BusinessMagazin

Tag: capitalizare

  • Teodorovici: Astăzi a aprobat Comisia Europeană capitalizarea de 940 milioane de lei la CEC Bank, la a treia încercare

    Eugen Teodorovici anunţă în cadrul audierilor în comisia de Parlament a lui Florin Cîţu, ministrul propus de PNL la Finanţe, că a fost aprobată de Comisia Europeană capitalizarea CEC Bank, cea mai mare bancă a statului român, cu 940 milioane lei din bugetul de stat.

    „Vreau să vă spun că astăzi a aprobat Comisia Europeană capitalizarea de 940 milioane de lei din buget, la a treia încercare. Cred că mâine-poimâine va fi făcut şi anunţul oficial”, spune Eugen Teodorovici, fostul ministru al Finanţelor, în cadrul audierilor în comisia de Parlament a lui Florin Cîţu, prounerea PNL pentru ministerul de Finanţe – unde acesta a primit aviz negativ.

    Teodorovici i-a mai atras atenţia lui Cîţu asupra declaraţiilor sale ca potenţial viitor ministru.

    „Contează mult declaraţiile ca ministru de Finanţe. Trebuie să ştim că fuziunea Eximbank cu Banca Românească, alături de capitalizarea CEC Bank reprezintă un plus pentru România”, spun fostul ministru al Finanţelor.

    Capitalizarea CEC Bank cu aproape 1 miliard de lei este la a treia încercare în ultimii ani, iar în octombrie a mai vobit despre acest subiect şi Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, care spunea că se aşteaptă ca decizia CE cu privire la majorare să fie luată până la finalul lunii, într-un sens pozitiv.

    „Mă aştept ca, până la sfârşitul lunii octom­brie, să primim aproba­rea Comisiei Europene pen­tru a creşte capitali­za­rea CEC cu un miliard de lei. Sunt şanse foarte mari ca aceasta să fie ac­cep­ta­tă. Nu ştim însă ce va vrea să facă acţionarul CEC Bank – statul român, prin Mi­nis­te­rul de Finanţe – cu această ma­jo­rare de capi­tal“, a spus Bogdan Chiriţo­iu, preşedin­tele Con­si­liului Concuren­ţei, în ca­drul evenimentului „Sistemul bancar şi bazele unui mediu compe­tiţional sănătos“, care a avut loc la începutul lunii.

    Capitalizarea CEC este un su­biect care se discută de aproxi­ma­tiv zece ani, aceasta fiind a treia astfel de încercare.

    „În această su­mă de un miliard de lei se prefigurează şi operaţiuni ale băn­cii în anii urmă­tori“, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.

    CEC Bank, a şaptea bancă de pe piaţa locală în topul după active, este singura bancă a statului român din top 10. 

     

  • Povestea fondatorului Box, serviciu care are drept clienţi 40% din companiile Fortune 500

    Aaron Levie s-a născut în 1985 în Mercer Island, o suburbie a oraşului american Seattle. El a urmat cursurile Universităţii de Sud din California, pe care le-a întrerupt însă pentru a se dedica antreprenoriatului.

    Box a fost iniţial dezvoltat de Levie în 2004 ca un proiect pentru facultate; un an mai târziu, el părăsea şcoala pentru a conduce compania cu normă întreagă. Proiectul analiza opţiunile de stocare în cloud pentru companii; după ce a contactat mai multe organizaţii pentru a întreba cum îşi păstrează conţinutul şi datele, Levie a ajuns la concluzia că piaţa era fragmentată. El a văzut astfel o oportunitate de a construi o afacere de stocare a datelor în cloud ca o modalitate prin care persoanele fizice să poată accesa şi stoca documente şi fişiere. Levie şi prietenul său din copilărie Dylan Smith au înregistrat compania Box în aprilie 2005, în timp ce lucrau din casa părinţilor lui Smith. La scurt timp, au mutat sediul la Berkeley, California. Levie a preluat funcţia de CEO, în timp ce Smith a devenit CFO.

    Levie şi echipa sa au discutat cu antreprenorul Mark Cuban, acesta oferindu-le 350.000 de dolari şi devenind, astfel, primul investitor important.
    În 2007, pe măsură ce piaţa de stocare în cloud a consumatorilor devenea din ce în ce mai aglomerată, Levie şi Smith au decis să reorienteze compania către segmentul B2B. În octombrie 2009, Box a făcut prima achiziţie, cumpărând Increo Solutions pentru colaborarea documentelor şi tehnologia de previzualizare. Box şi-a extins operaţiunile în Europa în 2012, odată cu deschiderea primului său birou la Londra. În vara aceluiaşi an, în luna iulie, Box şi-a asigurat 125 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare condusă de compania General Atlantic, căreia i s-au alăturat investitorii Bessemer Venture Partners, DFJ Growth, New Enterprise Associates, Sapphire Ventures (fosta SAP Ventures) şi Scale Venture Partners.

    În decembrie 2013, opt investitori au participat la o rundă de finanţare din seria F de 100 de milioane de dolari. În anul 2014, reprezentanţii Box anunţau că 40% din companiile Fortune 500 foloseau serviciile oferite de compania de stocare. Pe 23 ianuarie 2015, Box a prezentat oferta publică iniţială pe bursa de la New York. Deşi preţul unei acţiuni era stabilit la 14 dolari, tranzacţionarea a debutat la valoarea de 20,20 de dolari şi s-a închis la 23,23 de dolari. Prin listarea la bursă, compania a strâns 175 de milioane de dolari şi a stabilit o capitalizare de piaţă de aproximativ 1,6 miliarde de dolari. În mai 2018, capitalizarea de piaţă a Box atingea 3,96 miliarde de dolari; în prezent, compania este evaluată la 2,5 miliarde de dolari.

    Averea lui Aaron Levie este estimată la peste 100 de milioane de dolari.

  • O epopee bancară de două secole

    Povestea Erste începea în anul 1819, când preotul vienez Johann Baptist Weber şi un consorţiu de cetăţeni filantropi au fondat prima bancă de economii din Austria – Erste Osterreichische Spar-Casse, cu scopul de a ajuta oamenii săraci să economisească bani şi să obţină independenţa financiară.

    Mulţi ani după, în 1970, când Austria devenea una dintre cele mai bogate ţări din lume, se observa şi o schimbare a obiceiurilor consumatorilor, oamenii dorind nu numai să-şi economisească banii, ci şi să-i cheluiască. O modificare a legii băncilor de economii permitea Erste să devină o bancă universală şi începe extinderea, chiar dincolo de graniţele Austriei.

    Expansiune şi transformare sunt cuvintele-cheie în evoluţia Erste într-un grup bancar de top în Europa.Un an de referinţă în filele istoriei moderne a Erste a fost 1997, care a venit cu debutul expansiunii de amploare a grupului austriac în regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Erste cumpăra în 1997 Mezőbank Ungaria, care în 1998 a fost redenumită Erste Bank Ungaria, iar în 2004 a fost consolidată cu Postabank.
    Expansiunea austriecilor a continuat în 2000 cu achiziţia participaţiei majoritare (52,07%) la Česká spořitelna, cea mai mare bancă de retail din Cehia. Ulterior, Erste devenea acţionarul principal (67,2%) al Slovenska sporitel’ňa, cea mai mare bancă din Slovacia. În perioada 1997–2002, austriecii au făcut achiziţii multiple în Croaţia. În 2003, Erste crea al treilea cel mai mare grup bancar din Croaţia.

    Un an important în ofensiva internaţională a Erste a fost 2005. În decembrie 2005, Erste, grupul bancar austriac condus de Andreas Treichl, făcea o ofertă de 3,75 mld. euro pentru aproape 62% din acţiunile BCR, atunci cea mai mare bancă din România – a doua cea mai mare piaţă din Europa Centrală şi de Est (ECE), propunând un multiplu de şase ori activele nete.

    Erste evalua astfel banca românească la 6 mld. euro, BCR fiind cel mai costisitor pariu al austriecilor pe creşterea din regiunea Europei Centrale şi de Est. Practic, achiziţia BCR de către Erste în urmă cu 14 ani a fost cea mai mare privatizare din istoria României şi una dintre cele mai scumpe tranzacţii din istoria sistemului bancar mondial, în condiţiile în care multiplul plătit a fost de şase ori activele nete ale BCR, mult peste evaluările băncilor de atunci, care erau de cel mult 3,5-4 ori peste activul net.
    Din investiţia la BCR, Erste ar urma să treacă pe profit „în 2069”, după cum spunea la Gala ZF 2017, Andreas Treichl, cel care a făcut marele pariu pe România în 2005.

    Statul român a vândut în 2005 36,9% din acţiuni, iar instituţiile financiare internaţionale BERD şi IFC au vândut 25%. Statul a încasat astfel 2,2 miliarde de euro. În timp, Erste a ajuns să controleze 93,6% din acţiunile celei mai mari bănci româneşti de atunci, după ce în 2011 cumpărase încă 24% de la patru din cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF). În 2018 şi SIF Oltenia (SIF 5), singura societate de investiţii financiare din cele cinci care mai rămăsese acţionară la BCR, a decis să vândă participaţia de 6,3% pe care o avea, valoarea totală a tranzacţiei ridicându-se la 140 mil. euro, astfel că evaluarea BCR ar fi de 2,2 mld. euro. Erste a ajuns să controleze astfel, după mai bine de un deceniu, 99,88% din BCR.

    Erste a câştigat BCR după o luptă foarte strânsă care a durat aproape o jumătate de an, luptă la care au participat şi grupurile Millennium (Portugalia), Deutsche Bank (Germania), National Bank of Greece (Grecia), BNP Paribas (Franţa), Intesa (Italia) şi Dexia (Belgia).
    Un eveniment delicat pentru industria financiară, şi, implicit, şi pentru Erste şi BCR, a fost marea criză financiară şi economică din 2007/2008 şi criza datoriilor din zona euro, din care bancherii au avut lecţii de învăţat.

    Într-un exerciţiu de sinceritate, Andreas Treichl, bancherul cu „sânge albastru”, le-a mărturisit jurnaliştilor de la Financial Times (FT) că pe parcursul carierei a făcut câteva greşeli majore pentru care „ar fi trebuit să fie demis de câteva ori”.

    Printre greşelile pe care Treichl a recunoscut că nu a putut să le intuiască este chiar cea legată de consecinţele globale ale exceselor de pe piaţa creditelor ipotecare subprime din SUA în urmă cu un deceniu. Atunci guvernul austriac a preluat un pachet în valoare de 2,7 mld. euro din acţiunile Erste, în cadrul unei strategii de urgenţă pentru a susţine sistemul bancar. Momentul critic a fost în februarie 2009, când preţul unei acţiuni Erste a scăzut la minimul istoric de 6,5 euro/acţiune, după cum a povestit Treichl pentru FT, susţinând că atunci a reuşit să îşi păstreze funcţia pentru că era „arhitectul strategiei de expansiune a băncii”, strategie pe care a reuşit să o menţină, şi pentru că Erste era într-o situaţie mai bună faţă de alte bănci.

    Imaginea Erste a avut de suferit în perioada de criză, deoarece banca a intrat în controverse din cauza acordării unor împrumuturi în franci elveţieni în Ungaria, Croaţia şi Austria.

    În România, BCR a avut probleme în anii de criză cu creditele neperformante, care au depăşit 25%, ducând la pierderi record şi obligând austriecii să treacă la un proces dur de restructurare. Însă, Erste pare să nu-şi fi pierdut încrederea în potenţialul pieţei româneşti şi regionale.
    În opinia lui Treichl – căruia nu-i place să se considere bancher, ci „un antreprenor care se ocupă de sectorul bancar” – , pentru a supravieţui unor vremuri tulburi trebuie să fii foarte interesat de tot ceea ce se întâmplă în jurul tău, ceea ce presupune o cunoaştere profundă a forţelor care modelează economia şi sectorul bancar.

    După mai bine de două decenii de expansiune şi de transformare sub conducerea lui Andreas Treichl, Erste a devenit dintr-o bancă austriacă cel mai mare grup financiar din Europa Centrală şi de Est (ECE), cu operaţiuni în Austria, Cehia, Croaţia, Slovacia, România, Ungaria şi Serbia, în jur de 2.500 de subsidiare în cele şapte ţări, 45.000 de angajaţi şi circa 16 milioane de clienţi.
    2019, an important pentru Erste, care marchează cea de-a 200-a aniversare, este şi anul de retragere a lui Andreas Treichl din fruntea grupului austriac, după mai bine de 22 de ani.

    Bancherul austriac Andreas Treichl, 67 de ani, este unul dintre cei mai longevivi şefi de bancă mare din Europa, cu cele peste două decenii petrecute ca CEO al Erste.
    Andreas Treichl provine dintr-o familie de bancheri. Tatăl lui, Heinrich Treichl, a fost arhitectul expansiunii internaţionale a Creditanstalt-Bankverein (acum parte a UniCredit Bank Austria) în calitate de preşedinte al acestei bănci, pe atunci cea mai mare din Austria. Creditanstalt a devenit la începutul secolului XX cea mai mare bancă din Europa Centrală şi de Est şi poate cea mai extinsă din Europa.

    Treichl şi-a început cariera în 1977 la Chase Manhattan Bank, acum parte din JPMorgan, cea mai puternică bancă americană, unde a ajuns să cunoască viaţa financiară. Pentru austriecii de la Erste Treichl a început să lucreze din anul 1983, iar 14 ani mai târziu a ajuns în fruntea operaţiunilor grupului. În 1994 el era numit membru în Consiliul Director al Erste Osterreichische Spar-Casse, iar în 1997 devenea preşedintele Consiliului de Administraţie. În ultimele două decenii sub conducerea lui Andreas Treichl, grupul Erste şi-a majorat activele de aproape 4,6 ori, la 236,7 mld. euro, capitalizarea de piaţă a grupului a crescut de opt ori, la 15,8 mld. euro în 2018, iar preţul acţiunilor Erste la bursa din Viena a urcat de mai mult de cinci ori, la 29,5 euro/acţiune.

    Dacă în urmă cu un deceniu investitorii austrieci controlau circa 50% din Erste, ulterior participaţia lor a scăzut. În 2018, investitorii americani şi britanici controlau circa 33% din Erste, investitorii austrieci 27,5%, iar investitorii din Europa Continentală aveau 25,2%.
    Şi, ca multe grupuri bancare mari care s-au redresat în ultima perioadă, ajungând la profituri record, nici Erste nu a făcut excepţie. Erste Group Bank, acţionarul majoritar al BCR, a obţinut în 2018 un profit net record de aproape 1,8 mld. euro, în creştere cu o treime faţă de câştigul din 2017, profitul fiind influenţat de îmbunătăţirea rezultatelor operaţionale.

    Practic, 2018 a fost cel mai bun an din istoria grupului Erste. Şi prima parte a anului 2019 a adus rezultate bune. Pentru primul semestru din 2019, Erste a raportat un profit net de 732 mil. euro, în scădere faţă de aceeaşi perioadă din 2018, dar rezultatul operaţional a fost cel mai bun din ultimii cinci ani.

    Retrăgându-se de la conducerea grupului austriac, Andreas Treichl urmează să devină preşedintele Fundaţiei Erste (principalul acţionar individual al grupului austriac, cu circa 11%) şi îi predă ştafeta lui Bernhard Spalt, director de risc al Erste Bank Austria, care anterior a fost şi director de risc la BCR în România.

    Treichl spunea în vara acestui an că după ce nu va mai fi preşedinte al grupului Erste nu va mai activa în niciun board, nu va mai avea niciun rol în conducerea băncii şi va lăsa managementul să ia deciziile aşa cum crede.

    „Sunt convins că societatea noastră va trece prin atât de multe schimbări în următorii 50 de ani încât nici nu ne putem imagina. Instituţiile financiare vor fi un important instrument politic pentru implementarea politicilor prudenţiale de mediu. Totodată, acestea trebuie să contribuie decisiv la rezolvarea problemelor financiare generate de aspectele demografice în continuă schimbare. Unul dintre principalele noastre scopuri este să ajutăm cât mai mulţi oameni să urmărească prosperitatea. Putem spune, pe bună dreptate, că medicina adresează cele mai importante aspecte din viaţa oamenilor: sănătatea mentală şi fizică. La Erste Bank, noi vrem să adresăm al doilea cel mai important aspect din viaţa oamenilor, adică sănătatea lor financiară. Dacă reuşim să ducem această misiune la îndeplinire, sunt convins că Erste va exista şi peste 200 de ani”, a mărturisit Andreas Treichl, CEO al Erste Group, la aniversarea de 200 de ani de la înfiinţarea băncii, moment marcat la începutul lunii octombrie 2019.

  • Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei: Mă aştept ca, până la sfârşitul lunii octombrie, să primim aprobarea Comisiei Europene pentru a creşte capitalizarea CEC cu 1 mld. lei

    Decizia privind capitalizarea CEC Bank cu un miliard de lei ar trebui să fie luată până la sfârşitul lunii octombrie, este de părere Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    „Mă aştept ca, până la sfârşitul lunii octombrie, să primim aprobarea Comisiei Europene pentru a creşte capitalizarea CEC cu un miliard de lei. Sunt şanse foarte mari ca aceasta să fie acceptată. Nu ştim însă ce va vrea să facă acţionarul CEC Bank – statul român, prin Ministerul de Finanţe – cu această majorare de capital”, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în cadrul evenimentului „Sistemul bancar şi bazele unui mediu competiţional sănătos”, care are loc în acest weekend la Sinaia.

    Capitalizarea CEC este un subiect care se discută de aproximativ zece ani, aceasta fiind a treia astfel de încercare.

    „În această sumă de un miliard de lei, se prefigurează şi operaţiuni ale băncii în anii următori”, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.

    CEC Bank, singura bancă de top 10 rămasă în portofoliul statului, are cea mai extinsă reţea teritorială de sucursale şi agenţii, cu un număr de aproximativ 1.000 de unităţi, păstrându-şi şi după anii de criză poziţia de lider pe acest segment. CEC Bank are în prezent 1.215 bancomate la nivel naţional, care înseamnă aproximativ 12% din totalul de circa 10.500 de bancomate din România.

    CEC Bank a raportat pentru anul 2018 un profit brut de 432,97 milioane de lei, în creştere cu aproximativ 94% comparativ cu anul 2017, aceasta fiind cea mai bună performanţă financiară înregistrată de CEC Bank în ultimii 11 ani, potrivit celor mai recente raportări financiare ale CEC.

    Volumul creditelor noi acordate în 2018 de către CEC Bank a crescut cu 5,34% faţă de anul 2017, iar soldul creditelor acordate companiilor a crescut cu 13,1% în 2018, peste avansul de 6,8% înregistrat la nivelul sistemului bancar. Soldul depozitelor atrase de CEC Bank a înregistrat o creştere cu 1,1% în 2018 faţă de 2017.

    CEC Bank a rămas pe locul şapte în topul celor mai mari bănci din sistemul bancar românesc, cota de piaţă în funcţie de volumul activelor înregistrând un declin de la 7,41% în 2017 la 6,51% la finalul anului 2018.

     

    Preluarea Băncii Româneşti de Eximbank, aproape de final

     

    Tot pe piaţa bancară, Consiliul Concurenţei analizează preluarea Băncii Româneşti de către Eximbank.

    „Tranzacţia este în fază avansată, am discutat şi cu BNR. Analizele se vor termina în curând. Vom vedea dacă statul îşi păstrează intenţia, ţinând cont că reprezentanţi din opoziţia actuală au ieşit public pentru a contesta oportunitatea acestei decizii. Noi ne uităm să vedem dacă entitatea care rezultă în urma acestei tranzacţii creează o perturbare în piaţă”, a spus Bogdan Chiriţoiu.

    Tranzacţia prin care EximBank cumpără Banca Românească a ajuns la începutul lunii septembrie pe masa Consiliului Concurenţei şi la BNR şi aşteaptă avizul celor două instituţii.

    Banca de stat EximBank a semnat în luna iunie 2019 cu National Bank of Greece acordul de achiziţie a 99,28% din Banca Românească, o bancă privată, ceea ce reprezintă o premieră în istoria bancară din România, având în vedere că până acum statul şi-a vândut toate băncile mari deţinute.

    Dacă va primi toate aprobările pentru achiziţie, EximBank va intra în top 10 bănci din România, cu o cotă de piaţă de aproape 3% şi active de circa 14 mld. lei, urmând să activeze atât pe corporate, cât şi pe retail.

     

    În vizorul Consiliului Concurenţei

    Consiliul Concurenţei derulează, în paralel, investigaţii în domeniul transporturilor – referitoare la organizarea licitaţiilor în rândul companiilor de transport, dar şi pe piaţa energiei, pe cea a asigurărilor şi a lemnului.

  • Cum a reuşit un cuplu să faca dintr-o meserie o afacere de 2 milioane de euro şi să o extindă în toată ţara

    „Dacă în trecut ideea pacientului care vine din stradă era una viabilă, în prezent această practică este tot mai rar întâlnită. În prezent, domeniul stomatologiei înseamnă, pe lângă servicii medicale de înaltă calitate, şi marketing, comunicare şi o organizare de business care trebuie să fie ca la carte în condiţiile unei pieţe extrem de concurenţiale”, spune un antreprenor din Iaşi, care de 12 ani încearcă să construiască un business în piaţa de stomatologie şi tehnică dentară – în parte dominată de jucători mari, în parte fragmentată.

    Grupul de firme Drăghici Dental, fondat de Dan şi Raluca Drăghici din Iaşi, a înregistrat în 2018 afaceri de1,4 milioane de euro, după o creştere de 80%, şi se îndreaptă în 2019 la afaceri de 2 milioane de euro.

    Însă ce te motivează să porneşti din Moldova un business care solicită investiţii ridicate, într-o piaţă dominată de jucători mari precum Dent Estet, companie deţinută de MedLife, clinicile Dr. Leahu şi Dentalmed?

    „Lanţurile de clinici stomatologice reprezintă viitorul, ele se vor dezvolta în ritm accelerat în următorii ani şi anticipăm faptul că peste un deceniu piaţa serviciilor stomatologice din România va fi una care va gravita în jurul câtorva jucători mari. Acest fenomen este explicabil prin faptul că domeniul stomatologiei este 99% privat la noi în ţară şi el urmează modele de business care devin tot mai precise pentru a putea fi profitabile. De asemenea, graţie dezvoltării unor tehnologii revoluţionare în acest domeniu, businessul devine scalabil”, explică Dan Drăghici, care a lucrat ca director de vânzări în cadrul Rompetrol înainte de a construi un business de peste 100 de angajaţi.

    Iar datele susţin contextul, încât industria de medicină stomatologică din România are un ritm de creştere peste piaţa privată de sănătate, după ce în 2018 companiile care au activităţi de asistenţă stomatologică au raportat afaceri cumulate de 1,7 miliarde lei, faţă de doar 314 milioane lei în urmă cu zece ani.

    Deşi este în continuare o piaţă puternic fragmentată, cu peste 15.000 de cabinete medicale stomatologice, industria dentară privată începe să se dezvolte şi prin reţele de mai multe clinici deţinute de acelaşi antreprenor, de obicei medic stomatolog. Şi numărul de companii a crescut spectaculos într-un deceniu, aproape dublându-se, până la 6.000 de entităţi în 2018.

    Numărul de angajaţi a evoluat de asemenea, în industrie lucrând 12.700 de persoane, potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului, care au luat în considerare firmele care şi-au depus bilanţul financiar în perioada analizată pe codul Caen 8623 – activităţi de asistenţă stomatologică, potrivit unei analize efectuate de ZF.
    Antreprenorul ieşean spune că are drept atu procesul operaţional complet, cu toate elementele circuitului stomatologic in-house. Grupul de firme cuprinde laboratorul de tehnică dentară Drăghici Dental, lanţul de clinici stomatologice Junior & Family Dental Center, la care se adaugă Safra Dental – firmă specializată pe importul şi distribuţia de implanturi dentare elveţiene, materiale pentru laboratoarele de tehnică dentară, os artificial, precum şi pe consultanţă de specialitate în domeniul stomatologiei.

    La acest model de business, în timp s-a alăturat înţelegerea că pacientul nu mai intră din stradă, iar un business antreprenorial care voia să ţină pasul trebuia să se adapteze la noile canale prin care poţi dezvolta o bază de clienţi.

    „În cazul clinicilor noastre, creşte de la un an la altul ponderea pacienţilor corporate, care au aşteptări mari dincolo de actul medical propriu-zis, care trebuie să fie ireproşabil. Pentru acest tip de pacient contează experienţa per total pe care o are la Junior & Family. Felul în care comunicăm cu pacienţii astăzi a devenit vital şi cu toţii atunci când accesăm anumite servicii suntem atenţi la context, la tot ceea ce este în jur. În privinţa pacienţilor, legătura lor cu un laborator de tehnică dentară este una mediată de medicul stomatolog, nu există o legătură directă”, explică Dan Drăghici.

    El a construit acest business alături de soţia lui, Raluca Drăghici, ea fiind de formare medic stomatolog şi specialist în implantologie. Astfel, experienţa acumulată în vânzări de el este completată de componenta tehnică, de know-how-ul soţiei sale, pe care a încercat ulterior să îl aplice la nivelul serviciilor şi al produselor laboratorului.

    Laboratorul a înregistrat în 2018 afaceri de peste 800.000 de euro, după o creştere de 70%, la care a obţinut un profit net de circa 100.000 de euro. Printre motivele creşterii, reprezentanţii companiei citează consolidarea ehipelor de reprezentanţi şi investiţia în marketing, precum şi investiţia în apratură, în contextul în are livrează în 10 judeţe din estul ţării şi în Capitală.

    În ceea ce priveşte businessul de clinici de stomatologie în cadrul grupului, în 2018 Junior & Family avea trei unităţi, dintre care două în Iaşi şi una în Bucureşti, urmând ca în această toamnă să deschidă şi o clinică în centrul Timişoarei, pe un spaţiu de 300 de metri pătraţi. Investiţia estimată pentru noua unitate se ridică la 200.000 de euro. Antreprenorul analizează în prezent şi alte zone din ţară, precum Cluj-Napoca sau Oradea. Acest business şi-a dublat cifra de afaceri în 2018, la 400.000 de euro, cu un profit de 50.000 de euro, o creştere alimentată în principal de extinderea în Bucureşti şi de investiţiile în marketing.

    Al treilea business din grup, Safra Dental, prin care importă şi distribuie implanturi dentare elveţiene, a înregistrat de asemenea o dublare a cifrei de afaceri n 2018, la 150.000 de euro, pe fondul extinderii portofoliului de produse.

    Pentru a putea susţine efortul de dezvoltare şi cu un plan de a se extinde curând în următorul oraş din ţară, familia Drăghici reinvesteşte cea mai mare parte a profitului în extindere şi în dezvoltarea tehnologică.

    „70-80% din profitul grupului nostru de firme este reinvestit atât în dezvoltarea tehnologică a laboratorului de tehnică dentară, cât şi în extinderea lanţului de clinici sau achiziţionării de echipament medical de ultimă generaţie”, explică Dan Drăghici. 

  • Bitcoin prinde avânt şi se îndreaptă spre 13.000 de dolari cu pedala de acceleraţie la podea

    Moneda digitală bitcoin, principala din piaţa criptomonedelor din punct de vedere al capitalizării de piaţă, a intrat într-un nou raliu şi se tranzacţiona miercuri la ora 12.00 la valoarea de 12.646 dolari per monedă, în creştere cu 11,6% la o capitalizare totală de 224,7 miliarde dolari, potrivit coinmarketcap.com.

    Maximul atins miercuri de bitcoin până la această oră a fost de circa 12.900 dolari – nivel atins pentru prima dată din ianuarie 2018 şi până în prezent – ceea ce face ca avansul bitcoin de la începutul lunii aprilie şi până în prezent să depăşească 200%.

    Criptomonedele au câştigat teren faţă de luna decembrie 2017 când piaţa a atins maximul cu bitcoin la peste 19.500 dolari, astfel încât astăzi sunt mai multe instituţii financiare, şi nu numai, care prezintă interes în piaţa monedelor digitale, în special pentru tehnologia blockchain. De la JPMorgan Chase care vede în rândul clienţilor nevoia unei monede digitale pentru tranzacţiile cu obligaţiuni, şi până la Facebook care a anunţat moneda digitală Libra.

    Faptul că a depăşit chiar şi pentru scurt timp nivelul de 12.700 „va permite o revenire totală de la scăderile din 2018”, crede Dean Curnutt, fondator al firmei de consultanţă Macro Risk Advisors.

    Ultima dată când bitcoin a crescut peste nivelul de 12.000 de dolari a fost în decembrie 20177. A crescut apoi în aeeaşi lună până la 19.511 dolari, însă creşterea fulminantă a fost urmată de o prăbuşire până când în luna februarie 2018 a scăzut sub pragul de 6.000 de dolari.

     

     

  • Bitcoin a depăşit 5.000 de dolari pentru prima dată în ultimele luni după o creştere de 20%

    Bitcoin a crescut marţi la cel mai ridicat nivel din ultimele aproape cinci luni, iar moneda digitală a tras după ea şi restul pieţei de criptomonede, după ce un cumpărător anonim a declanşat o nouă rundă de frenezie în rândul investitorilor, potrivit Reuters.

    Bitcoin, cea mai cunoscută criptomonedă, a crescut cu circa 20% pe platformele de trading din Asia, spărgând pragul de 5.000 de dolari per monedă pentru prima dată din mijlocul lunii noiembrie până în prezent.

    Astăzi, la ora 13.00, bitcoin se tranzacţiona la 4.971 dolari per monedă, la o capitalizare de piaţă de 87,5 miliarde dolari, în creştere cu 5% în ultimele 24 de ore. În acelaşi timp, Ethereum, a doua cea mai mare monedă digitală din punct de vedere al capitalizării de piaţă se tranzacţiona la 167,5 dolari per monedă, după o creştere de 9,9%, cu o capitalizare totală de 17,6 mld. dolari.

    Cea mai mare creştere din ultimele 24 de ore a fost înregistrată de Bitcoin Cash care a crescut cu 44,5%, ajungând la preţul de 263 dolari per monedă.

    La finalul anului 2017 bitcoin se apropia de pragul de 20.000 de dolari, în vârful unei bule conduse de entuziasmul investitorilor de retail. Însă anul trecut preţurile s-au prăbuşit cu peste 75%, tranzacţionarea fiind dominată de fonduri de investiţii mai mici şi firme care activează acum în domeniul criptomonedelor.

     

  • Listările milenialilor

    Generaţia Millennials a schimbat modul în care funcţionează companiile şi, mai ales, modul în care funcţionează economia, lăsând loc pentru conceptul de sharing economy (modelul unor platforme care facilitează accesul înspre bunuri şi servicii oferite de o comunitate) şi pentru companii precum Uber, Lyft sau Airbnb. Apetitul pentru tot ce înseamnă nou şi diferit aduce potenţialul unor evaluări gigant, iar 2019 ar putea fi anul în care valul de listări ale milenialilor să lovească piaţa.  

    Mai mult, acum, că piaţa IPO-urilor (Initial Public Offering, ofertă publică iniţială sau ofertă de vânzare de acţiuni la bursă, procedura prin care o companie se listează pe bursă – n. red.) s-a redeschis, traderii speră că vor încăpea pe uşă mai multe listări ca niciodată, iar cei optimişti vor ca 2019 să fie un an record pentru ofertele de pe bursă, depăşind chiar şi nivelul legendar din perioada 1999-2000.

    Afinitatea pentru reţele de socializare a determinat chiar şi o companie precum Pinterest – care operează website-ul cu acelaşi nume – să încerce să obţină o capitalizare de piaţă de peste 1 miliard de dolari. Chiar săptămâna trecută, Reuters scria că Pinterest a discutat deja cu giganţii bancari americani Goldman Sachs şi JPMorgan Chase pentru a fi asistată de experţii lor în procedura de listare. Pregătirile pentru IPO-ul Pinterest vin într-un moment în care companiile de social media sunt înconjurate de scandaluri, iar reţelele sociale Twitter şi Facebook sunt luate cu asalt de politicieni care acuză invadarea intimităţii.

    Cu acest sentiment în piaţă, este momentul ca Pinterest să iasă în faţă, încât evoluţia platformei nu a fost încă umbrită de astfel de scandaluri. Compania a crescut rapid în ultimii zece ani: fondată în 2008, platforma a ajuns la 250 de milioane de utilizatori activi lunar în septembrie 2018. Pinterest ar putea obţine circa 1,5 miliarde de dolari prin procedura de IPO, care ar urma să aibă loc în primele şase luni din 2019, potrivit sursei citate. Platforma a fost evaluată la 12 miliarde de dolari în ultima rundă de finanţare, din 2017, şi este doar unul dintre brandurile populare printre mileniali care vor ţinti listări gigant anul acesta.

    Oamenii deschid probabil Pinterest, Facebook sau Twitter în timp ce aşteaptă pe bancheta din spate a Uberului să ajungă la destinaţia dorită. În acelaşi timp, destinaţia dorită de Uber este bursa din New York şi vrea să ajungă acolo cu 10 miliarde de dolari strânşi prin procedura de IPO, potrivit TechCrunch. Uber vrea să strângă această sumă în ceea ce ar putea deveni una dintre cele mai grandioase listări din istoria Statelor Unite. Procedura ar urma să ridice valoarea gigantului de ride-hailing undeva între 76 de miliarde de dolari – cea mai recentă evaluare pe care a obţinut-o – şi 120 de miliarde de dolari – o sumă gigant vehiculată de bancherii de pe Wall Street, care i-a surprins până şi pe câţiva din investitorii timpurii ai Uber.

    Un nou raport transmis de The Information arată că Uber ar putea avea iniţial o capitalizare de piaţă de 90 miliarde de dolari. Pentru a dezvolta o astfel de estimare, site-ul a analizat o serie de documente trimise de Uber către creditori în anii precedenţi, în care compania proiecta o dublare a veniturilor nete, până la 14,2 miliarde de dolari, în 2019. Uber a depus o cerere confidenţială de listare luna trecută, marcând începutul unei curse între ei şi rivalii de la Lyft, care au depus cererea de listare doar cu câteva ore înainte, potrivit surselor citate de TechCrunch. Fondată în 2009 de Travis Kalanick, Uber a strâns până acum 20 de miliarde de dolari prin mai multe instrumente de finanţare. Cel mai mare acţionar este gigantul SoftBank, însă pe listă se numără şi nume precum Toyota, T. Rowe Price, Fidelity sau TPG Growth.

    Compania de ride-hailing Lyft a reuşit să întreacă rivalii de la Uber în procedura de înscriere pentru IPO. Listarea Lyft va testa interesul investitorilor faţă de companiile care sunt alimentate de apetitul de consum al generaţiei Millennials şi faţă de companiile din segmentul de ride-hailing. Cu toate acestea, listarea va fi o provocare în contextul în care compania nu a devenit încă profitabilă, iar viitorul operaţional este incert în ceea ce priveşte dezvoltarea maşinilor autonome.

    Cu sediul în San Francisco şi cu cea mai recentă evaluare în jurul sumei de 15 miliarde de dolari după o rundă privată de finanţare, Lyft nu a anunţat încă numărul de acţiuni pe care le va vinde sau valoarea la care se vor situa acţiunile, iar acestea nu au fost menţionate încă nici în cererea depusă la SEC (Securities and Exchange Commission), autoritatea de supraveghere financiară din Statele Unite. Lyft s-ar putea lista chiar şi în primul trimestru din 2019, bazându-ne pe viteza cu care SEC revizuieşte aceste cereri, potrivit surselor citate de Reuters. Mai mult, capitalizarea de piaţă cu care va debuta Lyft ar putea fi cuprinsă între 20 de miliarde de dolari şi 30 de miliarde de dolari. Serviciul de ride-hailing a fost înfiinţat în 2012 de antreprenorii John Zimmer şi Logan Green şi a strâns finanţări de aproape 5 miliarde de dolari de la investitori. În timp ce continuă să crească într-un ritm mai rapid decât rivalii de la Uber, compania pierde şi bani între timp.

    Airbnb şi Slack sunt două companii care au devenit giganţi tot datorită trendurilor de consum urmate de generaţia Millennials. Acestea încearcă acum IPO-uri prin listări directe, ceea ce înseamnă că toată lumea va avea acces la acţiunile lor încă din prima zi, nu doar investitorii instituţionali.

    Exact cum a reuşit Spotify anul trecut. Când reprezentanţii serviciului de muzică streaming au decis să îşi vândă acţiunile printr-o listare directă către oameni obişnuiţi în loc să înceapă cu prietenii lor bancheri, au ridicat o discuţie fierbinte cu privire la relaţiile dintre Silicon Valley şi Wall Street. „Piaţa de IPO-uri din SUA este defectă”, a declarat anul trecut Barry McCarthy, CFO-ul Spotify, citat de Recode. „Încercaţi o listare directă, cum am făcut noi cu Spotify.” Când s-a listat pe bursă în luna aprilie, abordarea Spotify a fost una menită să reducă impactul pe care îl pot avea băncile de investiţii asupra start-up-urilor pe piaţa de capital. În loc să vândă acţiuni către investitori instituţionali pentru a seta preţul acţiunilor cu o zi înainte ca acestea să se tranzacţioneze în masă către toată lumea, procedura de listare directă a Spotify a permis ca preţul acţiunilor să fie „descoperit” în mod natural, în ziua listării, prin volumul celor care au vândut şi celor care au cumpărat.
    O companie care încearcă listarea directă nu creează sau vinde acţiuni noi, deci nu strânge bani prin această procedură – sunt doar acţionarii preexistenţi care vând acţiunile lor – ceea ce înseamnă că listarea directă este o abordare posibilă pentru cei care nu încearcă neapărat să strângă capital prin IPO.

    Airbnb împărtăşeşte dorinţa Spotify de a reduce rolul bancherilor în listări. Compania şi angajaţii săi au urmărit atent listarea platformei de streaming, iar sursele citate susţin că Airbnb consideră tot o listare directă. Potrivit Recode, Brian Chesky, CEO-ul Airbnb, s-a întâlnit de mai multe ori în ultimele luni cu Daniel Ek, CEO-ul Spotify, pentru a discuta modul în care Airbnb poate parcurge o procedură similară. Airbnb a fost evaluată la 30 miliarde de dolari, iar listarea companiei de sharing ar fi încă o victorie în dreptul trendurilor de consum din generaţia Millennials, care au acaparat piaţa. Cu toate acestea, pentru ca listările milenialilor să aibă loc în piaţă, multe lucruri trebuie să meargă perfect. Guvernul american nu trebuie să se mai blocheze, condiţiile de piaţă trebuie să rămână favorabile, volatilitatea trebuie să se domolească, dar, cel mai important, investitorii trebuie să îşi păstreze apetitul pentru IPO-uri. 

    Anul IPO-urilor
    Renaissance Capital, care oferă consultanţă pentru investitorii instituţionali în achiziţia de IPO-uri şi care gestionează un ETF (exchange traded fund) al IPO-urilor, susţine că cel puţin 226 de companii private vor să se listeze anul acesta la nivel global, cu o valoare combinată de cel puţin 697 de miliarde de dolari. „Listările de anul acesta ar putea depăşi orice volum înregistrat vreodată în SUA”, spune Kathleen Smith de la Renaissance, citată de CNBC. Nivelul ar fi mult mai mare decât cel înregistrat în 1999-2000, perioadă care a reprezentat maximul bulei dot-com. În 1999 au fost IPO-uri de 93 de miliarde de dolari, iar în 2000, de 97 de miliarde de dolari, potrivit Renaissance Capital. De atunci, piaţa IPO-urilor nu s-a mai apropiat de 100 de miliarde de dolari în ceea ce priveşte capitalul strâns. În 2014 nivelul a fost unul ridicat, de 85 de miliarde de dolari, însă 22 de miliarde de dolari dintre aceştia au provenit din listarea gigantului chinez din comerţul online, Alibaba. Printre listările mari, Renaissance Capital se aşteaptă ca General Electric Health Care să caute o evaluare de 65 de miliarde de dolari, WeWork, de 47 de miliarde de dolari, iar Palantir, de 47 de miliarde de dolari.

  • Vâlcov mişcă din nou piaţa bursieră: Banca Transilvania şi BRD pierd 770 mil. lei din capitalizare în doar două ore

    ​Banca Transilvania şi BRD, cele mai tranzacţionate acţiuni de la bursa românească, se depreciază la ora redactării acestei ştiri cu 4,7%, respectiv 4%, ca urmare a afirmaţiilor de duminică seară ale consilierului premierului Dăncilă, potrivit cărora taxa bancară rămâne în picioare.
     
    La preţurile curente de tranzacţionare, banca de la Cluj are 8,8 miliarde de lei capitalizare, faţă de 9,2 miliarde de lei cât avea în şedinţa precedentă, în timp ce BRD a scăzut de la 8,23 mld. lei la 7,9 mld. lei.