Descoperirile se bazează pe ecuaţii cunoscute drept PCE-uri (pooled cohort equations), care sunt folosite pentru a determina riscul atacurilor de cord sau infarcturilor, scrie Science Daily.
Una dintre metodele de a îmbunătăţi PCE-urile este de a actualiza datele, aşa cum a precizat şi Sanjay Basu, membru al echipei de cercetare de la Stanford.
Citiţi mai multe pe www.descopera.ro
Cercetătorii au combinat celule stem de la un donator de cornee cu un gel derivat din alge marine şi colagen, obţinând o soluţie care poate fi tipărită.
Cu ajutorul unei imprimante 3D această soluţie a fost tipărită în cercuri concentrice pentru a forma o cornee artificială, scrie FT.com
Che Connon, profesor de inginerie tisulară la Univeristatea din Newcastle spune că această descoperire ar putea ajuta şi reduce lipsa la nivel global a corneei pentru transplant. În acest moment, în jur de 10 milioane de oameni pe an au nevoie de operaţii chirurgicale pentru a preveni oribirea rezultată în urma unei boli precum conjuctivita granuloasă. “Bio-gelul nostru este unic, o combinaţie de alginat şi colagen, şi păstrează celulele stem în viaţă în timp ce produce un material suficient de rigid pentru a-şi menţine forma, dar suficient de moale pentru a ieşi prin duza unei imprimante 3D.
Corneele printate 3D vor mai fi tstate în viitor, dar cercetătorii speră că această tehnică să devină ceva obişnuit în cinci ani de zile.
Un nou studiu al cercetătorilor de la Johns Hopkins Center are miza de a răspunde la această întrebare, scrie Live Science.
În studiul publicat recent în Proceedings of the National Academy of Sciences, cercetătorii au arătat ce impact are o simulare de patru zile de muncă în schimbul de noapte asupra expresiei a 20.000 de gene, scrie Medical Xpress.
„Acum înţelegem mai bine schimbările la nivel molecular care au loc în corpul uman atunci când odihna şi mâncatul sunt sincronizate cu ceasul biologic. Spre exemplu, am găsit că expresia genelor asociate cu sistemul imunitar şi cu procesele metabolice nu s-au adaptat la noi comportamente”, a precizat Diane B. Boivin, director la Centre for Study and Treatment of Circadian Rhythms şi profesor la McGill University.
Se cunoaşte că expresia multora dintre aceste gene variază pe parcursul zilei şi a nopţii. Ritmurile sunt importante pentru reglarea multor procese fiziologice şi de comportament. „Aproape 25% dintre gene şi-au pierdut ritmul biologic după ce voluntarii au fost expuşi unei simulări de muncă în tura de noapte. 73% nu s-au adaptat schimbului de noapte şi au rămas sincronizate cu ritmul normal. Mai puţin de 3% s-au adaptat la noul program”, a precizat Nicolas Cermakian, unul dintre cercetători.
Totuşi, studiul a fost mic, folosind doar opt voluntari, persoane adulte şi sănătoase, drept urmare este nevoie de studii de o amploare mai mare pentru a confirma rezultatele la care a ajuns echipa de cercetători canadieni.
”Am aşteptat 20 de ani această publicare,” a declarat Amina Helmi din cadrul Institutului Astronomic Kapteyn din cadrul Universităţii din Groningen, Ţările de Jos. Conform National Geographic, oamenii au determinat locaţia stelelor cu mult timp înainte de apariţia scrisului. Însă Gaia a realizat mult mai mult decât să determine locaţia unor stele, satelitul a măsurat şi distanţa până la aceste corpuri spaţiale.
Citiţi mai multe pe www.descopera.ro
Consumat în cantităţi mari, alcoolul nu face bine sănătăţii, o ştie toată lumea. Însă cercetătorii de la London School of Economics au vrut să afle altceva.
Alcoolul este asociat adesea cu fericirea de moment, iar cei mai mulţi spun că beau ca să se simtă bine. Acesta este motivul pentru care oamenii de ştiinţă britanici au încercat să măsoare exact câtă fericire obţine o persoană de la un pahar de vine sau o sticlă de bere. Pentru asta s-au folosit de aplicaţia Mappiness, dezvoltată de London School of Economics.
Citiţi mai multe pe www.gustarte.ro
Glaciologii au fost martori la un astfel de eveniment pentru prima oară în 2006, când un lac care se întindea pe 5,6 kilometri pătraţi a secat în mai puţin de două ore. Conform Live Science, în prezent specialiştii observă des fenomenul ce are loc în mod regulat în Groenlanda. În fiecare an, apar sute de lacuri temporare pe suprafaţa Groenlandei, însă după câteva săptămâni sau luni acestea seacă, apa scurgându-se prin crăpăturile din calota de gheaţă.
În cadrul unei expediţii recente, cercetătorii au putut observa un aspect alarmant al lacurilor ce dispar misterios. Lacurile ce seacă au început să apară tot mai des în zonele interioare ale ţărmului. Conform studiului, fenomenul se poate produce deoarece lacurile apărute pe timpul verii sunt secate printr-o reacţie în lanţ produsă de o reţea vastă, interconectată de crăpături aflate sub gheaţă. De asemenea, în ultima perioadă creşterea temperaturilor a dus la mărirea acestor crăpături.
”Lacurile care seacă într-o anumită regiune produc alte crăpături ale gheţii ce duc la secarea lacurilor din alte zone,” a declarat coautorul studiului Marion Bougamont, glaciolog din cadrul Universităţii din Cambridge. În cadrul studiului, Bougamont şi colegii săi au utilizat modele 3D ale reţelei de crăpături şi imagini din satelit ale calotei de gheaţă din Groenlanda pentru a studia reacţia în lanţ. Ei au descoperit că secarea unui singur lac poate destabiliza alte zone îngheţate din apropiere. Astfel se formează noi crăpături zilnic care seacă alte lacuri şi reacţia se intensifică zilnic. Într-un incident, cercetătorii au observat secarea a 124 de lacuri în doar cinci zile. Chiar şi lacurile formate cu mult în interiorul ţărmului au fost vulnerabile reacţiei de secare în lanţ.
Asemenea întreruperi ar putea părea raţionale: vrem ca tehnologia să ne ajute, în încercarea noastră de a ne face ordine în vieţile aglomerate, să ne asigure că nu pierdem nimic important.
Dar corpurile noastre au o altă părere, scrie Business Insider: aceste alerte constante stresează hormonii, încurajează o ripostă biologică de genul „luptă sau fugi”, inima ne bate mai tare, respirăm greu, transpirăm, ni se contractă muşchii. Acesta este răspunsul la pericol, nu la un simplu SMS sau mesaj din partea unui coleg.
Pur şi simplu nu suntem „croiţi” să trăim aşa. Aplicaţiile noastre profită de nevoile noastre imediate, pentru siguranţă şi interacţiune socială şi cercetătorii au început să analizeze efectele negative. 89% dintre studenţi spun că simt „vibraţiile-fantomă” ale telefoanelor şi îşi imaginează că dispozitivele îi avertizează.