Cu circa trei sferturi din industria bancară din regiune deţinută de bănci occidentale precum UniCredit şi Erste Group Bank, este probabil ca diviziile locale să primească un sprijin mai mic, “cu impact asupra creşterii creditării”, estimează Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Instituţiile de credit care au finanţat boom-ul economic est-european înainte de criza financiară din 2008 sunt deja strâmtorate de înrăutăţirea calităţii portofoliilor de împrumuturi şi încetinirea creşterii economice. Regiunea a fost cel mai grav afectată, la nivel mondial, după prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers în urmă cu trei ani şi este în pericol să aibă aceeaşi soartă, odată cu extinderea problemelor din zona euro.
Tag: capitalizare
-
Sorin Pâslaru, ZF: Poate fi plecarea Nokia un semn că urmează a doua dezindustrializare a României?
Acesta este un fragment de editorial scris în martie 2006, în urmă cu cinci ani. Furia investiţiilor străine de atunci, când încă Nokia sau Ford nici nu se anunţaseră, schimba economia, cel puţin în relaţiile sale externe.
Iar cea mai puternică evoluţie era a ponderii în exporturi a categoriei de “maşini şi dispozitive mecanice, aparate şi echipamente electrice”, care crescuseră la 28%, faţă de 21% cu cinci ani înainte, preluând prima poziţie de la industria uşoară – textile şi încălţăminte, un sector cu o valoare adăugată mult mai redusă.
Era industrializare pentru că această creare de locuri de muncă în industrie pe scară largă, mai ales în vestul ţării, venea după o perioadă de 10 ani, între 1989 şi 2000, când industria a alunecat în degringoladă şi a desfiinţat locuri de muncă. În 1990 în România erau 8 milioane de salariaţi, pentru ca în 2000 să ajungă la 4,5 milioane, adică la fel precum o ţară ca Ungaria sau Cehia, care au populaţie de două ori mai redusă, iar în prezent sunt doar 4,1 milioane oameni cu carte de muncă.
Şi era a doua industrializare pentru că mai fusese una, în perioada în care ponderea populaţiei din mediul rural s-a redus de la 80% la 50%, adică între 1950-1980, când, cu toate abuzurile şi traumele care au însoţit intervalul, România a devenit o ţară industrială. Au urmat zece ani de stagnare economică şi criză, între 1980 şi 1989, din cauza rambursării anticipate a datoriilor externe (perioadă a cărei perspectivă devine alta când se vede acum situaţia Greciei, în criză din cauza neplăţii datoriei externe deja acumulate) care au dus la colapsul regimului.
-
Ziarul Financiar lanseaza Topul celor mai valoroase companii din Romania
Topul a fost creat la initiativa Ziarului Financiar, in 2006, in
colaborare cu casa de investitii Capital Partners. In 2009, pe
primele trei locuri au fost Petrom, Orange si Fondul
Proprietatea.Anul acesta sunt opt companii nou-intrate in top, din care 5
companii de productie (Arctic – electrocasnice, Holzindustrie –
prefabricate din lemn, Johnson Controls, Continental Automotive,
Pirelli – componente auto). Au mai intrat in top A&D Pharma,
Romstrade (constructii, controlata de Nelu Iordache), Groupama
(asigurari). Cea mai spectaculoasa evolutie, de la o valoare de 169
mil. euro in 2009 la 447 mil. euro anul acesta, a avut-o fabrica de
telefoane mobile de la Cluj, Nokia.Din cele 100 de companii din top, 14 sunt de stat sau cu capital
majoritar, 11 sunt cu capital privat romanesc, iar restul de 75
sunt cu capital majoritar privat sau de stat strain.Mai mult pe
www.zf.ro. -
Schimbare la varf
Am trait s-o vedem si pe asta. Miercuri, 26 mai 2010, Apple a
intrecut in valoare pe Microsoft, cu o capitalizare de piata de
222,1 miliarde de dolari (fata de “doar” 219,2 in contul
rivalului). Desigur, asta nu este neaparat o surpriza, avand in
vedere ca in urma cu o luna Standard & Poor’s anunta aceeasi
rocada conform indexului S&P 500, care de regula anticipeaza
miscarile pietei. |n plus, comentatorii ne anunta ca lucrurile nu
se opresc aici, pentru ca tendinta se mentine. Ceea ce iarasi nu ne
poate surprinde, avand in vedere ca respectiva tendinta se mentine
de fapt de mai mult de zece ani. |n ianuarie 2000 nimeni nu si-ar
fi putut imagina asa ceva, cu un Microsoft la apogeu, care miza pe
556 de miliarde, si un Apple abia iesit de la reanimare, cu doar
15,6 miliarde.Asadar, Apple devine cea mai mare companie de tehnologie din
lume si a doua in S&P 500, unde este intrecuta doar de Exxon
Mobile. Dar lucrurile nu sunt chiar asa de simple, pentru ca in
privinta veniturilor Redmond-ul inca este in frunte, cu 58,4
miliarde in anul fiscal recent incheiat, fata de aproape 43 in
cazul lui Apple, iar in ceea ce priveste profitul net Microsoft
este mult in fata (14,6 miliarde, fata de doar 5,7 pentru Apple).
De unde reiese cat se poate de clar ca perechea Windows-Office este
in continuare extrem de profitabila. Problema este insa ca pare sa
fie cam singura care duce in spate intreaga afacere, cu un ajutor
nu foarte semnificativ dinspre Xbox (desi modelul 360 a cauzat o
mica pierdere datorita unor probleme legate de supra-incalzire). |n
schimb, Microsoft n-a reusit sa se impuna pe pietele care sunt in
acum in mare crestere, iar partea interesanta este ca nu atat Apple
este cel care l-a impiedicat, ci mai degraba Google si – in opinia
mea – o anumita obtuzitate din partea propriei conduceri.Daca privim retrospectiv, ultimii zece ani au marcat mai multe
infrangeri pentru Microsoft, nu neaparat majore, dar semnificative.
Prima a fost cea in zona muzicii digitale, un domeniu pe care Apple
aproape ca l-a reinventat cu al sau iPod. Ca de obicei, Microsoft a
lasat pe altii sa creeze piata, dupa care s-a pornit s-o
cucereasca. |nsa de data aceasta nu a mers, pentru ca dinamica s-a
schimbat, iar Zune n-a reusit nici macar sa se apropie de succesul
urias al jucariilor lui Apple, ceea ce probabil ca a fost o
surpriza pentru Steve Ballmer. |nca si mai rau a functionat flerul
sefului de la Microsoft in 2007, cand Apple a lansat iPhone.
Ballmer l-a expediat scurt: nicio sansa.Mda, multa lume a reluat acest refren, ignorand o schimbare
semnificativa care s-a petrecut in primii ani ai secolului:
dinamica pietei de consum in zona tehnologiei a intrecut-o pe cea
orientata spre zona de afaceri. Asa se face ca iPhone a devenit un
urias succes, iar Microsoft s-a iluzionat ca Windows Mobile isi va
pastra dominatia ca platforma mobila. {i poate ca asa s-ar fi
intamplat daca n-ar fi intervenit in ecuatie Google, care a scos
Android, un sistem de operare open source. Nokia a sarit si ea in
barca open source, iar Microsoft s-a vazut in situatia de a vinde
licente intr-o piata inundata de produse gratuite, care in plus
veneau cu o abordare mult mai potrivita pentru piata de consum
decat batranul Windows Mobile, care pacatuia prin tentatia de a
face din mobile un soi de PC-uri miniaturale.Asa se face ca astazi presa vorbeste numai despre Apple versus
Google, iar Microsoft nu mai este considerat un competitor notabil
in zona smartphones. Din nou Microsoft a incercat sa prinda trenul
din mers, insa contraatacul cu Kin s-a dovedit un esec, dovedind
inabilitatea celor din Redmond de a aborda piata de consum. De data
aceasta proiectantii au cazut de partea cealalta a calului,
modelele Kin fiind repede poreclite “smart dumbphones” de cei de la
Gizmodo, iar un comentator mai hatru le-a dat o caracterizare care
a facut repede ocolul internetului: este ceea ce unchiul meu ar
darui nepotilor mei. Nici pe piata invecinata, a tabletelor,
situatia nu e mai roza, desi tocmai Bill Gates a incercat sa impuna
ideea de Tablet PC inca de acum mai bine de zece ani. Dupa ce HP a
cumparat pe Palm, parteneriatul cu Microsoft pentru productia unor
tablete Windows a cazut, iar majoritatea producatorilor pariaza
iarasi pe Android.|nsa cea mai usturatoare infrangere suferita de Microsoft este
cea din domeniul online, unde Google si-a adjudecat fara probleme
potul, in vreme ce Windows si Office a trebuit sa suporte
pierderile de peste 5 miliarde de dolari inregistrate de Windows
Live. Uneori plasa de siguranta poate fi riscanta.