BusinessMagazin

Tag: caz

  • Mişcare fulger făcută de ANAF în această lună. Verifică aici dacă eşti pe lista Fiscului

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va publicat în această lună lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T1 2022, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T1 2022. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.

    Obligaţiile fiscale pentru T1 2022 sunt aferente perioadei ianuarie – martie 2022. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.

    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite.

    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.

    Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:
    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 
    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 
    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • Coronavirus în România: peste 3.000 de cazuri noi şi 44 de decese

    În ultimele 24 de ore au fost confirmate 3.168 e cazuri noi de COVID-19, cu 581 mai puţine decât cele înregistrate în ziua anterioară. 44 de români au murit, şase decese fiind anterioare intervalului.

    De vineri până sâmbătă au fost înregistrate 3.168 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, cu 581 mai puţine decât în ziua anterioară. 412 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienţi reinfectaţi.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 285 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În spitale sunt internate în secţii cu COVID-19 un număr de de 2.903 persoane, cu 217 mai puţine decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 463 de persoane, cu două mai puţine decât în ziua anterioară.

    Dintre cei 463 de pacienţi internaţi la ATI, 411 sunt nevaccinaţi.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 191 sunt minori, 190 fiind internaţi în secţii, cu 22 mai puţin decât în ziua anterioară şi unul la ATI, cu unul mai puţin decât în ziua anterioară.

    Până sâmbătă, 19 martie, 64.669 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SarsCov-2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate de către INSP 44 de decese (22 de bărbaţi şi 22 de femei), dintre care 6 anterioare intervalului de referinţă.

    Dintre cele 44 decese, două au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, două la categoria de vârstă 50- 59 de ani, opt la categoria de vârstă 60-69 de ani, 11 la categoria de vârstă 70-79 de ani şi 21 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    42 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, un pacient a fost înregistrat fără comorbidităţi, iar pentru un pacient nu au fost raportate până în prezent comorbidităţi.

    Din totalul de 44 pacienţi decedaţi, 37 au fost nevaccinaţi şi şapte vaccinaţi. Pacienţii vaccinaţi aveau vârsta intre 40-89 de ani. Toţi pacienţii vaccinaţi care au decedat prezentau comorbidităţi.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 10.106 teste RT-PCR (5.817 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 4.289 la cerere) şi 17.785 de teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 12.668.126 teste RT-PCR şi 9.072.848 teste rapide antigenice.
     

  • Unde ne ascundem în caz de atac. Lista completă a adăposturilor civile şi buncărelor din România. DOCUMENT

    În contextul războiului din Ucraina şi a creşterii tensiunilor de la graniţă, şeful DSU, Raed Arafat, cere eliberarea adăposturilor de protecţie civilă. România are peste 4.500 de astfel de ”buncăre” pe teritoriul ţării. 

    „Din păcate, unele adăposturi din blocuri sunt utilizate cu alte scopuri. Va trebui să fie refăcute, rearanjate şi redate destinaţiilor iniţiale. Foarte puţin probabil să fie nevoie, dar avem obligaţia să fim pregăţi”.

    „IGSU lucrează în acest sens pentru reactualizarea situaţiei. Din păcate, nimeni nu s-a gândit că vor fi situaţii pentru care e bine să ne pregătim. Nu înseamnă că ne aşteptăm să avem o problemă noi, dar pregătirea este obligatorie. Din păcate, unele adăposturi din blocuri sunt utilizate cu alte scopuri şi aici va trebui să fie refăcute, rearanjate şi redate destinaţiilor. De acest lucru se ocupă colegii de la IGSU şi cu autorităţile locale şi vom intensifica acţiunile noastre şi rugămintea către cei care gestionează aceste adăposturi e să respecte regulile pentru care ele au fost create. Deci aceste adăposturi trebuie să rămână funcţionale ca adăposturi, aşa cum era destinaţia lor iniţială”, spune Raed Arafat.

    Vedeţi AICI lista completă a adăposturilor de protecţie civilă din România. 

  • Tensiunile au atins cote maxime, rachetele nucleare au fost pregătite: Detaliile pe care trebuie să le ştie toţi românii despre ce va urma

    În contextul războiului din Ucraina şi al declaraţiilor recente ale preşedintelui rus, Vladimir Putin, vă prezentăm mai jos cele mai importante aspecte privind paşii de urmat în cazul unui atac nuclear.

    În data de 27 februarie, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a pus  în alertă forţele nucleare ale Rusiei din cauza tensiunilor majore cu lumea occidentală în privinţa atacului militar din Ucraina, scria The Washington Post.

    Potrivit Wikipedia, armele nucleare sunt dispozitive ce eliberează, într-o manieră explozivă, energia nucleară produsă de o reacţie în lanţ de fisiune sau fuziune. Aceste forţe fac parte dintr-o categorie de arme de distrugere în masă, destinate uciderii a unui număr foarte mare de oameni şi distrugerea biosferei.

    În continuare vă prezentăm, o parte, din paşii de urmat în cazul unui război nuclear, conform recomadărilor Nuclearelectrica.

    • Adăpostirea –

    A sta adapostit in casa este un mod foarte eficace de reducere a expunerii la radiatii. Ramanand inauntru cu usile si geamurile inchise puteti reduce expunerea la radiatii cu pana la 40%.

    O incinta dintr-o cladire reprezinta un bun adapost. Daca vi se va comunica sa ramaneti acasa, la serviciu sau la scoala, faceti urmatoarele:

    • Intrati intr-o incapere.
    • Inchideti toate usile, ferestrele si gurile de aerisire.
    • Opriti sistemele de ventilatie (daca exista).

    Nu folositi telefoanele decat daca este absolut necesar; liniile telefonice trebuie sa ramana libere pentru operatorii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta.

    Daca va aflati in masina, inchideti geamurile si sistemul de ventilatie si parasiti zona afectata.

    Daca ati fost in aer liber in timpul urgentei, scoateti-va hainele si inchideti-le in saci de plastic. Curatati-va parul si corpul prin spalare. Aceasta precautie va indeparta particulele de praf radioactiv de pe dumneavoastra. Cand va puneti alte haine, luati-le dintr-un dulap inchis.

    FITI UN BUN VECIN. Daca vedeti pe cineva afara, sfatuiti-l sa se adaposteasca. Informati si ajutati persoanele cu handicap.

    NU INTRATI IN PANICA. Adapostirea in incaperi inchise ofera o protectie considerabila impotriva radiatiilor.

    Asteptati alte instructiuni difuzate la radio sau TV.

    • Daca vi se comunică să evacuaţi zona-

    Daca sunteti anuntati sa parasiti locuinta, scoala sau serviciul, fiecare dintre dumneavoastra trebuie in primul rand sa impacheteze urmatoarele, NUMAI DACA ESTE POSIBIL:

    • O perna, doua paturi si doua cearsafuri sau un sac de dormit.
    • O mica saltea din burete.
    • O jacheta sau un palton.
    • Doua randuri de haine.
    • Medicamentele prescrise si alte medicamente necesare.
    • Nu este nevoie sa luati alimente in afara celor special prescrise de medic.
    • Articole de toaleta.
    • Acte de identitate, bani, carti de credit, carnete CEC, etc.
    • Un aparat de radio.
    • Numerele de telefon ale rudelor sau prietenilor apropiati.

    Dupa ce ati facut cele de mai sus luati toate masurile de prevedere obisnuite pentru o plecare de acasa pentru o zi.

    Inchideti ferestrele si incuiati intrarile in casa.

    -Evacuarea –

    Atunci cand exista sau este prevazuta o emisie radioactiva, o parte sau toata comunitatea dumneavoastra poate fi evacuata.

    Veti fi sfatuiti sa va parasiti locuintele sau locurile de munca si sa mergeti la Centrul de Primire desemnat pentru localitatea dumneavoastra.

    Toate informatiile necesare despre evacuare vor fi transmise la radio si TV sau vor fi anuntate prin megafoanele masinilor de Politie.

    Veti avea timp mai mult decat suficient sa va impachetati articolele importante, sa inchideti aparatele electrice, sa va ocupati de animale, sa inchideti locuinta si sa parasiti zona.

    Veti fi imbarcat in autobuze, trenuri sau alte mijloace de transport si veti fi dusi la Centrele de Primire; daca aveti masina personala, o puteti folosi.

    La Centrul de Primire se va verifica starea dumneavoastra de contaminare si daca va fi necesar veti fi decontaminat. Apoi veti fi inregistrat in vederea asigurarii hranei si adapostirii sau acordarii oricarei alte asistente daca este nevoie. Daca doriti, va puteti face propriile aranjamente in privinta hranei si cazarii in localitatile neafectate din afara zonei evacuate.

    -Protejarea tiroidei –

    Daca in aer exista iod radioactiv, el este introdus in plamani prin inhalare si de acolo, o parte va patrunde in sistemul circulator, de unde va fi absorbit de glanda tiroida. O masura eficace de a preveni absorbirea iodului radioactiv de catre tiroida este administrarea pastilelor de KI (iodura de potasiu). Iodul stabil (neradioactiv) din aceste pastile va fi repede absorbit de tiroida, ducand la oprirea acumularii de iod radioactiv de catre aceasta. Iodul radioactiv va fi apoi eliminat mai repede din organism prin functiile naturale ale corpului. O alta masura contra inhalarii iodului radioactiv este aceea de a ramane adapostit in casa. Pastilele de iodura de potasiu (KI) nu protejeaza corpul de alte substante radioactive. A va adaposti, a va schimba hainele si a face dus raman cele mai bune masuri de protectie impotriva altor substante radioactive.

    Administrarea de pastile de KI trebuie facuta rapid in cazul unei urgente. Astfel de pastile vor fi disponibile si la Centrele de Primire Evacuati organizate de Autoritatile Publice pentru a fi distribuite. Scolile din localitatea dumneavoastra vor avea cantitati suficiente de pastile pentru copii. Personalul scolilor va administra aceste pastile copiilor atunci cand va fi necesar.

    Ghidul complet al Nuclearelectrica poate fi consultat AICI

     

  • Românii care refuză încorporarea în caz de război vor face 7 ani de închisoare. Categoria de vârstă vizată

    Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război. Legislaţia românească prevede pedepse cu închisoarea pentru persoanele care refuză să se supună unui ordin de încorporare venit de la o autoritate militară.

    Există însă etape premergătoare, decise de Preşedintele României.

    Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război, potrivit Codului Penal
    Potrivit Codului Penal este infracţiune refuzul unei persoane de a fi încorporată în armată, în cazul solicitărilor în scris formulate de autorităţi.

    Potrivit art. 432 din Codul Penal, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

    Totuşi, dacă fapta este prevăzută în Codul Penal, se introduce o condiţie esenţială de aplicare a art. 432: să existe „RĂZBOI” ori „STARE DE ASEDIU”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • ATENŢIE! Mişcare fulger făcută de ANAF. Verifică AICI dacă te afli pe lista neagră a Fiscului

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T4 2021, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T4 2021. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T4 2021 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2021.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

     

     

  • ​​Institutul de Sănătate Publică a modificat perioada de la care se poate face legătură epidemiologică între două persoane de la zece zile la şapte

    Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a actualizat definiţia de caz pentru o persoană care a avut contact direct cu un caz infectat cu coronavirus, stabilind perioada de legătură între două persoane la şapte zile, nu la zece, cum era anterior.

    Noua perioadă a fost publicată în documentul INSP la 8 februarie.

    Ziarul Financiar a scris la 7 februarie despre lipsa de coordonare între instituţiile statului, care au scăzut perioada de carantină la contactul direct de la 10 zile, la 5 zile, însă în acelaşi timp, pe baza definiţiei de caz a INSP, legatura epidemiologică între o persoană pozitivă şi contacţii ei se întindea pe o perioadă de 10 zile anterioare pozitivării.

    Acest lucru ar fi dus la cazuri în care persoane care s-au întâlnit cu pacienţi confirmaţi ulterior ar fi fost nevoite să stea încă 5 zile în carantină, deşi de la momentul întâlnirii până la pozitivare ar fi trecut deja dublul acestei perioade.

    INSP este o instituţie aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii şi are mai multe centre, printre care şi Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, care se ocupă cu supravegherea epidemiologică în cazul unor epidemii, pandemii.

  • Cazul România vs fraţii Micula, din 2019, a ajuns pe masa Comisiei Europene: Bruxelles sesizează Curtea de Justiţie a UE pentru a face lumină în acest caz

    Comisia Europeană a decis să sesizeze Curtea de Justiţie a UE în legătură cu o hotărâre a Curţii Supreme a Regatului Unit din 19 februarie 2020 în urma căreia România trebuie să plătească despăgubiri fraţilor Ioan şi Viorel Micula, deşi o decizie anterioară a Comisiei decisese că sumele vizate încălcau normele UE privind ajutoarele de stat.

    Decizia instanţelor din Regatul Unit se referă la un proces mai vechi dintre România şi Ioan şi Viorel Micula, doi investitori cu cetăţenie suedeză.

    În 2013, Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii – ICSID de la Washington a dat câştig de cauza fraţilor Ioan şi Viorel Micula într-un proces cu statul român, aprobând plata unor despăgubiri de aproape 400 milioane euro (datorii plus penalităţi),  dar în 2015 Comisia Europeană a calificat aceste sume drept ajutor de stat şi a interzis punerea în aplicare a hotărârii.

    În 2019, Tribunalul UE a anulat însă decizia Comisiei Europene, iar Guvernul condus de Ludovic Orban a plătit sumele datorate către fraţii Micula, după ce oamenii  de afaceri au blocat conturile unor companii de stat.

    În 2014, fraţii Micula au solicitat recunoaşterea deciziei dată de ICSID în Regatul Unit.

    Ce precizează comunicatul Comisiei Europene:

    Hotărârea pronunţată în Regatul Unit

    În decembrie 2013, o instanţă de arbitraj, constituită sub egida Convenţiei Internaţionale pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii (ICSID), a pronunţat o hotărâre prin care a constatat că România a încălcat un tratat bilateral de investiţii încheiat în 2003 cu Suedia. Ca parte a procesului de aderare la UE, România a revocat în 2005 o schemă de încurajare a investiţiilor, cu patru ani înainte de expirarea sa planificată, pentru a-şi alinia legislaţia naţională la normele UE privind ajutoarele de stat. Instanţa de arbitraj a dispus ca România să îi despăgubească pe reclamanţi, Ioan şi Viorel Micula, doi investitori cu cetăţenie suedeză, precum şi societăţile lor înregistrate în România, pentru faptul că nu au beneficiat pe deplin de schema respectivă.

    Cu toate acestea, în urma unei investigaţii amănunţite, la 30 martie 2015, Comisia a adoptat o decizie în care concluziona că suma plătită de România drept despăgubiri încalcă normele UE privind ajutoarele de stat şi prin care obliga România să recupereze despăgubirile de la beneficiarii hotărârii.

    În 2014, beneficiarii hotărârii arbitrale au solicitat recunoaşterea acesteia în Regatul Unit. Potrivit Curţii Supreme a Regatului Unit, obligaţiile care îi reveneau Regatului Unit în acel moment în temeiul dreptului Uniunii nu împiedicau presupusa sa obligaţie internaţională de a recunoaşte şi de a executa hotărârea arbitrală în temeiul Convenţiei ICSID. Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea Supremă a Regatului Unit s-a bazat pe articolul 351 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care menţine obligaţiile internaţionale pe care statele membre le au înainte de aderarea la UE faţă de ţări terţe în cazul în care aceste obligaţii intră în conflict cu obligaţiile care le revin în temeiul dreptului Uniunii.

    În momentul în care Curtea Supremă a Regatului Unit şi-a pronunţat hotărârea, procedurile privind validitatea deciziei din 2015 a Comisiei erau pendinte în faţa instanţelor Uniunii. La 25 ianuarie 2022, Curtea de Justiţie a anulat o hotărâre a Tribunalului care anula decizia Comisiei şi a concluzionat că normele UE privind ajutoarele de stat erau pe deplin aplicabile măsurii în cauză şi că, totodată, Comisia avea competenţa de a evalua măsura respectivă.

    Decizia Comisiei

    Comisia consideră că Regatul Unit:

    • a încălcat principiul cooperării loiale prin faptul că s-a pronunţat referitor la o problemă juridică cu privire la care instanţele Uniunii fuseseră deja sesizate, şi anume interpretarea şi aplicarea articolului 351 din TFUE şi validitatea deciziei Comisiei din 2015 în chestiunea respectivă;
    • a încălcat articolul 351 din TFUE prin faptul că a interpretat şi a aplicat în mod eronat această dispoziţie în împrejurările menţionate mai sus. Acest lucru a subminat efectele deciziei Comisiei, în care se constata că dispoziţia menţionată nu se aplică hotărârii arbitrale;
    • a încălcat articolul 267 din TFUE prin faptul că nu a adresat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene o trimitere preliminară privind aplicarea articolului 351 din TFUE în ceea ce priveşte recunoaşterea şi punerea în aplicare a unei hotărâri ICSID în UE şi validitatea deciziei Comisiei în această privinţă;
    • a încălcat articolul 108 alineatul (3) din TFUE prin faptul că nu a respectat, în ceea ce priveşte executarea hotărârii arbitrale, efectul suspensiv al deciziei din 2014 a Comisiei de a iniţia o procedură oficială de investigare a ajutoarelor de stat.

    Comisia consideră că hotărârea Curţii Supreme a Regatului Unit are implicaţii semnificative pentru aplicarea dreptului Uniunii în cazul litigiilor în materie de investiţii, în special în ceea ce priveşte (i) hotărârile arbitrale pronunţate pe baza unui tratat bilateral de investiţii intra-UE sau (ii) aplicarea în interiorul UE a Tratatului privind Carta energiei. Comisia consideră că recunoaşterea şi executarea unor astfel de hotărâri de către instanţele din Regatul Unit sunt incompatibile cu dreptul Uniunii; acestea ar eluda şi ar submina eforturile Comisiei de a asigura executarea efectivă a hotărârilor care reiterează supremaţia dreptului Uniunii asupra hotărârilor arbitrale în contextul litigiilor în materie de investiţii în interiorul UE, care sunt incompatibile cu dreptul Uniunii şi, prin urmare, nu pot fi executate. În acest context, Comisia a iniţiat recent acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor.

    Prin urmare, Comisia a decis să trimită Regatul Unit în faţa Curţii de Justiţie a UE.

    În temeiul articolului 87 din Acordul de retragere, Comisia poate, în termen de patru ani de la încheierea perioadei de tranziţie, să iniţieze proceduri în faţa Curţii de Justiţie, în cazul în care consideră că Regatul Unit nu şi-a îndeplinit, înainte de încheierea perioadei respective, o obligaţie care îi revenea în temeiul tratatelor. În conformitate cu articolul 89 din Acordul de retragere, hotărârile Curţii de Justiţie în astfel de proceduri au caracter obligatoriu în toate elementele lor pentru Regatul Unit şi pe teritoriul acestuia.

    Context

    În 2005, România a abrogat o schemă de ajutor de stat ilegală, aceasta fiind o condiţie prealabilă pentru aderarea sa la Uniunea Europeană. Ca răspuns, investitorii suedezo-români Ioan şi Viorel Micula, precum şi societăţile înregistrate în România controlate de aceştia au iniţiat proceduri de arbitraj în temeiul unui tratat bilateral de investiţii din 2003 încheiat între România şi Suedia.

    În 2013, o instanţă de arbitraj (constituită sub egida Convenţiei ICSID) le-a acordat investitorilor respectivi despăgubiri pentru ajutorul de stat pe care l-ar fi primit, plus pierderea de profit, dacă schema nu ar fi fost abrogată în 2005 şi ar fi continuat, astfel cum era prevăzut iniţial, până în 2009.

    În 2015, Comisia a adoptat o decizie prin care a constatat că executarea de către România a hotărârii arbitrale constituia un ajutor de stat ilegal şi incompatibil, întrucât implica plata unor despăgubiri pentru ajutoarele de stat nepercepute. În special, Comisia a constatat că, prin faptul că a plătit despăgubiri reclamanţilor, România le-ar acorda avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare incompatibilă care fusese abrogată. Această decizie a Comisiei a interzis României să plătească despăgubirile prevăzute în hotărârea arbitrală şi a obligat România să recupereze orice sumă deja plătită. Beneficiarii hotărârii arbitrale au contestat decizia în faţa Tribunalului Uniunii Europene.

    În 2014, beneficiarii hotărârii arbitrale au solicitat recunoaşterea acesteia în Regatul Unit. În 2017, Înalta Curte de Justiţie (Anglia şi Ţara Galilor) a respins contestaţia României privind recunoaşterea hotărârii, însă a suspendat executarea acesteia până la soluţionarea procedurilor de către instanţele Uniunii. În 2018, Curtea de Apel din Regatul Unit a respins un recurs introdus de beneficiari împotriva suspendării executării hotărârii. Comisia a intervenit în procedurile respective.

    În 2019, Tribunalul Uniunii Europene a anulat decizia din 2015 a Comisiei.

    În 2020, Curtea Supremă a Regatului Unit a admis un recurs incident introdus de beneficiarii hotărârii arbitrale împotriva hotărârii pronunţate de Curtea de Apel şi a ridicat suspendarea executării hotărârii în cauză. Comisia a intervenit în procedurile respective.

    În 2020, Comisia a trimis Regatului Unit o scrisoare de punere în întârziere şi, în 2021, un aviz motivat în care a prezentat încălcările dreptului Uniunii pe care le-a considerat ca fiind rezultatul hotărârii Curţii Supreme a Regatului Unit.

    În 2022, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a admis un recurs introdus de Comisie împotriva hotărârii din 2019 a Tribunalului, concluzionând că normele UE privind ajutoarele de stat erau pe deplin aplicabile măsurii în cauză, iar Comisia avea competenţa de a evalua măsura respectivă. Astfel, Curtea a reinstituit decizia din 2015 a Comisiei şi a trimis Tribunalului cauza spre rejudecare pentru examinarea celorlalte motive.

  • Românii care refuză încorporarea în caz de război, 7 ani de închisoare. Categoria de vârstă vizată

    Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război. Legislaţia românească prevede pedepse cu închisoarea pentru persoanele care refuză să se supună unui ordin de încorporare venit de la o autoritate militară.

    Există însă etape premergătoare, decise de Preşedintele României.

    Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război, potrivit Codului Penal
    Potrivit Codului Penal este infracţiune refuzul unei persoane de a fi încorporată în armată, în cazul solicitărilor în scris formulate de autorităţi.

    Potrivit art. 432 din Codul Penal, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

    Totuşi, dacă fapta este prevăzută în Codul Penal, se introduce o condiţie esenţială de aplicare a art. 432: să existe „RĂZBOI” ori „STARE DE ASEDIU”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Unde duce haosul din instituţii: autorităţile au relaxat condiţiile de carantină, dar nu au schimbat şi definiţia de caz la contactul direct

    Lipsa de coordonare între instituţiile statului iese din nou la iveală când două reguli privind carantina şi definiţia de caz contact direct nu se sincronizează ca durată.

    Comitetul de Situaţii de Urgenţă CNSU) a propus nişte reguli, adoptate ulterior, care prevăd carantina timp de 5 zile a persoanelor care au contact direct cu un caz pozitiv, însă definiţia de caz a Institutului de Sănătate Publică (INSP) spune că legatura epidemiologică între o persoană pozitivă şi contacţii ei se întinde pe o perioadă de 10 zile anterioare pozitivării.

    În acest context, dacă o persoană s-a întâlnit acum 10 zile cu un caz depistat pozitiv astăzi, este considerată contact direct şi trebuie să stea în carantină timp de 5 zile, deşi a trecut un timp dublu de la momentul întâlnirii.

    „Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 10 zile anterioare datei debutului”, se arată pe site-ul INSP într-un document actualizat la 1 februarie 2022.

    Tot la 1 februarie au intrat în vigoare însă noile reguli de carantină, care impun 5 zile în cazul contacţilor direcţi cu persoane infectate. Măsura a fost motivată din punct de vedere medical chiar de medicul Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare.

    „La varianta Omicron, persoanele care fac infecţia în urma unei expuneri o fac în primele 5 zile, indiferent dacă sunt sau nu vaccinate. După un contact cu risc infecţios, o persoană se va infecta la 5 zile”, potrivit lui Valeriu Gheorghiţă.

    Reprezentanţii INSP, contactaţi telefonic, nu au dorit să lămurească situaţia în care o persoană este contact direct şi se impune carantina, deşi a trecut perioada în care se putea infecta, după regulile CNSU. Nici Valeriu Gheorghiţă nu a putut fi contactat.

    „O să se schimbe şi metodologia în consecinţă, că incubaţia este mai scurtă, după cinci zile. Institutul (INSP – n.red.) trebuie să îşi pună la punct metodologia, conform cu noile reglementări”, a spus Adriana Pistol, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

    INSP este o instituţie aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii şi are mai multe centre, printre care şi Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, la conducerea căruia s-a aflat anterior Adriana Pistol.

     

    Cine este considerat contact direct, potrivit INSP?

    Contactul direct este definit ca:
    • Persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
    • Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
    • Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă);
    • Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;
    • Persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
    • Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.


    Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 10 zile anterioare datei debutului.