BusinessMagazin

Tag: cadre didactice

  • Mihai Bendeac: Educaţia în România (sau despre cum ucide învăţământul din România gândirea personală a elevului)

    Pe Facebook, Mihai Bendeac a scris: „EDUCAŢIA ÎN ROMÂNIA (SAU DESPRE CUM UCIDE ÎNVĂŢĂMÂNTUL DIN ROMÂNIA GÂNDIREA PERSONALĂ A ELEVULUI)
    Am avut de curând o discuţie cu frate-meu. Andrei, deşi are 17 ani neîmpliniţi, e un tip extrem de inteligent, elev la unul dintre cele mai bune licee din România, Coşbuc.

    Discuţia a pornit de la afirmaţia mea cum că “Bacul şi Capacitatea la Limba Română sunt cel mai simplu lucru dacă eşti un copil/tânăr inteligent şi argumentat”.
    Spuneam asta în contextul în care întotdeauna am detestat acele “locuri comune” (înţeleg prin asta propoziţii/fraze stas gen “Eminescu, poetul nostru naţional…” pe care le întâlneşti în cărţile de comentarii).

    Am susţinut mereu că, în afară de gramatică pe care, la dracu’, trebuie să o stăpâneşti, partea de literatură a acestor examene ar trebui să consiste (ca pregătire) doar în lectura operelor.
    Frate-meu mi-a tăiat sever macaroana explicându-mi că existe nenumărate “jaloane” pe care trebuie să le bifezi altminteri eşti depunctat.

    De ce?
    De ce?!
    DE CE?!?!

    Am avut, nu cu mult timp în urmă, o discuţie extrem de interesantă cu un artist român. Nu-i dau numele. În discuţia respectivă, extrem de argumentat şi documentat, omul susţinea, nici mai mult nici mai puţin, decât că e o aberaţie faptul că Ion Creangă este trecut în rândul marilor clasici. Şi nu era o vorbă aruncată. Omul Argumenta folosind paralele cu Eminescu, Slavici sau Caragiale, ori Corneille şi Racine.

    Puteai fi de acord cu expunerea lui sau nu. Dar, fără îndoială, argumentarea, privirea amplă şi documentată asupra clasicismului în genere şi, până la urmă curajul declaraţiei în sine, nu puteau trece neadmirate. Era o plăcere.
    Ei, ce s-ar fi întâmplat cu o asemenea abordare la BAC?

    În opinia fratelui meu şi, acum, şi a mea: o nenorocire.
    Nu se poate ca totul să ţină de norocul de a avea un profesor corector fără ochelari de cal, pe care să-l doară-n cur de baremul de corectare şi care să aprecieze originalitatea. Sistemul românesc de învăţământ trebuie SCHIMBAT!!!!!

    Cu orice risc, fiţi voi! Cu gândurile voastre! Cu impresiile voastre! Cu părerile voastre!
    Sigur… Eu acum mă refer la tinerii inteligenţi, interesaţi… că, dacă eşti “vai morţii tei” şi nici măcar nu concepi să citeşti… “Bravo boss, xoxo!”, ce să zic..
    Închei, nu înainte de a da un ultim exemplu. Ce te faci cu un elev care dă BAC-ul şi, dacă îi pică “Cel mai iubit dintre pământeni”, în loc de baremul p..ii, te trece prin ce a însemnat romanul în sinistra Românie a anilor 80′, prin cum se vindea pe sub mână, prin relatări conform cărora (adevărate, altminteri) iubita/soţia îl alinta pe Marin Preda “cel mai iubit dintre pământeni” (de unde şi numele romanului), despre diferenţele dintre carte şi ecranizare, despre psihologia colectivă ce a perceput titlul ca o referire la Ceauşescu (deşi nu asta era intenţia) etc etc etc etc etc. Şi, în cele din urmă, cu percepţia/părerea/ideea/gândul PERSONAL al elevului faţă de operă şi faţă de Victor Petrini (personajul principal, boss, dacă ai mai citit până aici ?)

    Ce te faci cu asta, domnule profesor examinator? Că riscă să iasă din barem…
    Seară înţeleaptă vă doresc tuturor celor care aţi rezistat până la finalul acestui articol neinteresant şi care nu are un subiect share-uibil!
    Vă îmbrăţişez!”

    “;}

  • Povestea timişorencei care a cumpărat eMAG. „Mi-a luat câteva luni doar ca să mă invite la sediu”

    „S-au întâmplat toate cu mare noroc, din punct în punct am reuşit să-mi găsesc următoarea şansă, la fiecare cotitură. A fost mult noroc. Câte s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost acel moment!”, povesteşte românca, ce a realizat tranzacţii de peste 5 miliarde de dolari în cei şase ani de când se află la fondul de investiţii Naspers.

    Cristina Berta Jones nu şi-a dorit de mică să fie investitor, ci se vedea medic, iar dacă anumiţi profesori ai Colegiului Naţional Bănăţean din Timişoara ar fi acţionat diferit, cu siguranţă că viaţa româncei ar fi fost alta, spune ea privind în urmă. A plecat la jumătatea clasei a XI-a în Statele Unite ale Americii, cu o bursă din partea fundaţiei Soros, vreme de şase luni. La întoarcere, a avut parte de o surpriză. „Domnişoară, cât dumneavoastră aţi fost în SUA cu aşa-zisele studii şi v-aţi distrat, noi aici am făcut carte. Cum vă închipuţi dumneavoastră că vă întoarceţi şi noi vă trecem în următorul an?”, a fost sentinţa dată de profesori, povesteşte acum. Îmbrăcată simplu, cu o rochie neagră elegantă, Cristina Berta Jones vorbeşte cumpătat căutându-şi cuvintele româneşti, pe care le foloseşte mai rar, acum, în viaţa de zi cu zi. Are vocea uşor răguşită şi când vorbeşte despre trecut se uită în sus, apoi revine cu privirea asupra mea.

    Lovindu-se de ideile obtuze ale profesorilor din liceu, tânăra s-a văzut nevoită să se întoarcă în SUA. „Nu plănuiam să mă întorc imediat, dar profesorii nu mi-au lăsat nicio alternativă. Nu mi-au închis clasa a XI-a şi nu mă lăsau să trec în clasa a XII-a”, povesteşte ea. Mai mult de atât, în America nu putea continua în sistemul public deoarece nu avea destule credite pentru a i se putea echivala studiile „şi până la urmă am primit o bursă la o şcoală privată şi am terminat acolo”. Aşadar, profesorii din România i-au forţat mâna şi Cristina Berta Jones a fost nevoită să înveţe într-o ţară străină, fără familie şi fără prea mulţi bani. „Am fost singură, nu aveam niciun ban. În primele şase luni Fundaţia Soros mi-a dat 50 de dolari pe lună, bani de buzunar”, mărturiseşte ea. Povesteşte că a stat în SUA, la o familie de americani cu trei copii; acestora, spune românca, „le plăcea să cunoască oameni din altă lume, altă cultură”.

    Odată absolvit liceul, a aplicat la „toate universităţile care ofereau bursă” şi a fost acceptată la Middlebury College, unde a studiat matematică şi ştiinţele economice. Şi-a dat seama că medicina, pe care voia să o studieze în România nu era, totuşi, un domeniu care să o pasioneze şi „când m-am găsit într-un loc unde îmi puteam reexamina planurile şi pasiunile, m-am gândit la business”.

    Bursa obţinută la facultate îi ajungea pentru cheltuielile legate de şcoală, dar a fost nevoie să se şi angajeze, iniţial în campusul facultăţii, pe un post de fundraising. „Dădeam telefoane pe la alumni care au terminat colegiul respectiv şi încercam să obţin donaţii. Căutam informaţii despre companiile lui X şi Y ca să ne dăm seama cam cât de bine o duce şi cam cât de mare era donaţia pe care o ceream pentru colegiu”, descrie ea activitatea de atunci. Era un loc de muncă bine plătit, spune ea, iar experienţa de atunci s-a dovedit folositoare şi în cariera pe care şi-a construit-o ulterior.

    Cât de mari sunt diferenţele dintre sistemul de învăţământ din Statele Unite ale Americii şi cel european, sau, mai bine, cel românesc? „Au fost două momente când mi-am dat seama că tot ceea ce mă făcea pe mine un student bun în România nu era destul pentru State”, spune ea. Primul moment a fost la liceu, când eseul de la ora de engleză i-a fost înapoiat înroşit, profesorul atrăgându-i atenţia că nu-şi exprima gândurile în legătură cu subiectul, ci doar relata ce fusese învăţată. „A fost un şoc. Tu vrei să afli ce gândesc eu?” Al doilea moment a fost în primul an la Harvard, când s-a văzut nevoită să vorbească în public şi să înfrunte direct disconfortul de a vorbi în faţa a zeci sau sute de oameni.

    După absolvirea facultăţii, prima slujbă obţinută a fost în cadrul unei firme tradiţionale de consultanţă din Washington DC, unde a lucrat doar şase luni, deoarece voia să fie implicată în noul domeniu, pe atunci, numit internet. Aşa că a renunţat şi s-a angajat la un start-up numit Mainspring ce făcea planuri de business şi alte ghiduri (financiare, de comunicare etc). Compania s-a listat la bursă în iulie 2000, iar spre finalul aceluiaşi an a fost preluată de către IBM. Mulţi dintre angajaţii start-up-ului nu au erau mulţumiţi deoarece nu „mai făceam chestii cool”. Nici românca nu a fost mulţumită după achiziţie şi, spune ea, poate ar fi plecat dacă nu era o persoană care să-i atragă atenţia asupra perspectivei. „Am avut un şef care mi-a spus că am două posibilităţi: fie plec, fie stau şi învăţ ceva de la oamenii ăştia, apoi oricum plec la MBA”, povesteşte Cristina Berta Jones. A făcut întocmai şi o vreme a fost umbra unui om de la vânzări din cadrul IBM „care făcea tranzacţii mari, de zeci de milioane de dolari”; aşa a dobândit experienţă în vânzări. „Am multă apreciere pentru oricine are talentul de a vinde ceva. A fost o experienţă extraordinară. Dacă n-ar fi fost sfatul acela, probabil că aş fi dat cu piciorul aceste oportunităţi şi aş fi plecat”, mărturiseşte ea luând o gură de cafea. 

  • Profesori de la Princeton, Harvard şi Yale îţi spun ce cărţi ar trebui să citeşti

    Dascăli din cele mai importante 10 universităţi americane au împărtăşit celor de la Business Insider titlul cărţii pe care ei o consideră esenţială.

    Jill Abramson, Harvard: “Stilul paranoic în politica americană”, de Richard Hofstadter

    James Berger, Yale: “Orfeo”, de Richard Power

    Eric Maskin, Harvard şi Maurice Schweitzer, Universitatea din Pennsylvania: “Proiectul desfacerii”, de Michael Lewis

    David B. Carter, Princeton: “Strategia conflictului”, de Thomas Schelling

    WJT Mitchell, Universitatea Chicago: “O teorie a dronelor”, de Gregoire Chamayou

    Kenneth Warren, Universitatea Chicago: “Racecraft: Sufletul inegalităţii în viaţa americană”, de Karen E. Fields şi Barbara J. Fields

    Harold Bloom, Yale: Totul de Shakespeare

  • “Perlele” la Evaluarea Naţională 2017, proba scrisă la limba română: “Când ţie lene să vorbeşti pui linie”, sinonimul cuvântului “melodie” este “muzicuţă”

    După corectarea lucrărilor la limba română, profesorii au descoperit că şi anul acesta, elevii care au susţinut evaluarea naţională s-au întrecut în greşeli, mulţi dând dovadă de dezinteres faţă de primul examen important din viaţa lor.

    De exemplu, un elev a considerat că “principalul mod de descriere este naraţiunea. Autorul exprimă sentimentul de admirare pentru vară”.

    Elevii au avut de scris şi sinonime ale unor cuvinte care apar în poezia “Ploaia” de Magda Isanos. Un absolvent de gimnaziu a scris că sinonimul cuvântului “melodie” este “muzicuţă”, iar altul a explicat că “în poezie este povestit un tablou cu arhaisme”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Perlele” la Evaluarea Naţională 2017, proba scrisă la limba română: “Când ţie lene să vorbeşti pui linie”, sinonimul cuvântului “melodie” este “muzicuţă”

    După corectarea lucrărilor la limba română, profesorii au descoperit că şi anul acesta, elevii care au susţinut evaluarea naţională s-au întrecut în greşeli, mulţi dând dovadă de dezinteres faţă de primul examen important din viaţa lor.

    De exemplu, un elev a considerat că “principalul mod de descriere este naraţiunea. Autorul exprimă sentimentul de admirare pentru vară”.

    Elevii au avut de scris şi sinonime ale unor cuvinte care apar în poezia “Ploaia” de Magda Isanos. Un absolvent de gimnaziu a scris că sinonimul cuvântului “melodie” este “muzicuţă”, iar altul a explicat că “în poezie este povestit un tablou cu arhaisme”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a reuşit un cuplu să câştige 1 milion de dolari lucrând doar o oră şi jumătate pe zi

    A căutat oportunităţi online şi a dat peste Pat Flynn, creierul din spatele afacerii “Smart Passive Income”. S-a gândit că poate şi el şi Jocelyn vor putea face asta.

    “Primii bani pe care i-am făcut au fost 11 cenţi. Un vizitator al site-ului meu a dat click pe o reclamă. Săream în sus de bucurie pentru că mi-am dat seama că se pot câştiga bani online.”, povesteşte Shane pentru Forbes

    Doar un an mai târziu, cuplul câştia 15.000 de dolari pe lună. În august 2013 au ajuns la suma de 36.000 de dolari. “Era un salariu de profesor într-un an şi banii aceştia i-am primit pentru un produs pe care l-am creat şi la care nu mai lucram”, a spus Shane. Şi toate acestea lucrând doar part-time la site, în timpul liber.

    Au decis să facă un pas important şi să renunţe la joburi pentru a se dedica full-time site-ului.

    Din 2013 până în 2015 au reuşit să câştige 1 milion de dolari cu trei site-uri: ElementaryLibrarian.com, cursuri pentru librari, UShistoryteachers.com, cursuri pentru profesori de istorie şi FlippedLifestyle.com, unde învaţă oamenii cum să facă bani online. În 2015 au avut un venit constat de 40.000 de dolari pe lună, iar în 2016 au ajuns cam la 50.000 de dolari pe lună.

    Poate te-ai gândit că pentru banii ăştia lucrează zi şi noapte, dar potrivit Forbes, cei doi lucrează 10 ore pe săptămână, ceea ce înseamnă că obţin cam 625 de dolari pe oră.

    Cum au reuşit?

    “Primul site l-am făcut în mai sau iunie 2012 şi în iulie am luat primii bani, cei 11 cenţi. Atunci şi-a făcut şi Jocelyn site-ul Elementary Librarian şi şi-a lansat primul produs digital în iulie sau august care s-a vândut cu 2700 de dolari.”, povesteşte Shane

    “Un an mai târziu, amândoi vindeam produse digitale pe site-uri şi am reuşit să trecem de la câştiguri de 15.000 pe lună la 36.000 pe lună. Atunci am decis să ne dedicăm full time afacerii. Pe 29 septembrie 2013 a fost ultima zi în calitate de profesori”, adaugă Jocelyn.

    “Frumuseţea este că lecţiile mele de istorie nu sunt produse ce se modifică sau expiră. Abraham Lincoln va fi pentru totdeauna al 16-lea preşedinte al Statelor Unite. Investim timp şi bani o singură dată, iar produsul în vindem ani de zile, 24 din 24 de ore.”, spune Shane.

    “La început ne dedicam fiecare minut liber afacerii până când am definitivat produsele şi am automatizat procesul. Acum am trecut la un sistem de abonare şi este mai uşor, avem cam 1500 de membri care plătesc 50 de dolari pe lună, de exemplu, la site-ul Elementary Librarian. Am automatizat procesul de marketing şi reclamă cu ajutorul Facebook. Oamenii plătesc pentru conţinut, dar rămân pentru comunitate. Avem forumuri unde oamenii pot întreba tot felul de lucruri- cum ar trebui să formulez un mail pentru un potenţial investitor, de exemplu”

     

  • Cum a reuşit un cuplu să câştige 1 milion de dolari lucrând doar o oră şi jumătate pe zi

    În septembrie 2012, Shane şi Jocelyn Sams erau profesori şi fiecare câştiga 38.000 de dolari pe an. Shane spune că munca de profesor nu era una tocmai uşoară şi lucra cam în fiecare zi 12-14 ore. În plus, nu vedea oportunităţi de a face mai mulţi bani în aceast domeniu.

    A căutat oportunităţi online şi a dat peste Pat Flynn, creierul din spatele afacerii “Smart Passive Income”. S-a gândit că poate şi el şi Jocelyn vor putea face asta.

    “Primii bani pe care i-am făcut au fost 11 cenţi. Un vizitator al site-ului meu a dat click pe o reclamă. Săream în sus de bucurie pentru că mi-am dat seama că se pot câştiga bani online.”, povesteşte Shane pentru Forbes

    Doar un an mai târziu, cuplul câştia 15.000 de dolari pe lună. În august 2013 au ajuns la suma de 36.000 de dolari. “Era un salariu de profesor într-un an şi banii aceştia i-am primit pentru un produs pe care l-am creat şi la care nu mai lucram”, a spus Shane. Şi toate acestea lucrând doar part-time la site, în timpul liber.

    Au decis să facă un pas important şi să renunţe la joburi pentru a se dedica full-time site-ului.

    Din 2013 până în 2015 au reuşit să câştige 1 milion de dolari cu trei site-uri: ElementaryLibrarian.com, cursuri pentru librari, UShistoryteachers.com, cursuri pentru profesori de istorie şi FlippedLifestyle.com, unde învaţă oamenii cum să facă bani online. În 2015 au avut un venit constat de 40.000 de dolari pe lună, iar în 2016 au ajuns cam la 50.000 de dolari pe lună.

    Poate te-ai gândit că pentru banii ăştia lucrează zi şi noapte, dar potrivit Forbes, cei doi lucrează 10 ore pe săptămână, ceea ce înseamnă că obţin cam 625 de dolari pe oră.

    Cum au reuşit?

    “Primul site l-am făcut în mai sau iunie 2012 şi în iulie am luat primii bani, cei 11 cenţi. Atunci şi-a făcut şi Jocelyn site-ul Elementary Librarian şi şi-a lansat primul produs digital în iulie sau august care s-a vândut cu 2700 de dolari.”, povesteşte Shane

    “Un an mai târziu, amândoi vindeam produse digitale pe site-uri şi am reuşit să trecem de la câştiguri de 15.000 pe lună la 36.000 pe lună. Atunci am decis să ne dedicăm full time afacerii. Pe 29 septembrie 2013 a fost ultima zi în calitate de profesori”, adaugă Jocelyn.

    “Frumuseţea este că lecţiile mele de istorie nu sunt produse ce se modifică sau expiră. Abraham Lincoln va fi pentru totdeauna al 16-lea preşedinte al Statelor Unite. Investim timp şi bani o singură dată, iar produsul în vindem ani de zile, 24 din 24 de ore.”, spune Shane.

    “La început ne dedicam fiecare minut liber afacerii până când am definitivat produsele şi am automatizat procesul. Acum am trecut la un sistem de abonare şi este mai uşor, avem cam 1500 de membri care plătesc 50 de dolari pe lună, de exemplu, la site-ul Elementary Librarian. Am automatizat procesul de marketing şi reclamă cu ajutorul Facebook. Oamenii plătesc pentru conţinut, dar rămân pentru comunitate. Avem forumuri unde oamenii pot întreba tot felul de lucruri- cum ar trebui să formulez un mail pentru un potenţial investitor, de exemplu”

     

  • O medalie de aur şi trei de argint pentru România la Olimpiada Europeană de Fizică

    Medalia de aur a fost obţinută de Petru Cotruţ, elev în clasa a XI-a, care, de curând, a câştigat şi o medalie de argint la Olimpiada Asiatică de Fizică – APhO, desfăşurată între 1 şi 9 mai 2017  la Yakutsk, în Federaţia Rusă. Ceilalţi participanţi români,  Silviu Adrian Predoi, Andrei Horaţiu Eftime şi Cosmin Andrei, elevi în clasa a  XI-a, au obţinut, la rândul lor, rezultate excepţionale: 3 medalii de argint. În plus, Silviu Adrian Predoi a primit şi un premiu special, datorită soluţiei propuse pentru cea mai dificilă problemă din concurs.

    „Când îi văd pe scenă pe concurenţii români – victorioşi, zâmbitori, eleganţi, frumoşi –

    sper din toată inima că văd imaginea României viitoare. Când mă întorc spre sală şi văd

    oamenii privindu-i pe elevii români cu admiraţie, cu dorinţa de „a fi ca ei”, îmi doresc foarte mult ca toţi tinerii României să-i privească în acelaşi fel. Mulţumesc celor care, prin ajutorul acordat, au făcut posibilă victoria!”, spune Adrian Dafinei, profesor coordonator al lotului olimpic de fizică al României.

    Aflată la prima ediţie, Olimpiada Europeană de Fizică a reunit participanţi din 24 de ţări, fiecare dintre acestea fiind reprezentată în concurs de echipe formate din câte cinci elevi. Mai mult, printre participanţi s-au numărat şi elevi din Brazilia şi Singapore.

    Banca Comercială Română şi Fundaţia eMAG, prin programul Hai la Olimpiadă!, au susţinut şi pregătirea echipei care a reprezentat România la Olimpiada Asiatică de Fizică, desfăşurată  între 1 şi 9 mai la Yakutsk, în Federaţia Rusă, de unde elevii s-au întors cu o medalie de aur şi două de argint. Mai mult, aceştia vor susţine şi participarea lotului României la Olimpiada Internaţională de Fizică, care va avea loc în luna iulie în Indonezia.

    Echipa care a reprezentat România la Olimpiadă s-a pregătit prin intermediul programului „Hai la Olimpiadă!”, susţinut de Banca Comercială Română şi  de Fundaţia eMAG.

    „Ne bucurăm că am putut susţine participarea lotului României la prima ediţie a Olimpiadei Europene de Fizică. În afara talentului cu care au fost înzestraţi, rezultatele de excepţie ale elevilor români se datorează şi profesorilor care au ştiut să îi pregătească pentru aceste competiţii şi cărora le mulţumim pentru timp, efort şi dăruire! Felicităm lotul României pentru aceste rezultate şi le urăm succes şi la Olimpiada Internaţională de Fizică din Indonezia, care va avea loc în luna iulie!”, a declarat Tudor Vlad, preşedintele Fundaţiei eMAG pentru Educaţie. „Suntem mândri că putem contribui la performanţa olimpicilor pe care îi susţinem prin programul „Hai la Olimpiadă!” şi ne bucurăm să vedem că încrederea pe care noi am pus-o în ei dă rezultate. Credem că, datorită lor, tinerii cu încredere în forţele proprii şi dispuşi să muncească pentru visurile lor, putem privi cu încredere spre viitor”, a declarat Nicoleta Deliu, Şef Departament Comunicare Corporativă şi Afaceri Comunitare, BCR.

    Hai la Olimpiadă! este un program iniţiat de Fundaţia eMAG în 2012. Din 2014, BCR a devenit partener al programului prin susţinerea, alături de Fundaţia eMAG, a centrelor de pregătire şi a celor mai importante concursuri de Matematică, Fizică şi Informatică.

    După patru ani de activitate, Hai la Olimpiadă! numără astăzi 22 de centre în 12 oraşe din România, 3.286 de elevi pasionaţi de Matematică, Informatică şi Fizică şi 290 de profesori dedicaţi.

    Prin programul Hai la Olimpiadă!, pregătirea pentru performanţă se desfăşoară în cele mai bune condiţii şi oportunitatea de a participa la pregătire se oferă tuturor copiilor care pot şi doresc să se pregătească la un nivel peste medie. Profesorii din centre sunt recompensaţi pentru orele de pregătire, iar cele mai bune rezultate ale copiilor la concursurile naţionale şi internaţionale sunt premiate de către Fundaţia eMAG şi BCR.

    Medalia de aur a fost obţinută de Petru Cotruţ, elev în clasa a XI-a, care, de curând, a câştigat şi o medalie de argint la Olimpiada Asiatică de Fizică – APhO, desfăşurată între 1 şi 9 mai 2017  la Yakutsk, în Federaţia Rusă. Ceilalţi participanţi români,  Silviu Adrian Predoi, Andrei Horaţiu Eftime şi Cosmin Andrei, elevi în clasa a  XI-a, au obţinut, la rândul lor, rezultate excepţionale: 3 medalii de argint. În plus, Silviu Adrian Predoi a primit şi un premiu special, datorită soluţiei propuse pentru cea mai dificilă problemă din concurs.

    „Când îi văd pe scenă pe concurenţii români – victorioşi, zâmbitori, eleganţi, frumoşi –

    sper din toată inima că văd imaginea României viitoare. Când mă întorc spre sală şi văd

    oamenii privindu-i pe elevii români cu admiraţie, cu dorinţa de „a fi ca ei”, îmi doresc foarte mult ca toţi tinerii României să-i privească în acelaşi fel. Mulţumesc celor care, prin ajutorul acordat, au făcut posibilă victoria!”, spune Adrian Dafinei, profesor coordonator al lotului olimpic de fizică al României.

    Aflată la prima ediţie, Olimpiada Europeană de Fizică a reunit participanţi din 24 de ţări, fiecare dintre acestea fiind reprezentată în concurs de echipe formate din câte cinci elevi. Mai mult, printre participanţi s-au numărat şi elevi din Brazilia şi Singapore.

    Banca Comercială Română şi Fundaţia eMAG, prin programul Hai la Olimpiadă!, au susţinut şi pregătirea echipei care a reprezentat România la Olimpiada Asiatică de Fizică, desfăşurată  între 1 şi 9 mai la Yakutsk, în Federaţia Rusă, de unde elevii s-au întors cu o medalie de aur şi două de argint. Mai mult, aceştia vor susţine şi participarea lotului României la Olimpiada Internaţională de Fizică, care va avea loc în luna iulie în Indonezia.

    Echipa care a reprezentat România la Olimpiadă s-a pregătit prin intermediul programului „Hai la Olimpiadă!”, susţinut de Banca Comercială Română şi  de Fundaţia eMAG.

    „Ne bucurăm că am putut susţine participarea lotului României la prima ediţie a Olimpiadei Europene de Fizică. În afara talentului cu care au fost înzestraţi, rezultatele de excepţie ale elevilor români se datorează şi profesorilor care au ştiut să îi pregătească pentru aceste competiţii şi cărora le mulţumim pentru timp, efort şi dăruire! Felicităm lotul României pentru aceste rezultate şi le urăm succes şi la Olimpiada Internaţională de Fizică din Indonezia, care va avea loc în luna iulie!”, a declarat Tudor Vlad, preşedintele Fundaţiei eMAG pentru Educaţie. „Suntem mândri că putem contribui la performanţa olimpicilor pe care îi susţinem prin programul „Hai la Olimpiadă!” şi ne bucurăm să vedem că încrederea pe care noi am pus-o în ei dă rezultate. Credem că, datorită lor, tinerii cu încredere în forţele proprii şi dispuşi să muncească pentru visurile lor, putem privi cu încredere spre viitor”, a declarat Nicoleta Deliu, Şef Departament Comunicare Corporativă şi Afaceri Comunitare, BCR.

    Hai la Olimpiadă! este un program iniţiat de Fundaţia eMAG în 2012. Din 2014, BCR a devenit partener al programului prin susţinerea, alături de Fundaţia eMAG, a centrelor de pregătire şi a celor mai importante concursuri de Matematică, Fizică şi Informatică.

    După patru ani de activitate, Hai la Olimpiadă! numără astăzi 22 de centre în 12 oraşe din România, 3.286 de elevi pasionaţi de Matematică, Informatică şi Fizică şi 290 de profesori dedicaţi.

    Prin programul Hai la Olimpiadă!, pregătirea pentru performanţă se desfăşoară în cele mai bune condiţii şi oportunitatea de a participa la pregătire se oferă tuturor copiilor care pot şi doresc să se pregătească la un nivel peste medie. Profesorii din centre sunt recompensaţi pentru orele de pregătire, iar cele mai bune rezultate ale copiilor la concursurile naţionale şi internaţionale sunt premiate de către Fundaţia eMAG şi BCR.

  • Este aceasta cea mai groaznică şcoală ? Cei mai mulţi profesori au demisionat, paznicii sunt înjunghiaţi, iar inspectorii sunt împroşcaţi cu mâncare

    Willenhall E-ACT Academy din West Midlands a primit calificativul “inadecvat” pentru toate tipurile de evaluări realizate de inspectori.
    Una dintre concluziile raportului este că 70% dintre cadrele profesorale au demisionat din 2015 încoace, iae elevii nu se simt în siguranţă.
    Raportul mai arată că până şi inspectorii au fost trataţi neorespunzător, fiind împroşcaţi cu alimente în timpul vizitelor. Ba chiar un elev a declarat că este firesc să nu respecte profesorii.
     
    În şcoală se găsesc desene cu grafiti şi gunoaie, iar elevii nu respectă niciun fel de pedepse.“Elevii nu se mândresc cu şcoala lor. Desenele cu grafiti sunt şi în interiorul clădirii, iar gunoaiele sunt pretutindeni, mai ales după perioada de servire a mesei.Elevii care au fost pedepsiţi nu numai că nu au mers spre camerele de detenţie, dar s-au adunat pe scări”.
     
    Pentru că raportul a fost postat online, un fost paznic din şcoală a declarat că pe vremea în care a lucrat pentru instituţia de învăţământ un elev a încercat să îl înjunghie.
     
    Inspectorii au reuşit să găsească şi câteva aspecte pozitive legate de această şcoală: “Educaţia vocaţională este de calitate şi are rezultate bune în rândul elevilor”.
     
    Şcoala are peste 1.300 de elevi.
    În afară de reacţia fostului angajat care a comentat că a fost în pericol să fie înjunghiat, în mediul online au apărut şi reacţii din partea părinţilor. 
     
    “Mi-am retras copiii de al această şcoală după numai şase săptămâni. Un elev a scos un cuţit şi a provocat altuia răni cumplite. Dumnezeu să îi ajute pe toţi cei care îşi trimit copiii la această şcoală. Mai bine o închideţi”, a postat pe Facebook Dan Soa Gosling. El este doar unul dintre părinţii care au postat mesaje similare.

  • „Dacă profesorii vor iubi şcoala, o vor iubi şi elevii” – Măriuca Talpeş, Intuitex

     „Trebuie să crească nivelul profesorilor – să crească şacheta la intrare în sistemul de învăţământ, să fie severitate la examinarea acestora, să aibă cel puţin nota nouă în facultate la materia pe care o va predă şi să facă multă practică”, spune aceasta. Pe de altă parte, adaugă Talpeş, cei care nu sunt suficienţi de buni – atât la materia predată, cât şi din punct de vedere pedgogic –  să nu aibă dreptul să stea la catedră, să li se găsească altceva de făcut.  „Ne întrebăm <<De ce copiii nu iubesc şcoala?>>, când ar trebui să ne punem altfel întrebarea: <<De ce profesorii nu iubesc şcoala?>>. Când profesorul va iubi şcoala, o vor iubi şi copiii”, mai declară directorul Intuitex. Aşadar, dacă vom reuşi să creştem şi nivelul profesorilor, iar în paralel să dezvoltăm şi educaţia digitală, atunci vom avea o şcoală bună, conchide Măriuca Talpeş.

    Pe aceeaşi idee punctează şi Cosmin Mălureanu, CEO Ascendia, care consideră că profesorii trebuie încurajaţi şi instruiţi să accepte noutatea în mod pragmatic, nu doar pe hârtie. „Trebuie să ne gândim la copii ca fiind nişte consumatori cărora trebuie sa le oferim lucruri de calitate pentru a putea evolua competitiv”, spune el. Dar ca să putem evolua trebuie să dezvoltăm produse din ce în ce mai bune şi mai moderne, iar educaţia să devină, cu adevărat, o prioritate naţională.  „Aşadar, pentru a avea copii adaptaţi viitorului, ei trebuie să folosească tehnologiile prezentului în procesul de educaţie, nu pe cele ale trecutului! Software-ul educaţional este indubitabil o componentă-cheie a educaţiei moderne”, consideră directorul Ascendia. 

    Educaţia, în esenţă, impactează direct dezvoltarea unei ţări, indiferent care ar fi ea, iar digitalizarea acesteia se află în proces de creştere şi dezvoltare şi la nivel local. Conform declaraţiilor unora dintre companiile active în acest domeniu, educaţia digitală ideală este cea care oferă acces rapid şi uşor la resursele necesare procesului de învăţare. În această era, în care tehnologia reprezintă o parte integrată din viaţa noastră, educaţia trebuie să se adapteze şi să aducă soluţii practice, atractive şi moderne pentru beneficiarii săi.