan Popa.

    Au plecat la drum cu o investiţie iniţială de 20.000 de euro, apoi au mai continuat cu aproximativ 30.000 de euro, totul din surse proprii. Au făcut eforturi să nu se împrumute de la început, gândindu-se că va veni un moment în care vor fi nevoiţi s-o facă, pentru a se dezvolta. Şi-au amenajat un laborator de cofetărie-patiserie în Deva şi vând atât într-un spaţiu fizic adiacent laboratorului, cât şi online.

    Ce vând? Tot soiul de biscuiţi, cornuleţe, crackers, ciocolată de casă, sărăţele, turtă dulce şi lista poate continua. Folosesc siropuri şi făinuri integrale, pe care le înnobilează cu infinite arome. Aşa au apărut biscuiţii cu cardamom, cu cafea, turmeric, cu sfeclă roşie, piper roşu, lavandă sau anason.

     

    „Clienţii direcţi sunt, în cea mai mare parte, persoane fizice, către care vindem direct prin intermediul site-ului nostru şi al magazinului fizic aflat în incinta laboratorului de producţie. O altă categorie de clienţi sunt persoanele juridice care revând o mare parte din produsele noastre, iar aceşti clienţi reprezintă afaceri precum magazine naturiste, băcănii sau unităţi din zona HoReCa.”

    Preţurile pornesc de la 7 lei pentru o pungă de crackers şi se apropie de 100 de lei pentru cozonaci, după cum se observă pe site-ul LaBiscuiterie. De altfel, comenzile plasate online au „salvat” afacerea de când a început pandemia, în condiţiile în care businessurile din retail sau HoReCa au funcţionat cu întreruperi în ultimele luni, din cauza pandemiei.

    Anul trecut, LaBiscuiterie a însemnat o cifră de afaceri de 80.000 de euro şi un profit de 13.000 de euro, cu un total de patru oameni în echipă.

    „Am reuşit să dezvoltăm capacitatea de producţie în paralel cu vânzările, iar pentru perioada următoare, ne dorim dezvoltarea zonei de vânzare online direct către clienţii finali.”

    Sunt în plan şi dezvoltarea reţelei de parteneri B2B (business to business), dar şi identificarea unei soluţii de finanţare nerambursabilă, pentru a permite creşterea capacităţii de producţie şi crearea unor noi produse speciale pentru persoanele care suferă de diabet, mai ales că Ani şi Răzvan Popa au deja experienţa deserturilor fără zahăr, fără margarină sau fără gluten.

    Răzvan Popa, cofondator LaBiscuiterie: „Am reuşit să dezvoltăm capacitatea de producţie în paralel cu vânzările, iar pentru perioada următoare, ne dorim dezvoltarea zonei de vânzare online direct către clienţii finali.”

     



     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Isidess – salon (Galaţi)

    Fondator: Sandu Voicu

    Investiţia iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 130.000 de euro

    Prezenţă: Galaţi


    AnaDance – şcoală de dans (Bucureşti)

    Fondatoare: Ana Maria Musledin

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri: 200.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti


    Arpedia Filtrare – comerţ cu sisteme de filtrare şi purificare a apei (Iaşi)

    Fondatoare: Camelia Dinu

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 350.000 de lei (74.000 de euro)

    Prezenţă: regiunea Moldovei


    MM Boutique – centru de înfrumuseţare (Bucureşti)

    Fondatoare: Mihaela Moise

    Investiţie iniţială: 70.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019:
    peste 80.000 de euro

    Prezenţă: strada Matei Basarab din Bucureşti


    The Cheesecake House – cofetărie (Târgu-Mureş)

    Fondatori: Vlad Niculici, Sabina Niculici, Anca Hintea

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 650.000 de lei (137.000 de euro)

    Prezenţă: Târgu-Mureş


    ZF şi Banca Transilvania  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Harta investiţiilor străine în 2019: ce companii au pariat pe România şi ce lipseşte

    Un sfert dintre judeţele României au în poziţia de lider o companie din sectorul auto  – fabricarea de maşini sau de componente pentru industria auto – şi toate sunt investiţii străine. Harta proiectelor de tip ISD (investiţie străină directă) arată cât de mult au cântărit în economia judeţelor cele mai recente proiecte mari din industria auto – Daimler cu peste 300 mil. euro la Sebeş, în compania Star Assembly – Ford cu motoarele turate la Craiova sau Pirelli cu mai multe proiecte de extindere la Slatina. De pe aceeaşi hartă lipsesc însă fabrici de mezeluri, de dulciuri, de conserve. Singurii reprezentanţi ai industriei alimentare lideri într-un judeţ sunt producătorul din industria de morărit şi panificaţie Vel Pitar, controlat de fondul de investiţii Broadhurst şi Fabrica de Lapte Braşov a grupului grec Olympus.

    Judeţele Gorj, Mehedinţi, Vaslui, Botoşani şi Teleorman au un stoc al investiţiilor străine directe de sub 100 de milioane de euro, bani „strânşi” în 30 de ani de capitalism. La polul opus, zece judeţe la care se adaugă Bucureştiul şi Ilfovul au atras cel puţin 1 mld. euro fiecare, cu un vârf de 46 mld. euro în Bucureşti, dintr-un total de 82 mld. euro, arată o analiză a Business Magazin pe baza datelor de la BNR aferente anului 2019.

    Ruptura dintre judeţele României este evidentă de două decenii încoace, însă în loc să se estompeze ea pare să se amplifice. În Gorj, de exemplu, BNR notează în 2019 un stoc total al ISD-urilor de numai 3 milioane de euro, la fel ca în 2018. Cel mai mare business din judeţ este reprezentat de Complexul Energetic Oltenia, un colos cu aproape 13.000 de angajaţi în 2019, dar cu pierderi de 863 mil. lei în acelaşi an la o cifră de afaceri de 3,1 mld. lei. CE Oltenia, jucător strategic pe piaţa de energie, controlat de stat, trece acum printr-un proces de reorganizare gândit şi structurat pe o perioadă de cinci ani, perioadă în care compania ar urma să devină viabilă prin eficientizarea operaţiunilor şi trecerea la resurse regenerabile şi mai puţin poluante.

    În Dolj, investiţia realizată de constructorul auto Ford la Craiova a schimbat raportul de forţe din judeţ, iar prezenţa Ford şi Dacia în judeţele Dolj şi Argeş a atras şi zeci de producători de componente auto în cele două zone sau în judeţele vecine. Ilfovul a câştigat şi el în ultimii ani din mutarea sediilor unor companii din Bucureşti odată cu explozia rezidenţială care a cuprins şi multe din zonele de lângă Capitală.

    Investiţiile străine se văd pe harta de business a României, la fel de bine cum se vede şi lipsa lor. Se văd proiectele mari din industria auto – în 12 judeţe din ţară compania lider după cifra de afaceri este un jucător din industria auto, firme cu capital străin. Nu se văd investiţii comparabile în industria alimentară. Paradoxal, o ţară care domină topurile europene ale producţiilor agricole de cereale, nu are nicio fabrică de alimente, fie ea cu capital străin sau local cu afaceri de 1 mld. lei cel puţin. Mai mult, între liderii judeţelor după cifra de afaceri din 2019 se află doar două companii din industria alimentară – Vel Pitar – business din industria de morărit şi panificaţie deţinut de fondul de investiţii Broadhurst şi care este cea mai mare companie din judeţul Vâlcea şi Fabrica de Lapte Braşov (Covasna).

    Dacă industria alimentară are doar două companii pe harta liderilor de business, agricultura – cultivarea cerealelor – are trei companii lider în judeţe, respectiv Agricost (Brăila), Agro-Chirnogi (Călărăşi) şi Plantagro (Vaslui). Lor li se adaugă însă şi Bunge (Buzău) sau Expur (Ialomiţa), companii care au activităţi în industria alimentară, prin brandurile de uleiuri vegetale, dar care au şi o puternică amprentă în agrobusiness.

    Capitalul străin dă cel mai mare număr de lideri din judeţe, în doar 8 regiuni ale României compania lider este un business antreprenorial. Fiecare dintre lideri, capital românesc sau străin generează business în jurul lui, dezvoltă nuclee de companii mici, majoritatea antreprenoriale care cresc odată cu liderii judeţelor.

    Polarizarea investiţiilor, lipsa lor din unele zone ale României au creat în ultimii 30 de ani diferenţe majore între judeţe vecine, diferenţe care pot fi corectate doar prin proiecte noi.

  • Creşteri ambiţioase pe timp de pandemie. Un business estimează dublarea cifrei de afaceri pe fondul noii crize

    Dragoş Mihalache a pornit businessul Red-Mall în mediul offline, cu un magazin tradiţional, dar antreprenorul a făcut conversia rapid spre mediul online, iar în 2016 a intrat pe eMag Marketplace. El a dezvoltat businessul comercializând medii de stocare şi accesorii pentru acestea. În timp, antreprenorul a observat că oamenii au diferite nevoi şi a ales să diversifice gama de produse pentru a răspunde cât mai multor nevoi din piaţă.

    „Am observat că clienţii aveau nevoie de diferite produse astfel că am ales să diversificăm portofoliul. Am cercetat piaţa, am văzut ce se cerea şi care erau nevoile clienţilor, am identificat produsele apoi le-am listat.  Acum avem o gamă foarte largă de produse, de la îngrijire personală până la electronice, scule şi unelte.”

    În iunie 2016, a intrat în marketplace-ul eMag. „În prezent, aproximativ 50% din cifra de afaceri este generată de canalele noastre de vânzare, iar 50% este generată de vânzările înregistrate pe marketplace”, povesteşte Dragoş Mihalache, fondatorul companiei Red-Mall în cadrul emisiunii ZF ECOSISTEMUL MARKETPLACE.

    Pandemia şi măsurile de distanţare şi limitare a răspândirii noului virus au îndrumat oamenii spre achiziţii online, ceea ce a generat atât creşteri ale vânzărilor companiilor active în mediul online, cât şi schimbări ale comportamentului consumatorilor. Astfel, spre deosebire de anul trecut, clienţii au cumpărat produse specifice contextului pandemic, ceea ce a dus la o scădere a valorii bonului mediu înregistrată anul acesta, spune Dragoş Mihalache.

    „Anul acesta valoarea bonului mediu a fost în jur de 300 de lei. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, vindeam produse care în pandemie nu s-au vândut, aici mă refer la electronice şi electrocasnice care aveau o valoare mult mai mare decât măştile şi dezinfectanţii pe care le vindem în această perioadă.”

    Fondatorul Red-Mall a adăugat că a fost nevoit să modifice planurile pe termen mediu şi lung în urma pandemiei. „Nu se mai vindeau produse precum sistemele audio, aparatele de fotografiat, astfel că ne-am adaptat şi am adus produse noi care să răspundă nevoilor din piaţă, cum ar fi dezinfectante, măşti, mănuşi, igienizante.”

    În ultimele două luni, businessul Red-Mall a înregistrat o creştere de 20% faţă de primele trei luni de pandemie, respectiv perioada martie-aprilie-mai. De asemenea, Red-Mall înregistrează peste 100 de comenzi zilnic pe platformă, oraşul care generează cel mai mare număr de comenzi fiind Capitala, urmată de zona Ardealului şi zona Moldovei. În ceea ce priveşte perioada de Black Friday, Dragoş Mihalache spune că în fiecare an, vânzările Red-Mall au „crescut în perioada de Black Friday, toţi clienţii aşteaptă ofertele de pe eMag Marketplace şi de pe eMag în general şi mereu am avut o creştere şi a numărului de produse listate în această campanie şi a numărului de comenzi. Anul acesta aşteptăm să creştem cu aproximativ 30% faţă de anul trecut, în această campanie de Black Friday.”

    Compania Red-Mall este printre primii selleri care au accesat linia de credit prin care Idea Bank oferă condiţii preferenţiale de creditare (precum dobândă zero) celor care vor să îşi dezvolte businessul. „Am investit banii obţinuţi în stocuri de Black Friday şi am avut vânzări pe măsură.”

    În prezent, businessul Red-Mall este activ doar pe piaţa din România, însă planurile antreprenorului Dragoş Mihalache vizează extinderea în Bulgaria şi Ungaria în 2021.

    „Anul viitor vom încerca să ne extindem pe alte pieţe, unde este prezent eMag Marketplace. Mă gândesc momentan la Bulgaria şi Ungaria. În plus, vrem să diversificăm gama de produse dedicate copiilor, adică zona de jucării. Acolo nu avem o diversitate foarte mare de produse,” a adăugat Dragoş Mihalache.

    El a spus că în urma diversificării gamei de produse şi a vânzărilor crescute ce vor fi înregistrate în perioada de Black Friday şi în perioada sărbătorilor de sfârşit de an, estimează afaceri de circa 5 milioane de euro la finalul anului în curs, adică o dublare a cifrei de afaceri.

    „Având în vedere că avem Black Friday, apoi vin sărbătorile şi finalul anului, când cumpărăturile şi achiziţiile au valori mai mari, estimez o dublare a cifrei de afaceri şi mai sper să mergem aşa şi în perioada următoare. Anul viitor sper să fie măcar ca anul acesta”, a mai spus antreprenorul.

    În ceea ce priveşte bugetul de investiţii pentru anul 2021, „acesta va fi stabilit după perioada de Black Friday.”

  • Top 100 cele mai mari companii din România. Un sfert din business, în mâinile lor

    Cele mai mari 100 de companii din România, toate cu vânzări de cel puţin un miliard de lei în 2019, au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de 431 mld. lei (92 mld. euro), un sfert din rulajul total din economie. Vânzările raportate în 2019 de cele mai mari 100 de firme din România s-au majorat cu 7% faţă de 2018, arată o analiză a Business Magazin pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    În cele mai mari 100 de companii locale lucrează 324.000 de salariaţi (doar 7% din numărul de angajaţi din companii), iar profitul net raportat de ele – profit calculat ca diferenţă dintre rezultatul net şi pierderi – se ridică la 13,5 mld. lei (3,5 mld. euro).



    Comerţul este principala activitate a firmelor din top 100, fie că este vorba de comerţ alimentar (Kaufland, Carrefour, Lidl, Mega Image, Profi, Metro Cash&Carry sau Penny Market), comerţ cu carburanţi (reţelele de benzinării deţinute de OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil sau MOL), comerţ cu cereale (marii traderi străini – Cofco, Ameropa, ADM Trading sau Cargill), comerţ auto (Renault sau Porsche România), comerţ cu medicamente (Mediplus, Farmexim, Fildas Trading), comerţ cu materiale de construcţii (Dedeman, Arabesque).

    Industria este reprezentată la vârf de constructorii auto (Dacia şi Ford), dar şi de fabricile de componente auto, siderurgia vine abia pe locul 23 cu Liberty Galaţi, iar în zona de telecom toţi marii operatori sunt prezenţi în top.

    Energia se află în top trei domenii ca şi prezenţă, după comerţ şi industria auto, cu un nucleu puternic de companii străine, dar şi cu cele mai valoroase companii de stat: Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica. Dacă statul deţine campioni ai profiturilor, tot el controlează şi firmele cu cele mai mari pierderi din top 100 (Complexul Energetic Oltenia sau Electrocentrale Bucureşti).

    Automobile Dacia este cea mai mare companie din România după cifra de afaceri din 2019, cu vânzări de 24,6 mld. lei, însă pentru constructorul auto de la Mioveni anul trecut a adus prima scădere a vânzărilor după mai mulţi ani de creştere. Cu toate acestea, Dacia conduce detaşat în ierarhia după cifra de afaceri, iar rezultatele din 2019 vor rămâne şi pentru companie un reper la fel ca pentru toate celelalte businessuri din economie.

    Companiile locale au început anul 2020 cu „un bagaj” în care au strâns trei ani consecutivi de creşteri „double digit”, cu marje de profit pe care nu le ating pe alte pieţe pe care activează, cu planuri de investiţii şi de expansiune. Criza generată de pandemia de Covid-19 a resetat însă toate aceste planuri, a determinat reaşezări rapide ale strategiilor şi a provocat companiile să gândească planuri pe termen scurt construite în principal pe siguranţa angajaţilor. Din acest punct de vedere, 2019 va fi anul reper pentru businessul românesc, în condiţiile în care în 2020 sectoare întregi precum HoReCa, turismul, piaţa de evenimente, transporturile sau energia sunt trase în jos de contextul sanitar.

     

    Iar datele care vin, cele aferente anului 2020, în special rezultatele companiilor cotate la Bursă arată clar că acest an nu poate egala performanţele din 2019. Singura întrebare care rămâne este cât de mare va fi scăderea.

    În cazul OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol şi gaze din România, trimestrul al treilea din 2020 a adus primele pierderi de 41 mil. lei după 18 trimestre consecutive pe plus. În 2019, com­pania a făcut profit net de 3,6 mld. lei, iar în 2018 un profit net de 3,9 mld. lei, rezultate cu care OMV Petrom SA a condus în ultimii doi ani clasamentul câştigurilor din economia românească. Deşi Petrom vede primele pierderi după cele din T4/2015, Christina Verchere, CEO al grupului a spus în cadrul emisiunii ZF Deschiderea de astăzi că „aceste rezultate în al treilea trimestru sunt mai bune decât am crezut că ar fi atunci când eram la începutul trimestrului”.

    „Avem trei priorităţi în cadrul managementului crizei şi ele vor fi aceleaşi în viitor. Una este sănătatea şi siguranţa angajaţilor şi a clienţilor noştri. Aceasta este prioritatea noastră principală şi ne asigurăm că aceştia sunt bine”, a spus executivul OMV Petrom în interviul acordat ZF.

    Dincolo de cifre, siguranţa angajaţilor a fost preocuparea de bază a companiilor în acest an şi va continua să fie şi în 2020, iar mesajul celui mai puternic executiv din industria petrolieră arată impactul pe care criza sanitară îl are în scenariile cu care companiile lucrează în prezent. „Acum în prim plan este sănătatea şi bunăstarea angajaţilor, din cauza faptului că numărul de cazuri creşte. E nevoie ca oamenii să fie sănătoşi pentru ei şi pentru familiile lor. E nevoie de ei pentru a sprijini aprovizionarea cu energie şi sănătatea financiară a firmei, aşa că în centrul acesteia sunt angajaţii”, a arătat Christina Verchere.

    În companiile din România lucrează peste 4,2 milioane de salariaţi, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, care iau în calcul numărul mediu de angajaţi raportaţi de companii. În jur de 7% dintre salariaţi sunt angajaţi de o companie din top 100. Radiografia businessului din România arată că în timp ce toţi indicatorii financiari au crescut faţă de nivelul maxim atins în 2008, anul care a precedat criza financiară, numărul de salariaţi din economie este singurul care nu s-a mai apropiat de cifra înregistrată atunci.  

    Cifra de afaceri totală a companiilor din România s-a majorat în 2019 cu peste 9%, la 1.716 mld. lei (362 mld. euro), al treilea an consecutiv când rata de creştere cumulată a vânzărilor s-a apropiat de 10%. Datele includ rezultatele a 731 de mii de firme care au depus bilanţul financiar pentru anul 2019 până la 21 septembrie 2020, menţionează reprezentanţii Registrului Comerţului. Peste rata de creştere a cifrei de afaceri s-a aflat anul trecut avansul proftului net, care a urcat cu 12,2% la 143,5 mld. lei (30 mld. euro), cel mai bun rezultat net atins vreodată de universul de companii din România. În condiţiile în care pierderile totale s-au majorat cu doar 8%, la 40,5 mld. lei, soldul de câştig net rămas în economie în 2019 a depăşit pentru prima dată 100 mld. lei. Spre comparaţie, în 2011, acelaşi sold era de 1,6 mld. lei, iar în 2008 înainte de precedenta criză economică se situa la numai 14,2 mld. lei. Criza economică din 2008 a lăsat urme adânci în economie, iar efectele ei s-au văzut constant timp de cinci ani în mediul de business local. Creşterile indicatorilor financiari erau fragile, iar orice măsură economică avea efect de roller-coaster în viaţa firmelor din mediul privat.

    Ultimii trei ani însă, perioada 2017-2019, au adus cele mai bune rezultate financiare pentru companii, iar anul 2019 va rămâne punct de referinţă înaintea declinului generat de actuala criză provocată de această dată de o criză sanitară fără precedent.

     

    Sursa: Registrul Comerţului

    Notă: clasamentul include doar companiile al căror bilanţ financiar era depus până la 21 septembrie 2020. Topul ia în calcul doar entităţI fiscale, aşa cum sunt ele înregistrate în România şi nu include rezultate ale grupurilor de firme sau raportări consolidate. Topul ia În calcul doar companiile şi nu include bănci, companii de asigurĂăi sau societăţi de investiţii financiare.

  • Nu toate afacerile au fost lovite de pandemie. Businessul acesta a înregistrat creşteri de 10%, iar previziunile sunt optimiste şi pentru final de an

    Evoluţia businessului de producţie de materiale de construcţii Etex Building Performance oferă un argument în plus că piaţa locală de construcţii este una efervescentă chiar şi în pandemie. Afacerea a înregistrat creşteri de 10% în primul semestru al anului, iar investiţiile în România rămân în continuare o prioritate pentru belgienii care deţin până acum două fabrici pe piaţa locală.

    „Suntem încrezători în potenţialul de creştere al pieţei româneşti şi a celor din Europa de Sud-Est unde exportăm, motiv pentru care ne propunem să continuăm investiţiile în creşterea capacităţii de producţie la fabrica noastră de la Turceni”, descrie Andrei Popa, directorul comercial al Etex Building Performance SEE, modul în care se raportează compania belgiană la piaţa locală. Etex Building Performance este hubul regional transformat pentru Europa de Sud-Est al grupului belgian Etex – fiind axat pe producţie, logistică, asistenţă tehnică şi dezvoltare de produse noi.
    Afacerea se axează pe producţia de materiale de construcţii şi operează în România două unităţi de producţie: fabrica de plăci de gips-carton de la Turceni (din judeţul  Gorj) şi fabrica de ipsosuri, gleturi şi tencuieli de la Aghireşu (din judeţul Cluj), fiind prezent pe piaţă cu brandurile Siniat, Promat, Equitone, Creaton. Aproape jumătate din producţia fabricilor Etex din România merge către export în 11 ţări, majoritatea fiind situate în Europa de Sud-Est. Compania a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 235 milioane de lei, iar perspectivele sunt optimiste şi pentru anul în curs: în primul primul semestru al anului
    au ajuns la o cifră de afaceri de
    130 milioane de lei, în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
    „În comparaţie cu ţări ca Germania businessul din România este proporţional cu populaţia dar mult mai dinamic. În ultimii 5 ani am reuşit dublarea cifrei de afaceri odată cu investiţia de la Turceni. În acelaşi timp numeroase iniţiative din România au fost apreciate ca modele de urmat şi transferate la nivel de divizie în alte businessuri Europa de Vest”, descrie Andrei Popa businessul Etex în contextul afacerilor internaţionale ale grupului.
    Fabrica de gips-carton de la Turceni este cea mai importantă investiţie a grupului în România. Unitatea de producţie şi-a început operaţiunile în 2015, în urma unei investiţii iniţiale de 50 de milioane de euro, la care s-au adăugat ulterior peste 2 milioane de euro în creşterea performanţei industriale a fabricii, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Andrei Popa spune că încă de la început, proiectul fabricii de la Turceni a avut în vedere posibilitatea extinderii fabricii până la dublarea capacităţii de producţie dar şi dezvoltarea unor businessuri complementare. În lotul fabricii de la Turceni au rezervat spaţii pentru viitoare potenţiale producţii de profile metalice, plăci perforate şi ready-mixuri.
    „Această investiţie este încă în strategia noastră şi va fi pusă în aplicare imediat ce vom avea o garanţie a creşterii volumelor de gips – materie primă. Astfel, compania şi-a propus să investească 5-6 milioane de euro într-o instalaţie de desulfurare a gipsului la termocentrala de la Rovinari a Complexului Energetic Oltenia pentru a asigura continuitatea materiei prime la fabrica sa de gips-carton de la Turceni”, descrie Andrei Popa planurile de investiţii ale companiei în continuare. În acelaşi timp, fabrica de ipsosuri, gleturi şi tencuieli de la Aghireşu se află în proces de retehnologizare care să susţină creşterea volumelor de vânzări de produse complementare plăcilor de gips-carton aflată în strategia pe termen scurt a Etex Building Performance.
    Valoarea totală a investiţiei în retehnologizarea fabricii de la Aghireşu, care va fi finalizată în cursul acestui an, se ridică la 4 milioane de euro. De altfel, Popa spune că şi în prezent una dintre principalele priorităţi ale companiei este consolidarea businessului în Europa de Sud-Est şi creşterea profitabilităţii companiei pentru asigurarea unei baze solide în vederea fructificării investiţiilor în capacităţile de producţie din România. „În acest sens aşteptăm demararea investiţiei în instalaţia de desulfurare de la Rovinari şi ne uităm la posibile achiziţii în regiune care să fie compatibile cu businessul de bază al Etex. Totodată, vrem să continuăm să ne îmbunătăţim portofoliul de sisteme de gips-carton prin introducerea de noi produse complementare plăcilor de gips-carton şi să accelerăm digitalizarea proceselor interne şi a comunicării cu clienţii.”
    Directorul comercial al Etex Building Performance sesizează că piaţa românească de construcţii se află
    într-un proces de maturizare şi reducere a decalajului faţă de pieţele din Vest prin folosirea în procesul de construcţie a unor soluţii şi materiale moderne. „De exemplu, sistemele de gips-carton sunt utilizate la scară largă pe segmentul de proiecte industriale, de birouri, mall-uri şi centre comerciale, unde accentul este pus pe viteza de execuţie şi pe materialele uşor de instalat”, detaliază el această piaţă. De asemenea, observă Andrei Popa, pe segmentul rezidenţial – care a înregistrat constant creşteri de două cifre în ultimii ani –  plăcile de gips-carton sunt utilizate cu precădere în construcţiile rezidenţiale noi din zona premium, în timp ce pe celelalte zone ne confruntăm cu un decalaj faţă de pieţele vestice în condiţiile în care, în mod tradiţional, clienţii continuă să prefere soluţiile grele (zidăriile de cărămidă). 
    „Dezvoltatorii de imobile de locuit high end au înţeles că pereţii de gips-carton se bazează pe alcătuiri complexe care conferă viitorilor proprietari un grad de confort superior (cu plăci pentru izolare acustică, plăci cu performanţe mecanice ridicate pentru suspendarea de corpuri grele, plăci cu proprietăţi antiefracţie sau pentru rezistenţa la foc). Acesta este şi motivul pentru care piaţa din România şi Europa de Sud-Est are un potenţial uriaş de creştere, dacă luăm în calcul că pe pieţe precum Regatul Unit, Franţa sau Polonia consumul de gips-carton este de peste 4mp/locuitor”, spune Andrei Popa.
    La nivel de provocări, el observă că există lacune legislative în privinţa depozitării deşeurilor de construcţii şi a reciclării acestora. „De exemplu, fabrica de la Turceni a fost concepută pentru a putea recicla plăcile de gips-carton obţinute din deşeurile de materiale de construcţii, însă, în prezent, colectarea separată a deşeurilor de materiale de construcţii nu este încurajată. În momentul în care vom avea la dispoziţie suficiente cantităţi de deşeuri de plăci de gips-carton, vom valorifica potenţialul de reciclare infinită a gipsului din astfel de deşeuri”, detaliază el.
    În ceea ce priveşte funcţionarea fabricilor în contextul COVID-19, el spune că fabricile Etex Building Performance de la Turceni şi Aghireşu şi-au continuat operaţiunile fără întreruperi în această perioadă, cu respectarea tuturor măsurilor de siguranţă a personalului, angajaţii nefiind sub nicio formă afectaţi de criza de coronavirus. Compania a decis să se bazeze pe resursele proprii şi să nu apeleze la niciunul dintre programele generoase de sprijinire a economiei iniţiate de guvern.
    „În ciuda contextului economic dificil, am obţinut o creştere cu 10% faţă de primele şase luni ale anului trecut ca urmare a avansului exporturilor, a diversificării mixului de produse şi a vânzărilor peste aşteptări pe segmentul de retail. Odată cu declanşarea pandemiei de coronavirus piaţa s-a contractat, însă, prin deciziile pe care le-am luat imediat, am reuşit să temperăm reculul şi să creştem ponderea vânzărilor pe segmentul de retail. Acest lucru a fost posibil în condiţiile în care micile lucrări de reparaţii şi renovările de locuinţe au fost cel mai puţin afectate în această perioadă, în care mulţi dintre românii care au lucrat de acasă au avut mai mult timp disponibil pentru a face lucrări de renovare”, descrie el cele mai recente rezultate.
    Andrei Popa spune că strategia comercială pe care au abordat-o în prima jumătate a anului s-a bazat pe creşterea vânzărilor de produse complementare plăcilor de gips-carton, pe segmentul de gleturi şi tencuieli – de exemplu gama Adera, care include singura tencuială armată cu fibre produsă în România, dar şi extinderea cu produse complementare a gamei Smart, destinată pieţei de retail şi meseriaşilor. „În toată această perioadă, am continuat livrările către ansamblurile rezidenţiale, cele de birouri şi de spaţii logistice. Am lucrat împreună cu clienţii şi furnizorii astfel încât să evităm blocajele şi să dăm un semnal pozitiv în piaţă. Foarte puţini dintre partenerii noştri au amânat proiectele în care suntem prezenţi şi noi. În perioada următoare, vom fi atenţi la evoluţia contextului actual. Pe termen scurt, vom avea de trecut peste o serie de provocări, însă pe termen mediu şi lung avem încredere în potenţialul de creştere a pieţei de construcţii din România şi Europa de Sud-Est.”
    Andrei Popa, directorul comercial al Etex Building Performance SEE, are o experienţă de peste 17 ani în cadrul companiei şi s-a alăturat acesteia când se numea Lafarge Arcom Gips şi făcea parte din grupul Lafarge. Afacerea a fost preluată în 2011 de către grupul belgian Etex, în urma unei tranzacţii internaţionale care a inclus operaţiuni din Europa şi America de Sud. De-a lungul timpului, el a ocupat în cadrul companiei poziţia de director naţional de vânzări, pentru ca din 2011 să ocupe funcţia de export manager, iar din 2013 pe cea de director comercial pe regiunea Europa de Sud-Est. Proiectul comercial care a susţinut luarea deciziei de a investi în fabrica de la Turceni se numără în rândul celor de referinţă în care Andrei Popa a fost direct implicat. El este de asemenea responsabil de  identificarea de oportunităţi pentru investiţii greenfield şi M&A în regiune şi a contribuit, de asemenea, la implementarea primei platforme de comenzi online a diviziei din România. 


    Istoria româno-belgiană a grupului Etex

    Etex Building Performance, fosta Siniat România, face parte din grupul belgian Etex, care are o istorie de peste 100 de ani şi este specializat în producţia de materiale de construcţii (plăci de gips-carton, tencuieli, plăci de fibrociment pentru faţade şi acoperişuri, ţigle ceramice ). Grupul are peste 13.000 de angajaţi şi 101 de fabrici la nivel mondial. Grupul Etex a obţinut venituri de 2,9 miliarde de euro în 2019, în uşoară creştere comparativ cu anul precedent. Aproximativ 80% din veniturile totale ale grupului sunt obţinute pe pieţele europene. În România, Etex operează două unităţi de producţie: fabrica de plăci de gips-carton de la Turceni (jud. Gorj) şi fabrica de ipsosuri, gleturi şi tencuieli de la Aghireşu (jud. Cluj) şi este prezent cu brandurile Siniat, Promat, Equitone, Creaton.