BusinessMagazin

Tag: cazare

  • Din 1 iulie, intri în Grecia doar dacă ai cod unic de bare

    Grecia se teme de creşterea numărului de persoane infectate însă nu renunţă la noua etapă de relaxare. Dacă pleci în Grecia, din 1 iulie vei fi monitorizat printr-un  formular online. Eşti obligat să completezi acest formular, înainte să ajungi la graniţă. În formular vei da date personale, ce ţări ai vizitat în ultimele zile dar şi unde şi cum vei fi cazat în Grecia, scrie Mediafax.ro. 

    MĂDĂLIN MĂNCILĂ, DIRECTOR AGENTIE TURISM:  Începând cu 1 iulie, Grecia a impus acest chestionar online, această declaraţie care va fi completată online, cu 48 de ore înainte de a ajunge pe teritoriul lor. Această declaraţie se găseşte pe site-ul travel.gov.gr. Toate aceste chestionare vor fi, practic, centralizate de către autorităţile din Grecia iar în urma completării acestui formular, practic, se va emite un cod de bare care va reprezenta dovada faptului că ai completat acest chestionar. În funcţie de numărul de turişti care vor trece pe la graniţă, grecii vor şti şi care va fi capacitatea de testare la fiecare punct de frontieră. 

     

  • Viaţa la ţară ca o afacere. Cum a transformat o femeie care a lucrat o viaţă la bancă un sat uitat de lume într-o afacere profitabilă – GALERIE FOTO

    Proiectul Caselor de Oaspeţi de la Cincşor a apărut oficial pe scena turismului local în urmă cu patru ani şi a pus pe harta Transilvaniei un sat de doar 650 de locuitori, un sat uitat de lume, rămas undeva în negura timpului.

    Când fosta şcoală, fosta parohie şi două case tradiţionale săseşti au fost restaurate şi introduse în circuitul turistic, câteva mii de iubitorii de natură, de istorie şi de gastronomie locală şi-au pus Cincşorul pe lista de vizitat. Spre exemplu, doar anul trecut circa 8.000 de români şi străini au trecut pragul bisericii fortificate din sat, iar o parte s-au cazat în Casele de Oaspeţi. Pandemia de Covid-19 a dat iniţial peste cap planurile de vacanţă pentru acest an ale multora, dar lucrurile încep acum să se aşeze din nou pe făgaşul normal, iar România în general şi Transilvania în particular devin cap de listă în ceea ce priveşte destinaţiile de top pentru acest sezon.

    O antreprenoare care şi-a construit cariera în mediul bancar a dezvoltat, alături de soţul său, în satul natal Cincşor din Transilvania un proiect ce a găzduit 1.200 de vizitatori în 2019, majoritatea români. Încă de la început fondatorii au mizat pe turiştii locali, tineri de 25-45 de ani, ce lucrează în IT, media, în corporaţii sau care au profesii liberale. Sunt persoane cu venituri peste medie, iar decidenţii sunt în proporţie de 90% femei.

    „E un segment în creştere acesta, sunt oameni care vin atraşi de autenticitatea locului, de relaţia personalizată cu proprietarii. Plus că transmitem o poveste. Şi mai avem un avantaj, bucătăria, mai exact restaurantul propriu. Suntem deschişi tot timpul anului, iar în 2019 am avut un grad mediu de ocupare de 64%”, spune Carmen Schuster, cea care alături de soţul său a lansat proiectul Casele de Oaspeţi de la Cincşor. Ea locuieşte în localitatea braşoveană Cincşor, care numără doar 650 de locuitori. S-a mutat aici, alături de soţul său, acum aproape cinci ani şi a dezvoltat proiectul ce are o capacitate de cazare de circa 40 de persoane.

    „Nu există o lipsă de calitate a vieţii aici. Trebuie să fii racordat la oraş, e adevărat, dar şi comunităţile de aici sunt vii. Există efervescenţă. Nu ducem deloc lipsa oraşului. Aici, deşi munceşti mult, te poţi concentra mai bine. Nu mai pierzi timpul în trafic. În plus, nu suntem departe de cultură şi de activităţi sociale, Sibiul fiind la doar o oră distanţă. Plus că, o dată pe lună, venim la Bucureşti.”

    Carmen Schuster a plecat în Germania în ’85, cu gândul de a rămâne acolo. Studiase aici franceza şi germana, iar acolo a absolvit o facultate cu profil economic la Karlsruhe.
    Apoi s-a angajat în sistemul bancar, unde până în 2000 s-a ocupat de restructurarea băncilor din Germania. Prima dată a revenit în România în 1996 pentru un proiect internaţional de restructurare a CEC. A plecat înapoi şi a revenit ulterior în 2000, tot pentru un proiect de consultanţă. 

    A fost angajată apoi de grupul austriac Erste Bank, care în 2006 a cumpărat BCR. Carmen Schuster face parte din echipa de tranziţie, tranziţie care a durat ceva ani. „Am făcut banking din pasiune. De altfel şi acum am lucrat la un proiect ce va fi implementat din toamnă şi care este menit să acorde credite pentru dezvoltarea businessurilor creionate de femei.” Este un proiect venit din Germania şi realizat de BERD în colaborare cu Savings Banks Foundation for International Cooperation. „Nu m-am desprins cu totul de banking, dar de acum mai bine de un deceniu am considerat că trebuie să găsesc o alternativă, că trebuie să mă racordez la alte domenii. Zona de restaurare şi cea culturală au fost întotdeauna pasiunile mele.”

    Astfel, în 2010, a început, alături de soţul său, să cumpere case în localitatea natală Cincşor pe care să le restaureze şi să le introducă în circuitul turistic. Acum aproape cinci ani s-au mutat în Transilvania şi se ocupă de acest proiect antreprenorial. „În 2010 am simţit că trebuie să rămân în România. A fost momentul când am început să construiesc ideea de case de oaspeţi. Deschiderea oficială a avut loc în 2016, însă am lucrat la proiectul de restaurare din 2010. În paralel lucram şi în corporaţie.”

    În primii ani, atât ea, cât şi soţul său, de profesie istoric, au făcut naveta. Plecau sâmbăta dimineaţa la 5 din Bucureşti şi la ora 9 erau pe şantier, la discuţii cu muncitorii. Iar duminica plecau înapoi. „N-am simţit oboseală, am simţit că nu mai eram legată exclusiv de lumea abstractă a bankingului”, rememorează astăzi Carmen Schuster.

    Ea îşi aminteşte că atunci când s-a întors prima dată în România, în 1996, a simţit o reală efervescenţă. Locuise iniţial în Freiburg, în vestul Germaniei, dar apoi s-a mutat la Berlin în ’89 pentru că acolo se întâmpla istoria. A văzut astfel în estul Germaniei cât de repede se pot dezvolta lucrurile.

    „Credeam şi cred că poate şi România să crească. Acum cred chiar mai mult ca acum un deceniu. Doar că ritmul e foarte lent. Totuşi, lucrurile se vor schimba în bine.”

    Spre exemplu, condiţiile ca turismul local să aibă o şansă să se dezvolte după modelul din Toscana sau Provence sunt multe, spune Carmen Schuster. Ar trebui dezvoltată infrastructura, la fel şi cultura ospitalităţii. „Nu e vorba de faptul că românii sunt ospitalieri, pentru că deja sunt, e vorba de ceva cu totul diferit. Clientul trebuie să fie pe primul loc. E nevoie de multă educaţie, de experienţă, atenţie la detalii şi cunoştinţe de limbi străine. Suntem încă departe.”
    Totuşi, există o posibilitate de dezvoltare, iar businessurile axate pe artizanat sunt o şansă în plus.

    Executivul devenit antreprenor îşi aminteşte propria sa poveste. Când a revenit la Cincşor nu mai avea nimic în proprietate, nici măcar casa părintească. Nu s-a judecat pentru ea, e o comunitate mică, iar pe mulţi îi mai ştia încă. Din cei 650 de locuitori însă, doar zece mai sunt saşi, ea fiind unul dintre ei. „În casele săseşti se mutase lume nouă, mulţi veniţi din Moldova sau din zona rroma din Transilvania. Existau însă oameni care ne ştiau – pe mine şi pe părinţii mei –, aşa că integrarea a fost mai simplă.”

    Dat fiind că nu mai deţinea nicio proprietate în Cincşor, a început să cumpere. Prima casă a achiziţionat-o după ce s-a înscris la licitaţia bisericii Evanghelice. E vorba de fosta şcoală, o clădire în bună parte deteriorată, cu acoperişul căzut. Biserica avea nevoie atunci de fonduri şi de aceea a vândut.

    „A fost mai degrabă o ambiţie personală. Am văzut că se vinde pe internet. Am sunat şi am aflat că mai era o singură persoană interesată, cineva care voia să transforme clădirea în atelier de reparat tractoare.”
    A cumpărat-o în 2008, plătind circa 20.000 de euro, însă restaurarea a costat foarte mult. Carmen Schuster îşi aminteşte că lumea din sat a fost uluită că face asta. „Necălătorind, mulţi din oamenii locului nu gândeau în viitor, nu îşi dădeau seama despre potenţialul zonei, al satului sau al casei.”

    Apoi însă, comunitatea a văzut ce a ieşit din proiectul cu şcoala şi i-a propus să preia şi Parohia, o clădire din 1624. A cumpărat-o. Preluarea a avut loc în 2012, însă restaurarea a durat. Ulterior a mai cumpărat ale proprietăţi, ajungând la patru case în proiectul turistic şi o altă casă închiriată pe termen lung şi care nu intră în circuitul pensiunilor. Aici însă sunt folosite grădinile şi sera care alimentează restaurantul.

    Chiriaşi sunt o familie din Germania care şi-a mutat herghelia în Transilvania şi care îşi construieşte şi o casă. „Lângă noi s-a mutat cineva din Paris. Mă sună şi clienţii caselor noastre de oaspeţi că vor să vină în zonă şi să investească, atât pentru ei, cât şi pentru oportunitatea de business din turism. Oamenii redescoperă ruralul. La început aveam turism de weekend, oamenii veneau pentru 3-4 zile. Acum stau 7-8 zile.

    Totodată, Romania e descoperită de străini, atât de cei care caută turismul de masă, cât şi de cunoscători, avandgardişti, de cei care vor o experienţă exclusivistă, e vorba de elveţieni, dar şi de germani.
    „Primele camere au fost gata în 2014, când am vrut să testăm să vedem ce funcţionează şi ce nu. Proiectul a fost foarte bine primit de la început. Totul a mers conform business planului, din lună în lună, din an în an, am crescut. Am aplicat un business plan normal, dar am avut norocul să am experienţa din mediul bancar. Acolo învăţasem că întotdeauna în business trebuie să pleci de la piaţă şi mulţi uită asta în România.”

    Totul se construieşte după client, până şi mobila. E important să îţi găseşti nişa, crede antreprenoarea. „Am avut noroc pentru că la restaurare am lucrat cu o firmă mică din Sibiu, compania căpătând experienţă din Italia tot în zona de restaurări. Iar meşterii ţi-i creşti, ai noştri au învăţat împreună cu firma de construcţii.” Pe zona de tâmplărie antreprenoarea lucrează cu o persoană din zonă, dar care a câştigat experienţă tot în Italia, iar apoi s-a mutat în România. Tot cu meşteri locali a lucrat şi mobila, o parte restaurată, dat fiind că ea şi soţul său – german– sunt şi colecţionari. „Am cumpărat chiar dacă nu aveam nevoie. Oamenii din zonă aruncă mult şi nu îşi dau seama de valoarea bunurilor.”

    În total, investiţia în proiect, fiind vorba şi de restaurări, se ridică la circa 800.000 de euro. Banii au fost investiţi pe o perioadă lungă, profitul obţinut fiind şi el reinvestit.

    „Am gândit şi un proiect pe fonduri europene, e vorba de restaurarea Parohiei. Am descoperit însă o serie de fresce medievale, aşa că a trebuit să reconfigurăm proiectul, am renunţat la o serie de camere. Dat fiind că proiectele pe fonduri europene nu permiteau reconfigurarea, am dat banii înapoi.”

    Carmen Schuster spune că dacă ar fi să se extindă în afara Cincşorului ar merge tot pe un proiect de restaurare, într-un sat cu biserici fortificate, potenţialul fiind enorm. În zonă sunt circa 150 de biserici fortificate. „Noi (ea şi soţul său – n.red.) ne implicăm noi în tot, de la construcţie, la amenajare. Anul trecut am deschis ultima casă, vechiul CAP, şi ne extindem în continuare. Avem un proiect pentru o şură multifuncţională într-una dintre grădini. Păstrăm ideea de puţine camere pe curte, aşa că dezvoltăm doar şase camere. Acum luxul înseamnă spaţiu şi timp.”

    Acest proiect nou ar fi trebuit realizat în 2020, dar pandemia a dat peste cap planurile.
    Orice criză îţi pune sub semnul întrebării alegerile pe care le-ai făcut, spune ea. Antreprenoarea adaugă că a gândit şi regândit proiectul, aşa că această perioadă a însemnat nu doar şoc, ci şi energie pozitivă. „O perspectivă despre ce a însemnat această perioadă vom avea pe final de an, dacă nu vine valul doi. Până la final de 2020 va fi perioadă complicată. La început am avut scăderi de 60-70%, dar pe vară sper să revenim. Nu vreau însă să forţez lucrurile.”
    Cerere există însă, iar dacă ar vrea, ar putea să umple toate camerele, spune ea. În această perioadă însă, a creionat un regulament intern. Astfel, cam două zile camera stă neocupată după ce au plecat turiştii. „Avem o abordare pe termen lung. Nu o să ne revenim uşor din această pandemie, aşa că trebuie să fim foarte atenţi, să ne resetăm, să nu forţăm lucrurile. E o criză care nu depinde de noi.”

    Antreprenoarea spune că a regândit businessul puţin. Astfel, se bazează cât de mult posibil pe grădina proprie, pe producătorii din sat sau din zonă. E mai greu, dar se poate, crede ea.

    „Sunt convinsă că afacerile mici vor fi favorizate – ai autenticitate, îl vezi pe proprietar, îl cunoşti, controlezi mai bine businessul. Va conta şi ideea de solidaritate şi faptul că vor fi mai puţini cei care vor pleca în străinătate.” La Cincşor, în casele de oaspeţi, se organizau şi evenimente, cum ar fi nunţile, dar momentan acest segment de business e blocat.
    Ce a mai făcut pandemia? A accelerat trendul de slow living, motiv pentru care tot mai mulţi oameni vor căuta să se mute în rural. „Trendul exista, dar pandemia l-a accelerat. Puterea de cumpărare va scădea, însă casele vor fi văzute ca un simbol de protecţie, aşa că cererea pentru ele va creşte. E o criză care va mai dura”, conchide antreprenoarea.

  • Carantina, mai grea decât puşcăria. Carantinaţii se plâng de condiţiile mizere în care au fost cazaţi

    Gabriel din Timişoara se plânge de coondiţiile mizere în care a fost carantinat. Carantinaţii se plâng de condiţiile mizere în care au fost cazaţi. 44 de oameni din care 37 de migranţi cu copii au fost cazaţi în izolare într-o sală de sport

    Gabriel a plecat în Austria în urmă cu trei luni  cu gândul de a se stabili la Viena. Pandemia la prins printre străini. Pe 30 mai s-a întors în România şi a intrat în izolare. După câteva zile nu a mai rezistat şi a iesit cu câinele la plimbare.

    A fost surprins de poliţia locală care l-a amendat şi introdus în centrul de carantină de la Liceul Auto din Timişoara.  Aici a fost cazat în sala de sport a şcolii, un spaţiu insalubru. El spune că trăieşte o dramă şi crede că mai bine l-ar fi cazat la puşcărie. Gabriel este aşteptat acasă de soţie şi un copil minor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hotelurile marca Hilton deţinute de Apex Alliance pregătesc noi variante de servit micul dejun şi intervale mari de timp între cazările în aceeaşi camera. ” Industria va începe să crească în vară, dar sectorul turistic va scădea cu 80% în acest an”

    Cele trei hoteluri dezvoltate şi administrate de Apex Alliance Hotel Management în Bucureşti – Hilton Garden Inn Old Town, Hilton Garden Inn Bucharest Airport şi Courtyard by Marriott Bucharest Floreasca – vor lua o serie de măsuri sporite de siguranţă pentru a putea primi clienţi după ridicarea restricţiilor, printre ele fiind noi proceduri de dezinfecţie şi opţiunea ca turiştii să îşi facă singuri curăţenie în camere.

     “Pandemia COVID-19 va schimba clar industria turismului, mai mult decât orice eveniment important din istoria recentă. Vom vedea modernizări ale hotelurilor şi schimbări în proceduri şi concepte. Lumea se schimbă şi trebuie să ne adaptăm, oferind oaspeţilor noştri toate măsurile de precauţie de care au nevoie, la un preţ corect. Ne aşteptăm ca industria să înceapă să crească în vară, dar, în ansamblu, estimăm că sectorul turistic va înregistra o scădere cu 80% în acest an faţă de 2019. Este o parte a economiei care angajează peste 230.000 de oameni în România şi are nevoie de un sprijin puternic din partea guvernului în această perioadă”,  a declarat Gerhard Erasmus, CEO Apex Alliance Hotel Management.

    Cele trei unităţi au în total 678 de camere, care vor fi dezinfectate de o companie certificată înainte de primi din nou turişti.

    Clienţii care aleg să îşi cureţe singuri camerele vor câştiga puncte în conturile lor de membri, pe care le pot transforma ulterior în reduceri la cazările următoare sau la restaurantele hotelurilor.

    În cazul în care oaspeţii optează pentru serviciile de curăţenie oferite de hotel, angajaţii care se ocupă de acest lucru vor purta echipament de protecţie.

    Una dintre cele mai importante măsuri de siguranţă este păstrarea unui interval de 3 zile (72 de ore) înainte de cazarea următorului oaspete într-o cameră.

    De asemenea, hotelurile vor introduce un nou concept de mic dejun şi de room service cu ambalaje de unică folosinţă, comandă prin telefon sau la restaurant, care va reduce contactul cu ceilalţi clienţi.

     “Ultimele două luni au fost o perioadă cum nu am mai întâlnit niciodată în sectorul turistic. Am făcut toate eforturile posibile pentru a păstra cât mai multe locuri de muncă în hotelurile noastre şi pentru a asigura bunăstarea şi siguranţa angajaţilor noştri şi a familiilor lor. Odată ce se va încheia pandemia, ne aşteptăm ca cererea pentru cazare să crească din nou, chiar dacă într-un ritm mai lent. Planul nostru este să reîncepem operaţiunile cu acelaşi entuziasm şi aceeaşi dedicare ca întotdeauna, dar şi cu măsuri excepţionale de siguranţă prin care ne încredinţăm că oaspeţii noştri se pot bucura de una dintre cele mai sigure vacanţe în hotelurile noastre”.

    Alte măsuri includ verificarea  temperaturii angajaţilor şi a simptomelor respiratorii,  gestionarea cozilor formate de turişti prin markere pe podea, pentru a asigura o distanţare de cel puţin un metru şi reaşezarea meselor în restaurant (odată cu redeschiderea) pentru a asigura o distanţă de cel puţin un metru între mese, dar şi între scaunele aşezate la aceeaşi masă.

    Pe lângă cele trei hoteluri care sunt complet funcţionale, Apex Alliance Hotel Management dezvoltă în prezent alte două unităţi în Bucureşti – Autograph by Marriott şi Moxy by Marriott, ambele situate în zona Centrului Vechi, oferind peste 300 de camere în total.

  • Grupul Accor, prezent şi în România, propune o certificare a hotelurilor din punct de vedere al siguranţei sanitare, în perspectiva redeschiderii spaţiilor de cazare

    Grupul hotelier Accor şi Bureau Veritas, companie specializată în servicii de testare, inspecţie şi certificare, au creat un ghid pentru industria ospitalităţii care prezintă standardele de siguranţă şi protocoalele de igienă adecvate pentru a permite redeschiderea unităţilor de cazare, precum şi zona de birouri şi catering.

    Înainte de a-şi rezerva următorul sejur, clienţii europeni vor putea verifica pe un site web dedicat al Bureau Veritas, dacă un anumit hotel sau restaurant a fost certificat sau nu de către Bureau Veritas.

    “Primirea, ocrotirea şi îngrijirea altora reprezintă însuşi ADN-ul Accor şi sunt în centrul a ceea ce facem. Astăzi, mai mult decât oricând, angajaţii, clienţii şi partenerii noştri trebuie să fie încrezători în abilitatea noastră de a le oferi cea mai bună primire posibilă. Ca lider european în materie de ospitalitate, este datoria noastră să anticipăm nevoile şi să răspundem cerinţelor de sănătate şi securitate, respectând cele mai înalte standarde”, a declarat Franck Gervais, CEO Accor Europe.

    Proiectul a fost realizat în parteneriat cu medici şi epidemiologi şi a fost dezvoltat în colaborare cu proprietarii şi asociaţiile comerciale Accor.

    ”Astăzi, cu această etichetă, avem capacitatea de a răspunde noilor aşteptări ale societăţii noastre în ceea ce priveşte sănătatea şi siguranţa. Această etichetă va contribui la redeschiderea cu încredere a industriei ospitalităţii şi a restaurantelor. Suntem mândri să lucrăm cu Accor, la început în Franţa şi, ulterior, în toate ţările europene. Întreaga industrie va beneficia de această abordare, deoarece fiecare companie ar putea solicita să fie certificată de Bureau Veritas.”, a spus Jacques Pommeraud, CEO Bureau Veritas Africa şi Franţa.

    Eticheta va acoperi atât cazarea, cât şi cateringul şi va stabili standardele sanitare aplicabile tuturor hotelurilor Grupului, precum şi ale altor lanţuri şi hoteluri independente.

    Proiectul va fi prezentat în zilele ce urmează în cadrul Alliance France Tourisme, precum şi către ministerele relevante (ministerele franceze ale turismului, sănătăţii şi muncii), astfel încât aceştia să se implice activ – şi să valideze – standardele recomandate.

    Grupul Accor are un portofoliu de 39 de mărci hoteliere, printre care Ibis, Mercure, Novotel, Sofitel, Pullman. 

     

  • Pentru călători, nu turişti

    „Aventura mea în domeniul turismului a început în urmă cu trei ani, atunci când am fondat proiectul Wildventure Romania, proiect prin intermediul căruia am centralizat peste 180 de experienţe din nişa turismului rural premium, pe care le-am promovat. Practic, am reuşit să scot la iveală România frumoasă şi să o prezint unui public de câteva sute de mii de persoane, dintre care o parte s-au transformat în clienţi recurenţi ai acestor servicii”, spune Radu Fusea, fondatorul platformei Travlocals.com.
    Aceasta nu este prima sa încercare în domeniul antreprenoriatului, Radu Fusea administrând de-a lungul timpului firme din domeniul imobiliarelor sau al vânzărilor. „De asemenea, am petrecut câţiva ani şi în cadrul unei corporaţii, ca inginer proiectant, loc din care am dobândit anumite competenţe ce s-au dovedit foarte utile în businessurile ulterioare.” Pe 1 decembrie, anul trecut, Radu Fusea lansează
    Travlocals.com, o platformă de rezervări care promovează cazări şi experienţe locale, atent selecţionate. „Totul a pornit de la o nevoie pe care am identificat-o, fără ca măcar să o caut. Mi se întâmpla adesea să văd în momente nepotrivite anumite experienţe pe care mi-ar fi plăcut să le încerc, dar când aveam nevoie de ele erau de negăsit. Aşa am hotărât să le descopăr pe toate şi să le centralizez în cadrul unei singure platforme, axate exclusiv pe aşa ceva. Astfel, comunitatea dezvoltată în jurul acestor servicii le poate rezerva mai simplu, mai rapid şi, foarte important, necomisionat.”
    Modul de funcţionare al platformei este următorul: „Partenerii noştri sunt acceptaţi în urma unei verificări atente, iar ulterior sunt promovaţi
    în baza unor abonamente.
    Travlocals.com nu ia parte la procesul de plată, aceasta realizându-se necomisionat, direct între client şi gazdă, oferind astfel garanţia celui mai bun preţ”. Astfel, platforma oferă conturi individuale gazdelor, din care îşi pot administra personal rezervările, disponibilităţile, tarifele şi orice alte detalii, aşa cum o fac în cadrul celor mai moderne platforme internaţionale de booking. Clienţii pot rezerva serviciile promovate în cadrul platformei cu sau fără cont personal.
    „Pentru a aduce platforma Travlocals.com am studiat foarte mult, am muncit la fel de mult şi am investit aproximativ 120.000 de euro. Un procent semnificativ din această sumă a mers către marketing, pe care l-am considerat la fel de important precum dezvoltarea platformei.”
    În acest moment, pe platforma Travlocals.com sunt 60 de cazări listate şi 10 experienţe, de la tururi cu bicicleta în Roşia Montană, până la observarea bizonilor sau a urşilor în locurile care găzduiesc astfel de animale, degustări de vinuri sau plimbări cu sania trasă de câini husky.
    „Pe Travlocals.com promovăm cazarile autentice în case tradiţionale, case boiereşti, conace sau castele, dar şi cazări mai spectaculoase, recent intrate pe piaţa turismului românesc, cum ar fi glampingurile sau căsuţele în copac. Practic, suntem interesaţi de toate serviciile care pot oferi turiştilor o experienţă aparte, care să le rămână în suflet pe tot restul vieţii. Pe noi nu ne interesează turismul de masă.”
    Mai departe, platforma are deja înregistrate 364 de conturi de client, în condiţiile în care rezervările nu sunt condiţionate de crearea unui cont, 394 de rezervări sau solicitări de rezervare, în condiţiile în care de aproximativ o lună ne aflăm în pandemie de COVID-19.
    „Începutul a fost foarte greu, însă odată ce am pus afacerea pe roate, vorba s-a răspândit în comunitate, iar acum ne este mult mai uşor să încheiem contracte cu potenţialii parteneri.”
    În contextul în care platforma are doar patru luni de la lansare, Radu Fusea spune că este prea devreme pentru a vorbi de rezultate financiare. Izbucnirea pandemiei de COVID-19 şi obligaţia la izolare pe care aceasta a declanşat-o fac ca estimările pentru anul în curs să fie şi mai greu de făcut, dar cu toate acestea antreprenorul îşi păstrează optimismul.
    „Estimările noastre pentru acest an sunt semnificativ influenţate de pandemie, însă, până la apariţia acestei probleme aveam o medie de 15 noi parteneriate încheiate lunar. Obiectivul nostru, având în vedere datele actuale, este de a ajunge la 150 de parteneri până la finele anului şi de a le oferi tuturor rezultatele aşteptate, astfel încât să putem prelungi contractele.”
    Radu Fusea mai este optimist dintr-un motiv, chiar dacă acum este evident că numărul de rezervări sau de parteneriate a scăzut semnificativ.
    „Cele mai recente studii sociologice arată că noile generaţii nu se mai axează pe a avea, a deţine, ci pe a fi, a trăi, a experimenta. Aşadar, observăm un prim avantaj pentru turismul bazat pe experienţe cu iz local, acesta fiind capabil să satisfacă noile nevoi.”
    În plus, actuala criză va schimba semnificativ turismul, promotorii experienţelor locale, autentice urmând a avea de câştigat, crede Fusea.
    „În contextul actual al pandemiei globale, turismul la distanţe mari va deveni din obişnuinţă, cum era până în prezent, un lux. Teama de locurile aglomerate, rezervările cu mult timp înainte, combinate cu incertitudinea în care ne aflăm, vor face ca turismul fiecărei ţări să se bazeze pe propriii cetăţeni.  Dacă ne referim în mod particular la turismul rural, bazat pe experienţe locale, este uşor să ne dăm seama că va avea mai mult de câştigat, întrucât chiar dacă vor călători în ţară, românii vor evita pentru o perioadă locurile aglomerate.” Astfel, planurile de supravieţurire sunt făcute, intenţia echipei Travlocals.com fiind de a duce conceputul peste graniţe.
    „Planurile noastre sunt să acoperim o mare parte din piaţa românească a experienţelor cu iz local, iar ulterior să internaţionalizăm proiectul. Vom începe cel mai probabil cu ţările din Europa de Est, întrucât acestea şi-au conservat mai bine tradiţiile şi obiceiurile, încadrându-se excelent în tiparul proiectului nostru.”
    Mai departe, Radu Fusea caută o soluţie pentru realizarea plăţilor online prin intermediul platformei, reglementările actuale fiind o piedică în acest sens. „De asemenea, intenţionăm să dezvoltăm şi o aplicaţie mobilă. Vom fi mereu atenţi să îmbunătăţim serviciile oferite de platformă atât la nivel de user experience, cât şi la nivel de securitate.”
    Investiţiile în zona de marketing, pentru vizibilitatea brandului vor continua şi ele. „Odată ce toate acestea vor fi puse la punct, vom avea drum liber spre scalarea proiectului la nivel internaţional.”
    Astfel, deşi acum singurele călătorii posibile sunt cele imaginare, odată cu depăşirea acestei crize, ar trebui să rezulte şi un nou mod de a face turism. Iar până atunci, Travlocals.com, proiect început acum patru luni, ar trebui să ajungă la maturitate, la fix pentru noua specie de călători.

  • Comisia pentru drepturile omului a eliminat privilegiile pe care le-ar fi primit Avocatul Poporului. Ea urma să aibă salariu şi pensie specială de judecător ÎCCJ, cazare gratuită şi paşaport diplomatic

    Deputaţii din Comisia pentru drepturile omului au avizat iniţiativa privind organizarea şi funcţionarea Avocatului Poporului

    Adriana Săftoiu a propus un amendament, care a fost aprobat, pentru eliminarea beneficiilor pe care urma să le primească Avocatul Poporului

    Avocatul Poporului urma să aibă salariu şi pensie specială de judecător ÎCCJ, cazare gratuită şi paşaport diplomatic

    Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor a eliminat privilegiile care urmau să fie date Avocatului Poporului. Acesta din urmă ar fi avut salariu şi pensie specială de judecător ICCJ şi paşaport diplomatic, însă Adriana Săftoiu a propus un amendament şi beneficiile au fost eliminate.

    „Problema PLX 102 este modul în care este reglementat statutul conducerii instituţiei Avocatul Poporului, fiind asimilaţi cu magistraţii de la Înalta Curte, respectiv Curtea de necesară pentru îmbunătăţirea mecanismelor de funcţionare a instituţiei, dar riscul e ca această lege să fie considerată neconstituţională din cauza modului în care este reglementat statutul. Propunerea mea este să eliminăm din PLX referirile la statut”, a declarat Adriana Săftoiu în timpul şedinţei Comisiei drepturilor omului din Camera Deputaţilor, care s-a desfăşuta online.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Unde să fugi de telefon: ce e de făcut dacă vreţi să nu mai folosiţi atât de mult telefonul

    Dacă, totuşi, vor să petreacă o vacanţă în linişte, există anumite locuri care-i ajută să se descurce fără avantajele tehnologiei moderne ca telefonia mobilă sau internetul fără fir. Printre acestea, conform Washington Post, se numără un complex de 17 bungalouri din Costa Rica, Lapa Rios Ecolodge, situat în pădurea tropicală de pe Peninsula Osa, unde nu este semnal la telefon şi nici internet, oaspeţii petrecându-şi timpul în natură. O fostă mănăstire la nord de Roma, Eremito, aflată la jumătate de oră depărtare de orice drum şi accesibilă doar cu vehicule 4×4, a fost special amenajată ca să-i ajute pe cei care-i trec pragul să se detaşeze de tehnologie, camerele nefiind prevăzute cu televizor sau internet, iar la mesele luate în comun fiind obligatorie tăcerea. În America de Nord, în Alaska, se află cabana Ultima Thule Alaska Lodge, la care se ajunge cu avioanele unităţii de cazare, turiştii fiind preluaţi de la Anchorage şi neputând ajunge altfel acolo. Situată în cel mai mare parc natural din SUA, Wrangell-St. Elias National Park and Preserve, nu beneficiază de acoperire din partea reţelelor de telefonie mobilă, iar conexiunea la internet este foarte lentă. Temerarii pot opta pentru Skylodge Adventure Suites din Peru, din apropiere de Machu Picchu, unde cazarea se face în nişte capsule prinse de munte cu cabluri. Turiştii pot admira stelele, dormi şi mânca, neavând semnal la telefon şi nici internet. 

  • Cum poţi să ai o experienţă de localnic în calitate de turist

    Motivul nu îl constituie neapărat bugetul, ci dorinţa de a avea o experienţă diferită de cele promovate prin pachete turistice obişnuite şi de a cunoaşte mai bine cultura şi viaţa locală. Chiar şi agenţii de turism de pe segmentul de lux primesc cereri de la turişti să li se aranjeze şederea pe la gazde din locurile pe care le vizitează, acestea trebuind astfel să modifice ofertele în consecinţă şi să le permită clienţilor să nu se cazeze la hoteluri luxoase. Turiştii primesc chiar sugestii de gazde şi cartiere din zonele în care doresc să călătorească pe baza preferinţelor culinare sau muzicale, de exemplu. Au apărut până şi platforme online care facilitează găsitul de gazde, cum ar fi homestay.com, lansată în 2013 şi care în prezent activează în 142 de ţări. Statul pe la localnici este preferat şi de turiştii care nu sunt mulţumiţi de oferta hotelieră redusă dintr-un loc anume ori de cei care caută linişte în oraşe sau vor să viziteze zone mai greu accesibile, cum ar fi una izolată din Munţii Altai, unde cei care ajung acolo sunt cazaţi în colibe din lemn de pin, gazdă fiindu-le un vânător de lupi.

  • Afacerea inedită facută de un tânăr din România. Acesta a dezvoltat cea mai ciudată şi interesantă metodă de cazare – GALERIE FOTO

    La 21 de ani, Ionel Burtea, un tânăr din oraşul Ţicleni, judeţul Gorj, pe vremea când era în ultimul an, la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, la ASE, şi-a convins familia să investească într-o plantaţie de mure şi zmeură.

    Plantaţia s-a înfiinţat în 2017, iar părinţii tânărului au devenit între timp angajaţii săi.

    „În urmă cu trei ani am înfiinţat plantaţia, cu fonduri proprii. Aveam un teren moştenit de la bunici. Până în prezent am investit 100.000 de euro, treptat. În primul an a fost un hectar, ajutat de părinţi, împrumuturi, reinvestirea profitului. Am început cu un hectar şi în momentul acesta avem şapte hectare plantate, din care cinci sunt pe rod”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Ionel Burtea.

    De anul viitor, acesta doreşte ca un alt vis să devină realitate. Vrea să ofere locuri de cazare în butoaie lângă plantaţia de mure, o idee pe care a descoperit-o în Portugalia.

     

    „Am depus actele pentru autorizaţie, pentru a face o zonă de agroturism, în formă de butoi. Va fi cazarea turiştilor în butoaie de lemn, şase metri lungime pe patru, cu încălzire, va fi de genul full-time, nu doar vara. Dorim să promovăm foarte mult zona noastră, o să fie în plantaţie efectiv. Proiectul l-am văzut în Portugalia şi am zis de ce nu şi l-a noi? Există la o cramă de viţă de vie. O să venim şi cu ceva autentic. Vrem să aducem şi case tradiţionale olteneşti, foarte foarte vechi. Am nivelat terenul şi pregătim lemnul. E o investiţie pe termen lung. Începem cu cinci butoaie în 2020 şi vrem să ajungem în doi ani la 20 de unităţi de cazare. O să fie tip cameră, fiecare butoi o să reprezinte o cameră, cu pat matrimonial. O experinţă inedită, fiind şi în apropierea operelor lui Brâncuşi, de Târgu-Jiu”, a afirmat Burtea.