Tag: cifra de afaceri

  • Un economist şi un IT-ist au renunţat la corporaţie şi îşi petrec aproape tot timpul în bucătărie. După mai puţin de un an de activitate, vor ajunge la venituri de 50.000 de euro

    Ea este economist, iar el e IT-ist. Dar au ajuns să-şi petreacă cea mai mare parte parte a timpului în bucătărie, de unde se nasc cele mai aromate reţete.

    „Făceam de ani buni brioşe din plăcere, experimentam încercând să găsim reţeta perfectă de aluat”, povestesc cei doi antreprenori din Iaşi.
    Demersurile pentru începerea unui business cu aceste mici plăceri (ne)vinovate au fost făcute în urmă cu trei ani, când Maria şi Ionuţ Baltag au angajat o firmă de branding care să le găsească numele perfect pentru ceea ce voiau ei să facă. „Mufftangeria” a fost deschisă efectiv însă abia în iulie 2019.

    „Avem două tipuri de produse, brioşe dulci şi brioşe sărate. Brioşele sărate au apărut din joacă, am făcut un aluat simplu şi l-am combinat cu ce aveam în frigider la momentul respectiv. Apoi am început să căutăm diverse combinaţii şi aşa au ieşit reţetele de brioşe sărate.”
    Au investit 15.000 de euro din economii în echipamente, accesorii pentru gătit, semnalistică şi toate dotările necesare spaţiului de producţie. După deschiderea unităţii din Iaşi, Maria şi Ionuţ Baltag au primit şi o finanţare de 200.000 de lei (peste 43.000 de euro) prin programul Start-Up Nation.

    Banii i-au folosit pentru echiparea cu mai multe cuptoare şi pentru trei aparate de tip vending machine care vor fi amplasate în oraş şi unde se vor pune în vânzarea brioşele sub brandul Mufftangerie. „Pe 15 iulie am vândut prima brioşă. Fiind primul an de activitate, încă încercăm să schiţăm planurile pentru sfârşitul anului. În ultimul trimestru, dorim să ne extindem şi în alte zone, prin amplasarea unor vending machines. Vrem să ajungem la o cifră de afaceri de 50.000 de euro în 2019”, spun cei doi antreprenori.

    Brioşele sunt făcute chiar de ei, în laboratorul care însoţeşte spaţiul de vânzare, iar preţurile variază între 5 şi 10 lei. De pildă, toate brioşele dulci costă 5 lei bucata, iar cele sărate pot fi 7 lei (Jumbo) sau 10 lei (Giant), în funcţie de dimensiune. Brioşele dulci vin în combinaţii diverse, cu ciocolată neagră, fructe sau dulceaţă.

    „Oamenii sunt mereu grăbiţi, caută să mănânce un prânz rapid, pe fugă, aşa că mizăm pe ideea de fast food sănătos. Promovăm branduri locale de băuturi şi lactate ce merg servite foarte bine cu brioşele noastre. Sunt făcute cu drag, sunt fresh, nu folosim adaosuri, potenţiatori, produse congelate sau premixuri”, mai spun Maria şi Ionuţ Baltag.


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.     
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.


    Fika 18 – producţie de croissante (Bucureşti)
    Fondatori: Armand Sima şi Cătălina Opriş
    Investiţie iniţială: 84.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti


    The Sisters Flower Studio – atelier floral (Cluj-Napoca)
    Fondatori: Lucia Sigmirean şi Andreea Popa
    Investiţie iniţială: 5.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 100.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca


    Atelierul de Tarte – bistro-braserie axat pe producţia şi vânzarea de tarte (Bucureşti)
    Fondatori: Radu Darie şi Dragoş Blănariu
    Investiţie iniţială: 60.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 800.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti


    Evertoys – închiriere de jucării, jocuri şi cărţi
    Fondatori: Tiberiu Lupu, Emil Olteanu, Alina Marian
    Investiţie iniţială: 50.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 100.000 de lei (aproape 22.000 de euro)
    Prezenţă: naţională


    Doamne Fereşte – producţie de sosuri şi muştaruri (Iaşi)
    Fondatori: Roxana Jora şi Ioan Dan Niculescu
    Investiţie iniţială: câteva mii de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 20.000 de euro
    Prezenţă: HoReCa

  • STUDIU: Profitul mediu al celor peste 500.000 de microîntreprinderi este de peste 52.000 de lei

    În 2018 activau în România 524.900 de microîntreprinderi, cu 2,5% mai multe faţă de anul precedent, care au realizat o cifră de afaceri totală de 129 miliarde lei şi un profit de 27,5 miliarde lei (21% din cifra de afaceri şi o medie de 52.390 lei per companie), arată un studiu al Instant Factoring.

    Microîntreprinderile sunt companii cu o cifră de afaceri de până la 500.000 euro. Companiile cu o cifră de afaceri de până în 250.000 euro au generat 72% din cifra de afaceri consolidată, însemnând 82.265 miliarde lei. Deşi cifra de afaceri totală a microîntreprinderilor se află în uşoară scădere, cu 6%, de la 139,1 miliarde lei în 2017 la 131 miliarde lei în 2018, evoluţia rămâne pozitivă în ultimii 5 ani. Companiile cu o vechime mai mică de 5 ani au generat cea mai mare pondere (24%) din cifra de afaceri în 2018.

    Conform clasificării companiilor după nivelul cifrei de afaceri, firmele aflate în intervalul 50.000-250.000 euro au realizat 47,5% din cifra de afaceri consolidată a sectorului, în creştere cu 2,5% faţă de 2017, urmate de categoria 250.000-500.000 euro cu 36,3% şi de cele mai mici, sub 50.000 euro, cu o pondere în rezultat de 16,2%.

    62,8% din cifra de afaceri a microîntreprinderilor din România este realizată de primele 5 sectoare, unde pe primul loc rămâne comerţul cu amănuntul

    Din punct de vedere al distribuţiei sectoriale, comerţul cu amănuntul rămâne cel mai mare sector, cu o cifră de afaceri de 25,8 miliarde lei în 2018. Este urmat de comerţul cu ridicata cu 15,4 miliarde lei şi de industria de construcţii cu 13,6 miliarde lei în 2018. În top 5 se mai află microîntreprinderile din transporturi şi depozitare cu 13,2 miliarde lei şi cele din industria prelucrătoare cu 13 miliarde lei.

    Microîntreprinderile active în primele 5 sectoare realizează în total 62,8% din cifra de afaceri a microîntreprinderilor din România, cu un total de 81 miliarde lei, toate celelalte sectoare având o cifră de afaceri cumulată de 48 miliarde de lei, adică 37,2% din total.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • INS: Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu 7,1%

    Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu 7,1% în primele şapte luni ale lui 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată un raport al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    În primele şapte luni ale anului în curs (2019), volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,1%, fiecare, potrivit INS.

    În luna iulie 2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cu 8,7%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,7%. 

    Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută cu 8,3%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,9%.

    În iulie 2019, comparativ cu iunie, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna iulie 2019, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 8,7% datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+18,0%), vânzările de produse nealimentare (+6,2%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+5,7%).

    Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iulie 2019, comparativ cu luna precedentă a crescut pe ansamblu cu 0,7%, datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+1,6%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+0,8%). Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 0,2%.

    Comparativ cu luna iulie a a anului trecut, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, serie brută a înregistrat o creştere cu 8,3% în iulie 2019, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+9,6%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+9,5%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+5,9%).

    Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iulie 2019, comparativ cu luna iulie 2018 a înregistrat o creştere cu 7,9%, datorită creşterilor din comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+9,0%), vânzările de produse nealimentare (+8,7%) şi din vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,7%).

    Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul serie brută, în primele şapte luni ale lui 2019, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, a înregistrat o creştere cu 7,1% datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+9,7%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+6,2%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,9%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • IT Genetics a ajuns la o cifră de afaceri totală de 5,8 milioane de euro în 2018

    Compania romaneasca IT Genetics, cel mai mare furnizor de solutii hardware si software pe piata DC/POS (colectare de date si puncte de vanzare), a inregistrat o cifra de afaceri de 5,8 milioane euro in anul 2018, in crestere cu 25% fata de anul precedent, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Totodata, compania a avut rezultate peste asteptari in primul an de activitate pe piata din Ungaria.

    Rezultatele financiare ale IT Genetics au crescut datorita mentinerii unor parteneriate strategice si a dublarii numarului de clienti activi la aproximativ 3.200 de companii. Per total, mai mult de 85% din cifra de afaceri a fost generat de proiectele si parteneriatele incheiate cu companiile client, iar restul de vanzarile online care au crescut cu peste 20%.

    „Am avut un 2018 efervescent, cu lansari esentiale, cum ar fi aplicatia mobila ITGStore.ro pentru comenzi de pe Android si iOS si solutia pentru gestionare de evenimente EventsClip, imbogatirea portofoliului de echipamente si, cel mai important, intrarea pe piata din Ungaria. Toate aceste investitii fac parte din strategia pe termen lung de a consolida business-ul IT Genetics la nivel local si de a extinde compania la nivel international, influentand in acelasi timp cresterea afacerii per ansamblu”, declara Liviu Mihai Sima, managing partner IT Genetics.

    O miza importanta din business este activitatea din Ungaria, piata pe care IT Genetics a intrat in iulie 2018 si unde a fost inregistrata o cifra de afaceri de 200.000 de euro.

    „Ungaria este o piata in care business-urile au o deschidere mai mare pentru implementarea tehnologiilor de ultima generatie pentru optimizarea activitatii, completand foarte bine specificul pietei din Romania. Daca pe plan local avem parteneriate solide cu business-uri din retail, HoReCa, transport si logistica, farma, in Ungaria avem cerere foarte mare de echipamente si de la companii din industriile auto, FMCG, educatie, financiar-bancar, ceea ce ne provoaca sa gandim si sa consolidam strategii si pe aceasta piata”, precizeaza Stefan Axinte, managing partner IT Genetics.

    In 2019, fondatorii companiei estimeaza o crestere de 30% a business-ului din Romania si se asteapta la triplarea afacerii in Ungaria.

    IT Genetics este o companie cu capital 100% romanesc şi este lider pe piata DC/POS, avand peste 12 ani de experienta in optimizarea proceselor si a activitatii business-urilor. In portofoliul IT Genetics se afla peste 10.000 de echipamente hardware si solutii software pentru companii din retail, HoReCa, transport si logistica, productie, farma, banking, educatie si alte industrii. Pentru performanta in vanzari, IT Genetics beneficiaza de grade inalte de parteneriate cu producatori renumiti international, Zebra, Honeywell, Brother, Star, Citizen, Datalogic si altii.

  • Revolta unui şef de companie: „Românii sunt artişti în a face doar schimbări de formă”

    Success Academy a fost fondată în 2016 de către omul de afaceri Ovidiu Atanasiu alături de trei asociaţi. De aproape două decenii, Atanasiu s-a implicat constant în proiecte de dezvoltare a echipelor din zona de business – vânzări, management, relaţii cu clienţii – prin programe de training şi consultanţă. În urmă cu şapte ani, Mirela Ursu (fondator al centrului de pregătire pentru examenele de limba engleză Flying Colours) i-a propus să lanseze împreună un proiect pe zona de dezvoltare a copiilor şi adolescenţilor.

    „Am refuzat de fiecare dată, ştiind care este gradul nostru de încărcare în proiectele de business. Pe de altă parte, şi noi primeam semnale de la adulţii pe care îi aveam în sala de training. «Dacă ştiam asta la 14 ani…», ne spuneau. Nu ştiu cum s-au aliniat planetele şi am acceptat.”

    În primul an de activitate, cifra de afaceri generată de Success Academy a fost de 200.000 de lei şi a crescut constant: 326.000 de lei în 2017, 462.000 de lei în 2018, iar în primele şase luni ale acestui an a ajuns deja la 395.000 de lei. În ceea ce priveşte profitul, acesta a avut de asemenea o evoluţie crescătoare, de la 10% în primul an la 17% în cel de-al doilea şi 24% în al treilea an. Pentru anul acesta, reprezentanţii businessului se aşteaptă la venituri de 800.000 de lei.

    La începuturile businessului, resursele organizatorice precum sălile de training utilate complet şi materialele necesare desfăşurării activităţii le-au fost puse la dispoziţie de către partenerii de la Flying Colours. Investiţiile realizate de-a lungul anilor s-au ridicat la 50.000 de euro, fonduri direcţionate în principal în amenajarea de noi spaţii pentru training, licenţe, materiale, tehnică de calcul şi traininguri. „Am avut un focus continuu pe dezvoltare. Cu experienţa pe care am câştigat-o în 27 de ani de business, am putut anticipa aproape toate momentele care ar fi putut deveni critice. Am ştiut de la început că vom avea un volum foarte mare de informaţie. Ne trebuia organizare. De aceea am investit încă de la început in sisteme de management al clienţilor, al activităţilor. Am investit în sisteme de management al cursanţilor. Am automatizat procesele astfel încât să eficientizăm la maximum efortul şi resursele interne. Am externalizat contabilitatea, marketingul şi IT-ul.”

    În prezent, Success Academy are 250 de cursanţi, iar de-a lungul celor patru ani de activitate numărul copiilor şi adolescenţilor care au urmat cursurile acesteia a fost de 400. Grupele de studiu sunt axate pe două programe, structurate pe două niveluri de maturitate: juniori (11-14 ani) şi adolescenţi (15-18 ani). Cel de juniori este structurat pe doi ani de lucru, iar cel de adolescenţi se întinde pe patru ani. Copiii provin din licee de stat sau private şi, în proporţie de 80%, provin din familii în care cel puţin unul dintre părinţi este antreprenor sau corporatist, „deci înţeleg cel mai bine ce facem. Sunt părinţii care înţeleg foarte bine ce înseamnă dezvoltare personală şi leadership. Sunt părinţi care au participat la rândul lor la traininguri şi intuiesc valoarea pe care o aduce programul”.

    În ciuda structurii programului, antreprenorul spune că „vârsta este pentru noi doar orientativă. Un copil cu un nivel ridicat de maturitate va intra în programul de adolescenţi chiar dacă vârsta i-ar spune să fie la juniori. Am avut multe situaţii de acest gen, în special la fete, ele fiind mai mature la această vârstă în comparaţie cu băieţii. Ideea este că un copil poate intra la Success Academy la Juniori şi poate absolvi pas cu pas până finalizează anul IV de adolescenţi.”

    Preţul cursurilor Succes Academy este apropiat de cel al meditaţiilor cumulat pe un an de zile, mai precis 1.090 de euro/an în cazul cursurilor de juniori, care au câte o sesiune de 2 ore în fiecare weekend, în care au şi şcoală. Programul respectă vacanţele copiilor şi sărbătorile legale libere. Adolescenţii au câte două sesiuni de câte 2 ore săptămânal. Preţul pentru adolescenţi este 1.845 euro/anul de studiu.

    Reprezentanţii businessului nu au luat încă o decizie în direcţia unei extinderi, concentrându-se momentan pe consolidare. „Problema pe care o vedem este de a menţine nivelul de calitate. Vrem să ne extindem reţeaua de traineri şi apoi să luăm în calcul deschiderea unei noi filiale în altă zonă geografică.”
    Echipa Success Academy este formată din 12 traineri, dintre care jumătate se ocupă de cursurile în limba română, iar ceilalţi şase, de cele în limba engleză. Cursurile academiei se desfăşoară în weekend, iar câştigul trainerilor depinde de numărul sesiunilor susţinute. De pildă, un trainer care susţine într-o zi trei sesiuni de câte 2 ore fiecare, adică 8 zile pline, poate câştiga 1.680 de euro într-o lună. Businessul are şi patru angajaţi pe latura organizatorică şi administrativă.

    Cea mai mare provocare în dezvoltarea academiei a fost adaptarea conţinutului la vârsta şi mentalitatea cursanţilor, spune Atanasiu. „Un an de zile am lucrat la asta şi încă mai îmbunătăţim programul. Este un proces dinamic, dar extrem de consumator de timp, energie şi inspiraţie ca să găseşti «formula magică» pentru a ajunge la mintea şi sufletul tinerilor din academie.” De asemenea, adaugă el, o provocare uriaşă a fost şi „găsirea trainerilor care să poată să-şi dea jos mintea de adult şi să se adapteze la copiii cu care lucrăm. Traineri care să nu se mai ia aşa de în serios cum o fac de obicei în trainingurile cu adulţii şi care să se poată poziţiona pe plan egal cu cei tineri.”

    A căutat traineri care să aibă experienţă reală de business, dar mai ales care să nu aibă nici cea mai vagă legătură cu atitudinea clasică de profesor, şi asta pentru că „nu poţi să livrezi sesiunile pe principiile clasice ale şcolii“, susţine fondatorul Success Academy. Şi menţinerea contactului permanent cu părinţii a reprezentat un test, însă Atanasiu spune că „avem constant întâlniri cu părinţii, culegem feedback continuu de la ei. Nu putem funcţiona altfel, dacă ne dorim rezultate. 250 de copii înseamnă în mod real 500 de părinţi cu care trebuie să comunici”.

    Nu în ultimul rând, provocările vin şi din situaţiile speciale ale tinerilor. „Au probleme diverse. Mari, enorme pentru vârsta lor. La nivel de relaţii, la nivel de rezultate şcolare, la nivel de comunicare, la nivel de încredere de sine. Şi nu se simt ascultaţi. Trebuie să ne facem timp să fim lângă ei şi să le punem atent întrebările astfel încât să îşi conştientizeze situaţia din toate perspectivele şi să aleagă cea mai bună soluţie la problemele lor. Şi cu rezultate clare.” El spune că tinerii din ziua de astăzi vor să înveţe, vor să afle lucruri, sunt conştiincioşi, responsabili, dar pe subiectele ce le ating interesul. Avem în faţă o nouă generaţie, total diferită de cum am fost noi, şi nu ştim cum să ne raportăm la ea. „Nu ştim cum să ne comportăm cu ea, nu ştim să-i înţelegem nevoile şi contextul general în care se dezvoltă. Noi suntem cei care greşim dramatic în relaţia cu ea.”

    Pe viitor, planurile de investiţie vizează o serie de studii dedicate problemelor adolescenţilor, deoarece, crede Atanasiu, „orice furnizor de learning îşi sugrumă businessul dacă nu investeşte în zona de research & development. Îşi stoarce piaţa şi apoi observă că nu mai are ce să ofere clienţilor. Multe companii de training şi-au atins astfel pragul de competenţă. Sau de incompetenţă. Se ajunge în blocaj la un anumit moment.”

    Când vine vorba de competiţie, Ovidiu Atanasiu spune că activează într-o piaţă foarte fragmentată şi aglomerată. „Sunt zeci, poate sute de furnizori mici de diverse programe pentru copii şi adolescenţi. Conceptul de dezvoltare personală este văzut foarte larg. Astăzi se face dezvoltare personală şi prin excursii în pădure. Prin muzică, balet, pictură, teatru, fotografie sau orice altceva vă vine în minte. Cu certitudine putem include în concept toate activităţile posibile. Noi ne-am poziţionat diferit prin tot ceea ce facem. Promisiunea noastră este să dezvoltăm tinerii în zonele cerute de trecerea lor spre maturitate.”

    În opinia lui Atanasiu, mediul academic românesc nu va trece în viitor prin vreo schimbare de fond. „Românii sunt artişti în a face doar schimbări de formă, de tipul clasa 0 se va numi de acum clasa I şi clasa a XII-a devine clasa a XIII-a. De aceea, nu cred că vom vedea schimbări spectaculoase”, concluzionează el.

  • Lanţul de restaurante cu specific asiatic Ready to Box Chopstix vrea să ajungă la cel puţin 25 de localuri şi afaceri de 14 mil. euro în 2-3 ani

     După cifra de afaceri, lanţul de restaurante este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de profil, o piaţă extrem de fragmentată, cu mii de jucători, evaluată la circa 2 mld. euro.

    Ready to Box Chopstix este un lanţ de restaurante cu servire rapidă, cu spe­cific asiatic, lansat în România în anul 2008, cu o primă unitate deschisă în cen­trul comercial Băneasa Shopping City din nordul Capitalei. În anii ce au urmat, compania a continuat expan­siunea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avi Compact, distribuitor Daikin în România, estimează afaceri de 7,5 mil. euro în 2019

    Avi Compact, cel mai important distribuitor al produselor Daikin în România de 13 ani, estimează că va încheia 2019 cu o cifră de afaceri de aproximativ 7,5 milioane euro.
     
    Segmentul corporate a contribuit în prima jumătate a acestui an la peste 75% din totalul portofoliului. Avi Compact şi-a propus pentru 2019 să consolideze colaborarea pe segmente precum cel bancar, farmaceutic sau hotelier, dar şi extinderea pe zona comercială şi industrială.
     
    Segmentul rezidenţial contribuie cu aproximativ 25% la realizarea cifrei de afaceri. Toate echipamentele de climatizare Daikin funcţionează cu noul  freon ecologic R32.
     
    Showroom-ul Avi Compact a fost reamenajat în totalitate şi are expusă toată gama de echipamente rezidenţiale Daikin. Valoarea investiţiei este de 20.000 Euro. 
     
    În plus, echipamentele de climatizare Daikin din showroom sunt funcţionale şi acestea pot fi testate de către beneficiari.
     
    Peste 90% dintre potenţialii clienţi care au vizitat showroom-ul în acest an au achiziţionat cel puţin un aparat de climatizare Daikin.
  • Ce planuri mai are Selgros: în prima parte a anului a înregistrat creşteri

    Retailerul de tip cash&carry Selgros va deschide în acest an un magazin nou la Baia Mare, urmând a ajunge astfel la o reţea de 23 de unităţi Compania a obţinut anul trecut o cifră de afaceri de 3,7 mld. lei, plus 2%, avansul fiind susţinut doar de consum dat fiind că nu a fost inaugurat niciun magazin nou.

    „În prima parte a anului, cifra de afaceri a înregistrat o creştere de aproximativ 8%. Aşa cum s-a întâmplat şi în ultimii ani, consumul, per ansamblu, a fost cel care a susţinut, în general, economia, şi în particular, piaţa de retail“, spun reprezentanţii Selgros Cash&Carry. Dacă ritmul de creştere din prima parte a anului se va menţine, cifra de afaceri a companiei se va apropia de 4 mld. lei în 2019, conform calculelor ZF.

    În cazul Selgros, creşterea businessului a fost susţinută, dincolo de creşterea consumului, de punerea la dispoziţia clienţilor a unei sortimentaţii variate de produse proaspete, precum şi de permanenta dezvoltare a mărcilor proprii şi a produselor speciale, în condiţiile în care alimentaţia sănătoasă, experimentarea de gusturi noi şi selectivitatea accentuată în alegeri îi caracterizează din ce în ce mai mult pe consumatori, explică oficialii companiei.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

     

  • Maturizarea in business

    Horaţiu Vasilescu a apărut  în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP în 2016, când trecuse de un an de la piaţa de recrutare, la coducerea lanţului românesc de bijuterii Teilor. Acesta era format atunci din 17 magazine şi afaceri de aproximativ 53,5 milioane de lei; anul acesta, numărul magazinelor este mai mult decât dublu, iar cifra de afaceri a crescut direct proporţional cu acestea.

    Care a fost, din punctul dvs. de vedere, cel mai important moment din anii ce au urmat apariţiei dvs. în catalog? 
    La 3 ani de la apariţia în catalog pot spune că simt o reală maturizare a businessului, dar şi a mea ca individ. Au fost foarte multe elemente de noutate ce au apărut în cadrul activităţii companiei care m-au provocat să am o abordare de maximă responsabilitate faţă de lucrurile pe care le fac şi care au un impact în cadrul tuturor departamentelor. Practic numărul magazinelor s-a triplat şi numărul provocărilor a crescut şi el.
     

    Ce efect a avut asupra carierei dvs. apariţia în catalogul 100 Tineri manageri de top? 
    După apariţie am simţit şi mai multă responsabilitate faţă de echipă mea, colegii mei, cei care practic m-au „dus în paginile catalogului. Cred foarte tare în puterea echipei şi nu a individului.

    Cum aţi descrie rolul dvs. actual?  
    La acest  moment mă găsesc în acelaşi rol din punct de vedere ierarhic, dar cu siguranţă simt că provocările sunt cu mult mai intense. De altfel, aceste lucruri mă fac să savurez şi mai mult reuşitele echipei Teilor.

    Cum aţi caracteriza noua generaţie de tineri manageri? 
    Din punctul meu de vedere, cei care se auto-determină să depăşească limitele sunt cei ce pot schimba lucrurile cu adevărat şi vor deveni profesionişti desăvârşiţi. Mă bucur să observ că sunt foarte mulţi manageri tineri care aduc tot mai mult elemente de inovaţie chiar şi în modele de business clasice. Practic, la noi se încurajează şi se şi practică foarte mult promovarea colegilor loiali, cu senioritate şi rezultate în companie. Cred cu tărie în faptul că trăim vremuri în care talentele se cresc, nu se recrutează din alte companii.

    În ediţia de anul acesta a catalogului 100 Tineri manageri de top, care va fi disponibilă începând cu 1 iulie, continuăm demersul de a-i aduce în prim-plan pe tinerii câştigători ai competiţiei bazate pe curaj, dedicare şi muncă susţinută.

     

  • Antreprenorul-jucător

    Care a fost, din punctul dvs. de vedere, cel mai important moment din anii ce au urmat aparitiei dvs. în catalog?

    Au fost două momente importante ulterior apariţiei în Business MAGAZIN: am intrat în acţionariatul Graffiti PR (2017), iar APS – prima companie din portofoliul meu antreprenorial – a devenit partener Telekom, după 12 ani de colaborare cu Vodafone.
    Ce efect a avut asupra carierei dvs. apariţia în catalogul 100 Tineri manageri de top?
    Cred că produsele editoriale de acest fel sunt o sursă de inspiraţie pentru mediul de businmess. M-am bucurat că pot să contribui la a pune în lumină, alături de alţi antreprenori şi manageri, modele de bună practică din industriile în care suntem implicaţi.
    Cum aţi descrie rolul dvs. actual?
    Deşi mi-am dorit un rol de antreprenor – investitor, sunt şi antreprenor – jucător (manager cu aptitudini antreprenoriale), rol activ în această perioadă.
    Cum aţi caracteriza noua generaţie de tineri manageri si antreprenori de pe piaţa locală?
    Am mare încredere în tinerii care vin din urmă: au energie, au informaţie, îşi doresc să schimbe lucrurile în bine pentru ei şi, foarte important, din ce în ce mai mult şi pentru ceilalţi.