Tag: brokeri

  • Doua luni de cresteri sustinute pe Bursa

    Doua luni de cresteri sustinute pe Bursa au fost de ajuns pentru ca piata sa revina pe plus fata de inceputul anului si investitorii sa poata contabiliza primele castiguri fata de prima sedinta de tranzactionare din 2009.

    Multi dintre investitori, dar si o parte din brokeri, vad deja sfarsitul trendului negativ inceput in toamna lui 2007, in timp ce altii, mai circumspecti, spun ca o confirmare a intoarcerii trendului va fi clara abia in momentul in care preturile actiunilor de pe Bursa vor ajunge la nivelul de la inceputul lui octombrie 2008.

    “Ma asteptam la o asemenea evolutie pe termen scurt, dar nu atat de rapida. Totusi, abia suntem la nivelul din noiembrie-decembrie 2008. Cand se va ajunge la preturile de la inceputul lui octombrie, ar trebui sa vedem intrarea pe un trend ascendent”, sustine Rares Nilas, directorul general al BT Securities, societatea de brokeraj a Bancii Transilvania, care a intermediat cele mai mari tranzactii de pe Bursa in primele patru luni ale acestui an, de peste 62 de milioane de euro.

    Societatile de investitii financiare (SIF) au inregistrat cea mai spectaculoasa evolutie in acest an, reusind sa castige pana la 200% de la sfarsitul lunii februarie, dupa ce in primele doua luni ale anului pierdusera aproape 50%. Aceasta evolutie a reusit sa propulseze SIF-urile cu aproape 50% peste nivelul de la sfarsitul anului trecut, astfel ca toti investitorii care au cumparat actiuni SIF in ultimele luni si le-au pastrat in portofoliu inregistreaza castiguri.

    De exemplu, cine a investit 10.000 de lei in actiuni SIF Oltenia (SIF5) la inceputul anului, ar fi castigat pana la sfarsitul saptamanii trecute 5.000 de lei, castigul de 50% pe patru luni fiind de circa 10 ori mai mare decat cel obtinut dintr-un depozit bancar in lei in aceeasi perioada.

    O investitie de 10.000 de lei in aceleasi actiuni la sfarsitul lunii februarie, ar fi adus in doua luni un castig de circa 18.000 de lei. Aceasta in conditiile in care in 2009 investitorii beneficiaza si de scutire de impozit pe castigurile obtinute din vanzarea actiunilor. Evolutiile din ultima perioada dovedesc inca o data ca pe Bursa se pot obtine cele mai mari castiguri intr-un timp foarte scurt, iar prabusirea de la sfarsitul anului trecut si din primele doua luni ale acestui an a crescut exponential si sansele investitorilor de a face profituri impresionante

    “Actiunile au crescut foarte mult pentru ca anterior au scazut foarte mult, intr-un timp scurt, pe fondul iesirii masive a investitorilor straini. Acum, iesirile s-au oprit, iar investitorii care asteapta inca de la sfarsitul anului trecut momentul in care piata se opreste din scadere au intrat puternic la cumparare. Este vorba mai ales despre speculatori, care au fost cei mai activi in ultima perioada”, explica Rares Nilas.

    El crede ca revenirea se datoreaza in primul rand faptului ca atat pe plan intern, cat mai ales pe plan international, incep sa se infirme prognozele pesimiste. Iar aceasta aduce dupa sine si schimbarea sentimentului general din piata. Astfel, daca in urma cu 3-4 luni orice stire era interpretata negativ si producea panica in piata, acum nici stirile cu adevarat negative nu mai produc acelasi efect. De exemplu, raportarile privind scaderea cu 6,1% a economiei SUA in primul trimestru, care au fost mai proaste decat estimarile analistilor, au fost urmate de cresteri atat pe piata americana, cat si pe bursele europene.

    “Eu zic ca deja se intra pe un trend ascendent, iar evolutia din ultima perioada a fost chiar peste asteptari. Cred ca totul se datoreaza sentimentului pozitiv din piata. In momentul in care apar volume mari si cresteri, toti clientii vor sa cumpere”, spune Marius Trif, directorul general al Carpatica Invest, societatea de brokeraj a Bancii Carpatica, a saptea firma de brokeraj adus in doua luni un castig de circa 18.000 de lei. Aceasta in conditiile in care in 2009 investitorii beneficiaza si de scutire de impozit pe castigurile obtinute din vanzarea actiunilor. Evolutiile din ultima perioada dovedesc inca o data ca pe Bursa se pot obtine cele mai mari castiguri intr-un din piata in primele patru luni ale anului. El crede ca in absenta unor stiri extrem de negative, mai ales pe piata americana, Bursa isi poate continua evolutia pozitiva.

    “Sa nu ne asteptam sa continue cresterile in ritmul acesta, nici nu ar fi bine pentru piata, dar cred ca va urma o perioada de acumulare si de consolidare a preturilor”, continua Trif.

    Pe de alta parte, investitorii nu trebuie sa uite nici faptul ca de fiecare data cand piata a urcat foarte rapid intr-un timp scurt, chiar si in lunga perioada de crestere din 2003 pana in 2007, au urmat si corectii semnificative, din cauza ca unii investitori s-au grabit sa-si marcheze profiturile. Iar in contextul in care piata este dominata inca de speculatori si investitorii pe termen lung abia acum incep sa-si faca simtita prezenta, echilibrul este inca fragil si mai pot avea loc corectii puternice.

    Conturarea unui trend ascendent este insa tot mai vehiculata, chiar in conditiile in care raportarile privind evolutia companiilor si a economiei in primul trimestru pot parea negative. De PUBLICITATE exemplu, faptul ca BCR a raportat pe primul trimestru un profit in scadere, iar Banca Transilvania a inregistrat un castig nesemnificativ fata de perioada similara a anului trecut, nu a avut un impact negativ in piata, care si-a continuat cresterea si in ultima sedinta a saptamanii trecute, dupa aparitia acestor date.

    Teoria spune ca Bursa anticipeaza de obicei evolutia economiei, astfel ca raportarile trecute sunt mai putin relevante pentru investitori. In toamna lui 2007, cand au aparut primele scaderi pe Bursa, economia crestea, iar companiile obtineau profituri mai mari. Si in 2008, cand Bursa s-a prabusit, companiile au continuat sa raporteze profituri in crestere, situatia din economie deteriorandu-se abia catre sfarsitul anului. Aplicand acelasi scenariu pe datele actuale, este posibil ca Bursa sa-si continue cresterea, chiar daca societatile listate vor raporta profituri mai mici sau chiar pierderi pe primul trimestru si poate chiar in trimestrul al doilea, daca vor aparea insa semne ca situatia se imbunatateste.

    “Este foarte interesant ca aprecierile din ultimele doua luni s-au fundamentat pe perspective de viitor si nu pe date si statistici”, spune Adrian Lupsan, directorul general adjunct al Intercapital Invest. El crede ca acest lucru denota o incredere a investitorilor intr-o potentiala iesire din criza, iar in acest sens perioada iunie-iulie va fi cea care va confirma sau infirma asteptarile investitorilor.

  • Cum au ajuns brokerii imobiliari sa castige 1 mil. euro pe an in Romania

    Horatiu Florescu, directorul departamentului de birouri si vicepresedinte al Colliers International, a primit intr-una din ultimele seri ale lui ianuarie un e-mail pe care il astepta de mai multe saptamani. Era de la Douglas Frye, CEO al Colliers, iar la CC figurau Chris McLernon, prese¬dintele companiei pentru America Latina si Europa Centrala si de Est, si Bogdan Georgescu, managing partner al companiei in Romania. Subiectul: rezultatele individuale ale angajatilor Colliers pe plan mondial si felicitari adresate lui Horatiu Florescu pentru pastrarea si in 2008 a titlului castigat cu un an in urma – acela de cel mai bun broker mondial din cadrul agentiei, prezenta in 61 de tari.
    “Veniturile de anul trecut au fost putin mai mici decat in 2007”, spune Horatiu Florescu, referindu-se la cele sapte milioane de euro pe care le-a adus pentru Colliers International in 2007. Practic, Florescu, considerat cel mai bun broker de inchirieri de spatii de birouri de pe plan local, a adus anul trecut peste o treime din cifra de afaceri a companiei, care s-a ridicat la 17,6 milioane de euro. “2008 a fost cel mai greu an din cariera mea. Cand esti un broker bun, munca te acapareaza, dormi putin (…). Si in cazul meu, veniturile nu vin din tranzactii mari si putine, ca in cazul celor care activeaza pe piata de capital, ci din tranzactii mici si multe”, spune brokerul, facand trimitere la cel care a fost numarul 1 in reteaua Colliers in ceea ce priveste veniturile aduse companiei, pentru o perioada lunga de timp, pana in 2007, cand Horatiu Florescu a ajuns sa ocupe pentru prima oara aceasta pozitie.

    Omul cu tranzactiile putine si mari ca valoare este Avtar T. Bains, vicepresedinte al Colliers International Vancouver, care a iesit numarul unu in cadrul retelei timp de peste 15 ani. Florescu povesteste, cu o urma de invidie parca, cum “concurentul” sau are o echipa de peste 20 de persoane si ca “sta in Vancouver, unde are un stil de viata extraordinar – iese din oras, ia avionul si merge la o intrunire; lucreaza pe o piata foarte dezvoltata. Eu lucrez intr-o altfel de piata, aflata la inceput”. La asa ceva raporteaza Florescu si ceea ce considera realizarea sa cea mare, faptul ca a adus firmei venituri de milioane de euro intr-o piata care se rezuma in total la circa un milion de metri patrati de spatii de birouri clasa A, cat are Bucurestiul, potrivit datelor Colliers International – nivel net inferior celui din alte capitale din regiune.

    Trebuie insa mentionat ca datele principalelor companii de consultanta privind stocul de spatii de birouri existent in Capitala difera, mai ales din pricina diferentelor dintre criteriile de definire a claselor de cladiri. In plus, companiile nu fac publice datele privind toate tranzactiile incheiate pe acest segment, multe contracte avand termeni de confidentialitate.

    Spre exemplu, Horatiu Florescu spune ca a semnat anul trecut 36 de tranzactii, insumand o suprafata totala de 105.000 de metri patrati. Aceasta ar insemna o cota de piata de peste 50%, potrivit datelor Colliers, in timp ce au fost facute publice doar tranzactii care totalizeaza circa jumatate din aceasta suprafata. Numarul mare de tranzactii incheiate nu este singurul factor care duce la valoarea ridicata a veniturilor aduse Colliers de Florescu. Potrivit infor¬matiilor din piata, comisionul unei companii de consultanta la inchirierea unei suprafete de birouri se ridica la chiria pe o luna – o luna si jumatate a acelui spatiu; acest comision urca insa spre o valoare dubla in cazul brokerilor foarte buni. Aceasta ar duce, calculat la o chirie medie de 18 euro pe metrul patrat si la suprafata tranzactionata de broker, la o valoare totala de aproape sase milioane de euro, venituri atrase pentru companie. Informatiile privind valoarea contractelor semnate, castigurile companiilor de consultanta sau chiar ale brokerilor care intermediaza aceste tranzactii sunt greu, daca nu imposibil de aflat. Contractele unor companii care inchiriaza suprafete mari, precum Vodafone, care a luat aproape 8.000 de metri patrati in Charles de Gaulle Plaza, sau ING Bank, care a inchiriat 9.400 mp in S-Park, depasesc cel mai probabil doua milioane de euro – valoarea chiriei anuale – din care un anumit procent, chiar daca redus, revine companiilor de consultanta.

    Bilantul lui Horatiu Florescu scoate in evidenta o categorie de beneficiari ai boom-ului imobiliar local din ultimii ani relativ eclipsata de eternele discutii despre conditia agentului imobiliar obisnuit, prezentat deseori ca un ins fara scrupule si uneori fara multa scoala, care incearca sa castige fara efort de pe urma cererii mari de servicii de intermediere pe aceasta piata. Este vorba despre consultantii si brokerii imobiliari de top, persoane care si-au pus amprenta asupra real estate-ului din Romania prin tranzactiile intermediate – fie ca a fost vorba de vanzarea unor mall-uri sau a unor cladiri de birouri, de contracte de inchiriere pentru astfel de spatii ori de consultanta oferita investitorilor care au dezvoltat proiecte imobiliare.

    Acesti brokeri si consultanti activeaza in unele cazuri pe piata si de peste zece ani si au ajuns sa conduca departamente sau companii imobiliare de consultanta din topul primelor cinci, alcatuit integral din firme cu actionariat majoritar sau total strain. In unele situatii, inclusiv in cea a lui Horatiu Florescu, avem de-a face cu oameni care aduc o cota semnificativa din afacerile companiilor de consultanta imobiliara in care activeaza. Iar castigurile pe care afacerile imobiliare le-au adus in ultimii ani s-au reflectat in veniturile personale ale celor mai buni consultanti si brokeri, unii dintre ei ajungand sa castige peste un milion de euro doar din pachetul salarial. “E motivant sa ai in echipa pe cineva ca Horatiu Florescu. Este un broker foarte foarte bun, si cand ai unul ca acesta, merita o atentie deosebita”, spune Bogdan Georgescu, la randul sau unul dintre consultantii imobiliari de top, insa pe segmentul tranzactiilor. “Atentia” despre care vorbeste managing partnerul Colliers se traduce prin pachetul salarial pe care un broker imobiliar il primeste si care contine in general un comision din veniturile aduse in companie, comision a carui valoare medie pe piata este de 30%.

     

    Cititi in continuare ce crede consultantul George Butunoiu despre faptul ca sunt persoane care castiga mai mult decat directorii din aceleasi companii si este un sistem normal

     

    Aflati care sunt cei mai mari consultanti imobiliari

     

    Comentati opinia consultatului Ulrik Rasmunsen, care sustine ca exista directori cu diplome luate la Harvard, care conduc companii cu mii de angajati, dar care nu castiga cat multi dintre brokerii din piata imobiliara

     

    Cititi mai multe despre cele mai mari tranzactii cu spatii de birouri

  • Morgan Stanley castiga teren la BVB

    Nici un broker sau actionar al BVB nu spune ca vanzarea participatiei inseamna iesirea de pe piata tranzactiilor cu actiuni. Dar valorificarea unor titluri al caror pret s-a dublat in mai putin de un an si are perspective bune in continuare nu se face fara motive intemeiate. In primul rand trebuie sa vedem ce inseamna Bursa de Valori.

    O societate pe actiuni, cu un capital social de aproape 50 de milioane de lei (aproximativ 13,5 milioane de euro la cursul zilei), cu o valoare nominala pe actiune de 10 lei. Numarul total de titluri include si 184.200 de actiuni preferentiale, care nu ofera drept de vot in cadrul Adunarii Generale (conform regulamentului de functionare al BVB, drept de vot nu au decat societatile de brokeraj, nu si persoanele fizice).

    Actionarii sunt 72 de persoane juridice si 86 de persoane fizice, dintre care doar 66 au drept de vot. In prezent, principalul actionar, conform datelor de pe site-ul BVB, este SSIF Broker Cluj, cu 2,96%, in conditiile in care nici un actionar nu poate detine mai mult de 5%.

    Compania Bursa de Valori Bucuresti a avut anul trecut o crestere de aproape 40% a tranzactiilor derulate fata de 2006, a caror valoare a ajuns pana la 4,1 miliarde de euro, conform datelor preliminare. Sustinerea volumului de tranzactionare, in principal de catre investitorii straini, a insemnat o majorare cu 87% a profitului net, care s-a ridicat astfel la 8,7 milioane de euro.

    Important de subliniat este ca Bursa creste indiferent de trend. “Daca trendul este descrescator, BVB isi mentine aceeasi valoare, dar daca este ascendent, Bursa va creste mult mai mult”, spune Stere Farmache, presedinte si director general al BVB.

    In prima parte a anului trecut, Bursa de Valori era estimata la aproximativ 75-80 de milioane de euro de catre firma de consultanta Ernst & Young, valoare la care a ajuns dupa ce pretul unei actiuni a crescut de zece ori fata de cotatia sfarsitului de an 2004.

    Vanzarile de actiuni nu au aparut insa decat inspre sfarsitul lui 2007, cand banca de investitii Morgan Stanley a achizitionat societatea de brokeraj HTI Imobiliare. Iar valoarea Bursei a crescut exponential. Conform datelor rezultate din vanzarile efectuate luna trecuta, cele aproape 50 de milioane de actiuni ale BVB pot fi vandute contra unei sume intre 210 si 236 de milioane de euro.

    Unul dintre principalii vanzatori de actiuni este WBS Romania, societate de brokeraj controlata de Cristian Sima. Presedintele WBS a achizitionat tot mai multe actiuni in perioada in care facea parte din Consiliul de Administratie (CA) al Bursei, cu intentia de a obtine cat mai multe voturi. Esecul de a reforma activitatea BVB – intentia declarata in momentul intrarii in CA – a determinat brokerul sa demisioneze din conducerea bursei. Titlurile detinute au fost de atunci ca o investitie, din care a incercat sa obtina maximum de profit.

    In vara lui 2007, WBS Romania a achizitionat circa 20.000 de actiuni de la Mobinvest Oradea la pretul de 90 de lei/actiune, insa din cauza unui sechestru asigurator asupra respectivelor titluri, tranzactia a fost blocata, situatia acestora fiind in continuare incerta. Ultima vanzare incheiata de societatea de brokeraj a lui Cristian Sima s-a petrecut luna trecuta si a inclus 60.000 de actiuni (1,21% din capitalul social al BVB), la pretul de 160 lei/actiune.

    Conform surselor din piata, cumparatorul pare sa fi fost tot Morgan Stanley, insa informatia nu a fost confirmata. Oferte de vanzare a titlurilor BVB au aparut si dupa aceasta tranzactie. Egnatia Securities, care detine un pachet de 1,21% (60.000 de actiuni), si-a anuntat intentia de a vinde 10.000 de titluri la pretul de 170 de lei, Dorinvest vrea sa valorifice doar o mica parte din detineri, mai putin de 2.000 de titluri, la pretul de 177 lei/actiune, iar Intervam ofera circa 8.500 de actiuni la 165 lei/titlu. De asemenea, WBS Romania a decis sa mai scoata la vanzare 30.000 de titluri BVB la preturi intre 140 si 150 de lei.

    Desi cumparatorii nu sunt in totalitate cunoscuti, se pare ca principalul “castigator” este Morgan Stanley. Insa achizitionarea unor pachete mari de actiuni ale BVB s-ar inscrie in strategia institutiei pe piata de capital romaneasca. In noiembrie anul trecut, americanii de la Morgan Stanley au devenit cei mai importanti actionari ai Bursei Monetar-Financiare si de Marfuri Sibiu, obtinand 5% din drepturile de vot dupa achizitia HTI Valori Mobiliare.

    In prezent este si principalul actionar al BVB, cu aproape 5% (o achizitie importanta a fost si preluarea, la sfarsitul anului trecut, a titlurilor detinute de casa de brokeraj H&C Securities din Iasi, reprezentand 1,31% din capitalul social, la pretul de 150 lei/actiune). Aproximativ jumatate din titlurile detinute direct sau indirect de catre banca de investitii nu au insa drept de vot. Banca americana este una dintre putinele institutii care au trecut relativ bine prin criza de anul trecut.

    Profitul pe primul trimestru al anului in curs a scazut cu 42% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in special din cauza reducerii valorii activelor cu 2,3 mld. dolari, insa rezultatele au fost prognozate. Valoarea participatiilor la companii romanesti se ridica la aproape 10 mil. euro. Cele mai valoroase detineri sunt la SIF-uri, Imotrust Arad, Albalact Alba Iulia si Adama. Preluarea HTI de catre banca de investitii americana s-a tradus si printr-o revigorare semnificativa a activitatilor casei de brokeraj.

    HTI Valori Mobiliare a intrat intre primii zece brokeri de la BVB dupa valoarea tranzactiilor incheiate in luna martie. Pozitia a noua a fost ocupata dupa ce a intermediat achizitia unei participatii de 22% din Comvex Constanta de catre ECE Energy Consulting Establishment, transfer in valoare de 13,5 mil. euro. Este evident ca banca de investitii atrage investitorii institutionali, care pot propulsa societatea de brokeraj pe locurile fruntase ale topului tranzactiilor si, mai ales, pot majora substantial profitul din intermediere.

    Vanzarea actiunilor BVB reprezinta cel mai probabil restrangerea tot mai anuntata a pietei de intermediere a tranzactiilor pe piata de capital. “Societatile mici de brokeraj, nesustinute de grupuri financiare mari, au probleme din cauza crizei, care a dus la o scadere a valorii tranzactiilor.

    Vanzarea actiunilor detinute la BVB este si o forma de sustinere a profiturilor, pot trece astfel mai usor peste perioada de scadere”, spune Adrian Simionescu, director general al Vienna Investment Trust. Micsorarea numarului de brokeri existenti este o miscare prevazuta de majoritatea analistilor, in conditiile in care din totalul de 75 de intermediari autorizati, primii 15 detin o cota de aproximativ 60% din piata.

    Comparativ cu alte burse din lume, BVB are o valoare mult mai mica. Cea mai mare piata din lume, Bursa din Londra, era estimata anul trecut la 3,6 mld. euro, iar Bursa din Milano are o valoare de circa 1,7 mld. euro. Bursa de la Bucuresti mai are mult de crescut pana la asemenea valori, insa “cresterea organica” anuntata de Stere Farmache, care include aparitia a noi instrumente de tranzactionare si a noi companii, este de asteptat sa urce pretul unei actiuni BVB indiferent de randamentul titlurilor tranzactionabile in 2008. Profitul de peste 400% din ultimii trei ani nu poate fi ignorat de nici un investitor.


    Proprietarii BVB

     

  • La toamna se numara IPO-urile

    Raspunsul este simplu: nu, nu era o falsa problema, ci una cat se poate de reala. Anul trecut a avut loc o singura oferta publica initiala (IPO), cea a Transgaz Medias, care a atins niveluri record de subscriere si a aratat ca valoarea fondurilor dispuse sa intre in piata este foarte mare – peste un miliard de euro. Brokerii care lucreaza cu fonduri straine de investitii nu au incetat nici acum sa reclame lipsa pachetelor mari de actiuni libere la tranzactionare (free float), problema care ar putea fi rezolvata cel mai usor prin atragerea unor companii mari, cu oferte initiale de zeci de milioane de euro.

    Anul acesta a debutat cu o oferta publica in derulare, compania de turism Casa de Bucovina, si a continuat cu fondul inchis de investitii STK Emergent si furnizorul de contoare Contor Group Arad. Intre timp a aparut si primul emitent international, Erste Bank, listat prin passporting (fara IPO, acceptat la tranzactionare pe baza acordurilor cu institutiile similare din Austria), alaturi de market-makeri. Bursa insa nu a mers mai bine, dimpotriva, lichiditatea medie zilnica a primelor doua luni a coborat pana la nivelul anului 2006. Pierderile de la inceputul anului au ajuns pana la o treime din valoare in cateva cazuri si la peste 20% pentru pentru multe societati listate pe piata principala.

    Mai mult, ofertele noi nu au nici pe departe succesul scontat. Cea a Casei de Bucovina, incheiata la 17 ianuarie, a fost subscrisa intr-un procent de 142%, valoarea cererilor fiind de 3,5 mil. euro fata de oferta de 2,5 mil. euro. Brokerii au considerat ca subscrierea ar fi fost de trei ori mai mare daca ar fi avut loc in urma cu sase luni. Pentru STK Emergent, perioada de subscriere s-a incheiat la 10 martie, cu cereri ce acopera doar 42% din numarul actiunilor scoase la vanzare. Valoarea IPO a fost 13,4 mil. euro, insa s-au obtinut doar 5,5 mil. euro. Desi a fost considerat un rezultat bun, pragul minim stabilit in prospect fiind o subscriere de 10%, oferta fondului n-a reusit sa vanda toate actiunile lansate.

    Considerata de analisti mai atractiva decat cea a STK Emergent, oferta in valoare de aproape 3,5 milioane euro a Contor Group a fost subscrisa in proportie de 90% pana la data de incheiere de 13 martie. Perioada a fost prelungita insa pana pe 21 martie, deoarece in 13 martie subscrierea a fost suspendata pentru a fi introduse doua amendamente. Neregulile vizau absenta acordului auditorului PricewaterhouseCoopers pentru publicarea rapoartelor de audit pe anii anteriori in prospectul de oferta publica.

    Pe langa ofertele derulate sau in derulare, pe piata principala a BVB au mai aparut si doi emitenti noi, Erste Bank si Dafora Medias. Lichiditatea insa nu a crescut, fiind influentata de criza care a lovit pietele de capital internationale, desi ar fi trebuit sa se mareasca odata cu aparitia noilor emitenti. Deocamdata, tocmai aceasta problema i-a facut pe investitori sa fie destul de reticenti la plasamentele in noi actiuni. In primele sapte luni ale anului trecut, bursa a crescut mult, cu 30-40% pe principalii indici. Trendul era ascendent si la bursele occidentale, iar investitorii straini cumparau aici mai mult decat vindeau, chiar daca de noi emitenti nici nu se punea problema. Si desi pana la finele anului cresterile au disparut, 2007 s-a incheiat cu randament pozitiv. Anul acesta pare sa fie insa pe dos. Avem si cateva IPO si companii noi pe piata principala, dar bursa in ansamblu si indicii continua sa scada. Ar fi deci cazul, asa cum sugereaza unii analisti, sa inchidem cu totii calculatoarele si sa ne mai uitam la cotatii doar in a doua parte a anului, cand situatia de pe pietele internationale se va fi limpezit? Exemplele din vecini nu par pana acum prea incurajatoare: in conditiile in care la BVB s-a lansat pana acum in medie o oferta publica pe luna, Bursa din Varsovia, campioana Estului in ceea ce priveste numarul de IPO de anul trecut, nu a lansat inca nici o oferta.

  • Cei multi care dau sfaturi pe bursa

    La Bursa din Varsovia, numarul societatilor de servicii si investitii financiare autorizate este de 46, in conditiile unei capitalizari bursiere de peste 260 de miliarde de euro. La Bucuresti, numarul brokerilor a ajuns la 75, pentru o piata a carei capitalizare cumulata – BVB si Rasdaq – se ridica la aproape 37 de miliarde de euro. „Este adevarat ca sunt inca prea multi intermediari pe piata, dar situatia este asemanatoare cu cea din alte domenii. Multi cred ca pot avea succes fiind vorba de o piata in dezvoltare si deschid un birou de brokeraj prin care tranzactioneaza doar cativa investitori prieteni. Probabil ca numarul intermediarilor se va reduce in timp, dar situatia va mai dura cativa ani“, a declarat un broker.

    Piata insa nu este atat de faramitata pe cat pare. Din totalul de 75 de intermediari, 25 de societati aduna peste 90% din totalul tranzactiilor incheiate, conform datelor BVB pentru luna februarie. Ceea ce inseamna ca multe institutii de brokeraj au un nivel foarte redus de activitate, iar concentrarea este dictata de numarul investitorilor activi. Societatile de pe primele locuri ale topului au ca principali clienti investitorii institutionali. KBC Securities Romania, detinuta de grupul belgian KBC, si-a pastrat prima pozitie in top atat pentru anul 2007, cat si pentru primele doua luni ale 2008. Intermediarul, care a lansat recent o platforma de tranzactionare online cu intentia de a se indrepta catre investitorii mici, deserveste preponderent clienti mari, precum fondurile administrate de Julius Baer International. Pe parcursul anului trecut, traderii de la KBC Securities au intermediat tranzactii in valoare de aproape 1,3 miliarde de euro, ceea ce reprezinta o cota de piata de 11,4%.

    Sucursala brokerului belgian a reusit sa ramana pe primele pozitii ale topului pe tot parcursul anului trecut, dar si in 2008. Cota de piata dupa primele doua luni ale anului este de 10,8%, cu o valoare totala a tranzactiilor intermediate de aproape 120 de milioane de euro. Una dintre cele mai importante intermedieri ale KBC Securities de anul trecut a fost achizitionarea pachetului majoritar al societatii de asigurare Asirom de catre Vienna Insurance Group, valoarea cumulata a tranzactiilor fiind de peste 75 de milioane de euro.

    Perioada de criza prin care trece bursa de la inceputul anului a micsorat substantial volumul de tranzactionare de la bursa. In primele doua luni ale anului trecut, operatiunile cumulate au insumat 658 de milioane de euro, cifra scazand pana la 460 milioane de euro in primele doua luni ale anului in curs. Scaderea de 30% a valorii tranzactionate este apropiata de pierderile inregistrate de indicii bursieri si de capitalizare. Micsorarea sumelor ce trec virtual prin mainile brokerilor inseamna si mai putini bani pentru ei din comisioanele percepute – o reducere a veniturilor de pana la 30% in medie.

    Brokerii nu sunt ingrijorati de micsorarea veniturilor, cel putin deocamdata. Privind anul in ansamblu, se asteapta sa recupereze pierderile din primele doua luni, iar lichiditatea pietei sa o depaseasca in medie pe cea a anului trecut. EFG Eurobank Securities, divizia de brokeraj a grecilor de la EFG European Financial Group, prezenta in Romania si prin banca Bancpost, este o societate ai carei clienti sunt in proportie de peste 90% investitori institutionali. Veniturile din primele doua luni ale anului au scazut cu circa 20% in euro, de la 53 de milioane de euro pana la 41 de milioane de euro. „Volumele de tranzactionare s-au redus in 2008, dar ne asteptam sa recuperam pana la sfarsitul anului, iar cresterea va veni prin clienti institutionali. Pe piata urmeaza sa intre fonduri care fac investitii mari in putine actiuni si au oameni angajati care le urmaresc evolutia“, spune Ioana Vladila, director general al EFG Eurobank Securities.

    Modificari semnificative ale primelor 10-15 locuri din topul brokerilor nu au aparut nici pe parcursul anului trecut, nici in cele doua luni ale anului 2008. KBC Securities, ING Bank, Raiffeisen Capital & Investment (RCI) si CA IB Securities si-au impartit, in cea mai mare parte a perioadei, primele locuri. Cele patru societati de brokeraj sunt principalele canale de investitie ale fondurilor straine, cu un plus de investitori de retail pentru RCI, societate care a intermediat si singura oferta publica initiala de anul trecut.

    Singura exceptie este cea a ABN AMRO Securities, societatea care a inregistrat cea mai spectaculoasa modificare din topul intermediarilor BVB. Dupa ce a incheiat anul 2007 pe locul zece in topul intermediarilor BVB si Rasdaq (in care sunt incluse tranzactiile cu actiuni, obligatiuni si drepturi), in luna februarie 2008 societatea a cazut pe locul 58, dupa ce in ianuarie a incheiat pe locul 65. Olandezii recent achizitionati de Barclays PLC tranzactioneaza in principal instrumente cu venit fix (certificate de trezorerie, obligatiuni etc.), iar la Bursa de la Bucuresti au inceput activitatea doar in februarie 2007.

    In cele 11 luni de activitate, olandezii au reusit sa intre in topul primilor zece intermediari, cu o valoare totala de aproape 390 de milioane de euro, suma mare pentru o societate abia intrata in ringul bursier. ABN AMRO a fost insa consultantul, distribuitorul si intermediarul emisiunii de obligatiuni a Bancii Europene de Investitii, emisiune in valoare de 300 de milioane de lei (aproximativ 91 de milioane de euro la cursul de la jumatatea anului trecut). Pe langa intermedierea tranzactiilor cu obligatiuni, ABN AMRO ofera, prin grupul bancar din care face parte, oportunitati de investitii in pietele emergente clientilor cu venituri mari (prin serviciul de private banking), inclusiv in Brazilia sau India.

  • Vreau un pont la bursa

    Cand am vazut ca piata nu se mai opreste din scaderi, m-am dus sa vorbesc cu brokerul. Dupa o jumatate de ora de discutii, am inteles ca nu ar fi bine nici sa vand, nici sa cumpar si nici sa nu fac nimic. Am plecat de la el mai nauc decat eram inainte“, a declarat Mircea M., un investitor, la o saptamana de la deschiderea bursei in 2008. Pana la urma, impotriva recomandarii brokerului, si-a vandut actiunile, iar acum, daca ar vrea sa cumpere, poate gasi aceleasi actiuni cu 10% mai ieftine. Sau alte actiuni. Ce sanse are sa castige insa de pe urma lor si spre ce actiuni anume ar trebui sa se indrepte – el si altii care incearca totusi sa mizeze pe bursa anul acesta?
    Am incercat si noi, la fel ca investitorul, sa aflam care sunt actiunile cu posibilitati de crestere in 2008 de la oamenii care ar trebui sa stie cel mai bine, actorii pietei de capital. Adica brokerii, analistii societatilor de intermediere, directorii de investitii ai fondurilor mutuale sau de pensii private. Am obtinut, daca mai era nevoie, o noua confirmare a crizei prin care trece bursa de la Bucuresti. Majoritatea brokerilor, persoanele care intra in contact direct cu investitorii si care sunt obligati sa faca recomandari, se feresc de estimari. „In contextul actual ma indoiesc ca e cineva care poate oferi estimari exacte pentru anumite titluri. Noi sigur nu. Deocamdata, previziunile referitoare la posibilitatile de apreciere a indicilor si a sectoarelor economice raman valabile, dar preturi-tinta pentru 2008 nu putem da“, sustine Razvan Pasol, director general al Intercapital Invest.
    Pentru directorii de investitii ai fondurilor mutuale si de pensii private este si mai greu sa dea nume de companii din cauza concurentei. „Nu putem spune in ce vom investi, ar insemna sa le aratam competitorilor cum intentionam sa obtinem randamente anul acesta“, a declarat Dorin Boboc, director de investitii la Allianz-Tiriac Fond de Pensii. Boboc sustine totusi ca firma sa e pregatita sa beneficieze de ambele tipuri de evolutie a bursei: „pe perioadele de declin vom acumula active la preturi atractive, iar pe perioadele de crestere vom marca profituri atunci cand potentialul de crestere a unui titlu se reduce“.
    Pana la mijlocul saptamanii trecute, dupa zece zile de tranzactionare, indicele blue-chips-urilor, BET, si cel compozit, BET-C, inregistrau pierderi de 16,5% fata de ultima cotatie a anului trecut, iar BET-FI, indice care urmareste evolutia societatilor de investitii financiare (SIF), consemna un minus de 19%. Directia descendenta a bursei nu este insa o surpriza. Chiar daca amploarea coborarii nu a fost anticipata de nimeni, declinul a inceput in urma cu sase luni, pornind de la maximele inregistrate anul trecut. „Piata romaneasca de capital traverseaza o bucla corectiva in toata regula, cu punct de plecare in vara anului 2007 – criza creditelor ipotecare subprime din SUA. Pe masura ce economiile statelor dezvoltate au inceput sa bata in retragere, sectorul pietelor emergente are parte de valuri de scadere pe masura aprecierilor din ultimii ani“, afirma Alexandru Gavrila, analist la SSIF Romintrade Brasov.
    Adancirea crizei a dus actiunile la preturi apropiate de cele din 2006, cotatii greu de anticipat pentru companii cu rezultate financiare pozitive si in crestere; asa se explica relativul optimism al celor ce considera ca perioada de acum va fi depasita si pe parcursul anului piata va urca din nou. In acelasi timp insa, preturile de acum sunt extrem de atractive, posibilitatile de urcare fiind mult mai vizibile de la acest nivel. „Cei care cumpara acum pot castiga circa 60% intr-o perioada de un an. Preturile sunt considerate avantajoase pentru cumparari, chiar daca piata ar mai putea scadea“, spune Adrian Simionescu, director general al Vienna Investment Trust.
    Cert e ca, din cauza scaderii accentuate in care a intrat bursa de la inceputul anului, exista sanse ca speculatorii, cei ce tranzactioneaza pe termen scurt si foarte scurt, sa se transforme in investitori pe termen lung. Practic, orice investitor care a achizitionat titlurile anul trecut a ajuns la o diminuare serioasa a valorii portofoliului, diminuare ce se transforma in pierdere marcata in momentul vanzarii.
    Pentru a evita acest lucru, investitorii care isi pastreaza sangele rece si nu vand din cauza panicii aleg sa pastreze actiunile pana cand piata in ansamblu isi va reveni. Cei mai noi investitori pe termen lung si foarte lung sunt fondurile de pensii private, care au o plaja de timp de pana la 30 de ani. „Orice investitor pe termen lung, cum sunt fondurile de pensii private, trebuie sa fie interesat in primul rand de analizele fundamentale. Ne intereseaza mai putin evolutia unei actiuni pe parcursul unui singur an“, arata Dorin Boboc de la Allianz-Tiriac Fond de Pensii. Practic, o companie cu rezultate in crestere poate recupera relativ usor pierderile din cotatie atunci cand piata isi revine.
  • Ziarul Financiar, premiat de brokeri

    Asociatia Brokerilor a organizat cea de-a sasea editie a Premiilor Pietei de Capital, in cadrul careia brokerii au votat cele mai bune societati listate, alaturi de persoanele sau institutiile care au sustinut cel mai eficient piata de capital.

    SIF Transilvania a castigat primul premiu, cel acordat pentru cea mai buna politica de acordare a dividendelor. SIF Transilvania a inregistrat un profit net de 107 milioane lei in primele zece luni ale anului. Albalact Alba Iulia a fost premiata pentru cea mai dinamica evolutie in 2007, dupa o crestere sustinuta de rezultatele financiare si de investitii, si o majorare de capital social semnificativa.

    Cel mai atractiv emitent al pietei a fost Banca Transilvania, companie cu valori de tranzactionare mari in majoritatea sesiunilor, iar cea mai spectaculoasa crestere a fost acordata societatii Prospectiuni Bucuresti, actiunea inregistrand urcand de 10 ori inainte a majorarii de capital social.

    Premiul pentru cea mai apreciata oferta publica de actiuni sau obligatiuni nu ar fi trebuit, probabil, acordat, in conditiile in care brokerii nu au avut ce alege pentru 2007. Pentru a nu suspenda premiul, au fost alese ofertele publice de anul trecut, cele ale Alumil, Transelectrica si Turism Felix, premiul fiind acordat Alumil pentru suprasubscrierea de zece ori.

    Ziarul Financiar a castigat premiul pentru publicatia care a prezentat cel mai bine piata de capital, iar Julius Baer Internatinal Equity Fund a fost ales drept cel mai activ fond de investitii. Valoarea totala a investitiilor fondului in piata autohtona de capital se ridica la peste 500 milioane euro.

  • Bursa in picaj

    E posibil ca in ziua in care veti citi acest articol, piata de capital sa se fi intors deja „pe verde“, iar indicii ei sa urce iar, ca de obicei toamna. Poate ca – mai mult decat scurtele reveniri ce au intrerupt caderea abrupta a bursei din ultimele trei luni si jumatate – aceasta revenire o sa persiste pentru mai multa vreme. La fel cum Bursa de Valori si-ar putea continua picajul, iar indicii o sa ramana la fel de rosii, cum au tot fost de la sfarsitul lunii iulie incoace.

    Volatilitatea accentuata a pietei de la Bucuresti si lichiditatea scazuta, schimbarile de trend fara motive prea evidente fac aproape imposibila o prognoza exacta. Exista insa suficiente informatii care, puse cap la cap, sa poata sa dea contur catorva scenarii si sa ofere raspunsuri pentru intrebarile ce-i macina acum pe zecile de mii de investitori de la Bursa.

    „Anul acesta este compromis pentru bursa“, este de parere Cornel Fumea, director general al companiei de brokeraj BRD Securities. In opinia sa, scaderile de preturi pentru actiunile listate vor continua, chiar daca din timp in timp ar putea sa mai existe si cateva corectii pozitive. Largind ceva mai mult perspectiva, „exista posibilitatea ca intr-o perioada de un an, de acum si pana la sfarsitul anului viitor, sa ne miscam pe un trend de plus/minus 20%, iar la finele perioadei sa iesim pe zero“, completeaza Laurentiu Floroiu, directorul de tranzactionare al EFG Eurobank Securities. Oricum insa, profitul investitorilor activi pe piata de capital ar putea fi foarte mic, „nu la nivelul anilor trecuti“. Cu mici nuante, parerea celor doi este impartasita de mare parte a celor ce urmaresc evolutia pietei. „Daca ar fi spus cineva la inceputul lunii august, odata cu declansarea crizei ipotecare din SUA, ca vom ajunge atat de jos spre sfarsitul anului, toata lumea ar fi ras. Acum insa, situatia s-a schimbat, iar criza va persista probabil pana anul viitor“, considera Gabriel Aldea, analist al societatii de brokeraj Intercapital Investments.

    Acest prim scenariu, in care declinul Bursei de Valori de la Bucuresti va continua pana la finele anului 2007 si va contamina (cel putin) inceputul anului viitor are la baza cateva cauze ce se completeaza si amplifica.

    Mai intai, criza financiara internationala declansata asta-vara de caderea pietei ipotecare secundare din Statele Unite a dat semnalul de start. Momentul, sfarsitul lunii iulie, gasea bursa autohtona la maxime istorice, atat din punctul de vedere al indicilor (BET, principalul indice al BVB, se afla pe un plus de 34% fata de inceputul anului), cat si al capitalizarii. Pierderile fondurilor de investitii si ale bancilor implicate in criza ipotecara au creat panica in pietele de capital. „Sentimentul de panica si neincredere a fost incredibil in prima faza a crizei ipotecare“, declara Michael Buhl, presedintele bursei din Viena, pentru BUSINESS Magazin. Speriati de amploarea crizei, investitorii mari au intrat in expectativa, iar unii dintre ei chiar au inceput sa isi retraga bani din majoritatea burselor. Un astfel de efect nu ar fi avut cum sa ocoleasca nici piata romaneasca – cu atat mai acut cu cat Romania, o tara emergenta, ridica riscuri mai mari decat pietele mature. La bursa de la Bucuresti, investitorii mici
    s-au grabit sa isi marcheze profiturile, provocand astfel scaderi de preturi si mai puternice.

    Problemele de pe pietele internationale si-au mai pierdut din intensitate spre toamna, iar la inceputul lunii octombrie, bursa de la Bucuresti avea, pentru prima data din iulie, o intreaga saptamana de crestere. Analistii s-au grabit atunci sa anticipeze evolutii pozitive – incurajati de brusca revenire, dar si de perspectiva anuntarii unor rezultate financiare bune la noua luni din partea multor companii listate.

    Dar „cand credeam ca efectele crizei ipotecare americane incep sa dispara, bursa a fost lovita de performantele slabe ale economiei“, releva Laurentiu Floroiu de la EFG Eurobank Securities. In ultimii ani, lunile septembrie-octombrie au adus fara exceptie cresteri: in 2004 bursa a inregistrat in lunile de toamna un salt al indicelui BET de 20%, 2005 a venit si el cu o majorare de 18% in perioada respectiva, iar in 2006 cresterea a fost de circa 11%. Acum insa „avem parte de un an cu totul atipic“, puncteaza Razvan Pasol, presedintele al Intercapital Investments: indicele BET a scazut cu aproape 10% de la inceputul lunii septembrie si pana acum.

    Sfarsitul verii a fost momentul in care au inceput sa apara semnalele de alarma cu privire la mersul economiei. Dupa ce august a adus o inflatie soc de 0,86%, septembrie a surprins din nou, dincolo de cele mai pesimiste asteptari, cu o rata lunara de peste 1%. Amploarea problemei a devenit flagranta, iar inflatia anualizata de 6,03% din septembrie i-a convins chiar si pe oficialii BNR sa admita ca, pentru 2007, tinta si intervalul de inflatie autoimpuse sunt ratate. La inceputul lunii noiembrie, BNR ridica prognoza de inflatie pentru 2007 cu 1,8%, la 5,7% – ratare taxata in aceeasi zi de agentia americana de rating Standard & Poor’s cu anuntul de schimbare a perspectivei de rating pentru Romania de la „stabila“ la „negativa“. Iar acestea au repus pe tapet si alte dezechilibre: deficit extern ce ameninta sa urce anul acesta la 14% din PIB, o diminuare a investitiilor straine directe si un ritm de crestere economica intr-o deteriorare puternica (de la un palier de 6-7% in ultimele patru trimestre la circa 5,5% in primul trimestru din 2007).

    Masura luata de banca centrala pentru a stopa cresterea inflatiei a fost majorarea cu jumatate de punct a dobanzii de politica monetara, prima din ultimele 14 luni. Pentru piata de capital o dobanda mai mare nu este insa de bun augur, deoarece investitorii cu aversiune la risc prefera castigurile mai mici, dar sigure. Multi investitori, in special cei institutionali, vor aloca astfel o mare parte din fondurile destinate investitiei in actiuni cu risc scazut depozitelor sau obligatiunilor. In contextul global nesigur, „investitorii au inceput sa fie mai atenti la vulnerabilitatile locale, sa dea mai multa importanta unor dezechilibre care in esenta existau de mai multa vreme“, subliniaza Mihail Ion, director general la Raiffeisen Asset Management.

    Diminuarea ratingului de la nivelul actual de „BBB-“, corespunzator pragului minim al clasei de risc scazut – investment grade -, ar putea surveni daca dezechilibrele externe continua sa se inrautateasca. „Fondurile de investitii, in special cele internationale, sunt foarte sensibile la scaderi ale ratingului de tara si au tendinta sa isi micsoreze pana la injumatatire participatiile dintr-o tara cu perspective mai putin pozitive“, explica Piotr Augustyniak, partener la fondul Enterprise Investors.

    Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a adus un val nou de investitii straine pe Bursa de la Bucuresti – in prezent cam jumatate din volumul investitiilor fiind realizat de banii strainilor. Pana una-alta, fondurile straine nu au iesit masiv de pe piata, ponderea rezidenti-nerezidenti pastrandu-se la valori egale celor inregistrate in lunile anterioare. Dar chiar si in conditiile in care pe plan international lucrurile se vor reaseza in urmatoarele sase luni, „daca pe plan intern vom avea o revizuire negativa din partea agentiilor de rating, investitorii straini ar putea decide sa plece“, este de parere Dorin Boboc, director de investitii al Allianz-Tiriac Fond de Pensii.

    „Multi straini va trebui sa iasa de pe piata noastra, pentru ca asa le cer propriile reguli“, adauga Dragos Cabat, presedinte al CFA Romania, aducand in discutie si efectele pe care o inrautatire in cazul crizei din America le-ar avea pe piata romaneasca. Pana la anul, cand vor fi publicate rezultatele companiilor pentru 2007 si, in plus, se va lamuri mersul problemelor de peste ocean, Cabat nu vede multe schimbari in bine pe piata de capital romaneasca. „Pana atunci, tot cam in ritmul actual va continua sa mearga“, estimeaza el, dat fiind ca, cel putin pentru moment, strainii care au iesit deja „nu au niciun motiv sa revina“.

    N-ar fi insa o oportunitate pentru intoarcerea strainilor pretul, acum redus, al actiunilor? „Actiunile noastre sunt ieftine acum, dar fondurile pe care le asteapta toata lumea ca sa intoarca trendul pot cumpara la preturi mici si din Franta sau Germania. De ce ar veni la noi?“, raspunde retoric Cornel Fumea, director general al BRD Securities. Iar in conditiile in care pretul actiunilor este foarte scazut, nici investitorii romani nu au motive sa vrea sa vanda – lucru ce scade mult lichiditatea pietei de capital. Pentru un investitor ce ar decide sa iasa acum de pe bursa, castigurile nu sunt motivante. Fata de inceputul anului, indicele BET al celor mai lichide actiuni arata o urcare cu circa 8,5 procente, valoare egala cu dobanda unor depozite bancare, iar BET-FI, indicele evolutiei societatilor de investitii financiare (SIF), s-a majorat cu mai putin de 6%. Cateva companii au mers chiar mai rau. SNP Petrom, cea mai mare societate listata, a pierdut aproape 17% de la inceputul anului, iar Transelectrica a inregistrat un minus de circa 5%.


    Profituri bune mai la est

  • Profituri bune mai la est

    Scaderea inregistrata la Bucuresti se incadreaza in tendinta generalizata de cadere a pietelor de capital din Europa. Singurele exceptii par sa fie pietele de capital aflate la sud si est de noi, care par mai putin afectate de criza globala.

    VARSOVIA. Bursa din Varsovia a scazut in ultimele patru saptamani cu mai mult de 12 procente, ceea ce a tras in jos profitul de la inceputul anului, care a ajuns la un nivel de 8%, comparabil cu cel din Romania.

    VIENA. Wiener Börse, bursa austriaca, a scazut in ultima luna cu aproximativ 9 procente, iar randamentul anual a devenit negativ, de minus 2%.

    PRAGA. Bursa ceha pare sa se tina cel mai bine la capitolul crestere in 2007, cu un plus de circa 12 procente, in ciuda pierderilor de peste 5% din ultima luna.

    FRANKFURT. Castigatoarea de anul acesta pe plan european pare sa fie bursa de la Frankfurt. Cresterea economiei germane de anul acesta, dupa mai multi ani de restructurari si reforme, a urcat si cotatiile bursiere. Desi a pierdut aproximativ 4% in ultima luna, principalul indice, DAX, a urcat cu peste 15% de la inceputul anului.

    BUDAPESTA. Dupa pierderea a aproximativ 5% in ultimele saptamani, bursa din capitala ungara a ajuns la un profit de circa 6% de la inceputul anului.

    SOFIA. Variatii pozitive mari se gasesc la vecinii nostrii din sud. Indicele Sofix al bursei de la Sofia are un randament de 44% in 2007, chiar daca a scazut cu aproape 8 procente in ultima luna.

    ISTANBUL. Bursa de la Istanbul se dovedeste foarte rezistenta la criza mondiala, cu o scadere de numai 1,5% in ultimele patru saptamani, consemnand un profit de circa 40% de la inceputul anului.

    MOSCOVA. Bursa din capitala rusa pare de-a dreptul deconectata de la situatia internationala, ultima luna fiind o perioada de crestere usoara, plus circa 2,5%, gratie performantelor inregistrate de principalele companii cotate. Randamentul pe anul in curs se situeaza la aproximativ 14 procente.


    * datele sunt inregistrate la 15 noiembrie

     

  • Podiumul cu brokeri

    CONTEXTUL: Piata de capital este in continua crestere, randamentul indicelui BET in 2007 fiind de circa 30%. Dezvoltarea societatilor de brokeraj este axata pe atragerea de noi clienti, in special a investitorilor mici, dar si pe fuziuni sau achizitii, atunci cand astfel de ocazii apar.

    DECIZIA: Actionarii SSIF Broker Cluj au aprobat fuzionarea prin absorbtie a trei societati de brokeraj si doua majorari de capital succesive, valoarea capitalului social fiind in prezent de aproximativ 28 de milioane de euro.

    EFECTELE: Incheierea fuziunii cu Investco SA a propulsat Broker Cluj pe locul al treilea in topul brokerilor in luna septembrie, iar valoarea actuala a capitalului social permite o mai buna creditare a clientilor si valorificarea oportunitatilor de plasament.

    Broker Cluj este cea mai mare societate de intermediere din sectorul investitorilor de retail – persoane fizice, care investesc sume mici la bursa. In topul firmelor de brokeraj pe luna septembrie, Broker Cluj ocupa locul al treilea, cu o valoare totala a tranzactiilor de 46,2 milioane de euro, aferent unei cote de piata de aproape 8%. Ocuparea unui loc pe podium, in urcare cu doua locuri fata de luna august, a fost surprinzatoare, deoarece primele pozitii sunt, de regula, rezervate intermediarilor fondurilor.

    Primul loc in topul brokerilor este ocupat de KBC Securities, cu un total de 82,8 milioane de euro, urmata de ING Bank cu 73,6 milioane de euro. In topul pe primele noua luni, Broker Cluj se afla pe pozitia a cincea, cu o valoare a tranzactiilor de 442 de milioane de euro si o cota de 5,15% din piata. Primele patru societati sunt KBC Securities, CA IB Securities, ING Bank si Raiffeisen Capital & Investments.

    „Dezvoltarea societatilor de brokeraj independente se poate realiza doar prin fuziune si extinderea teritoriala a agentiilor“, spune Petru Prunea, presedintele Broker Cluj. Societatea pe care o conduce a decis fuzionarea prin absorbtie cu trei case de brokeraj, HTI Valori Mobiliare, Compania Romana de Investitii Investco SA si SSIF Transilvania Capital. Pana in prezent a fost incheiata fuzionarea cu Investco, septembrie fiind prima luna in care valoarea tranzactiilor a fost raportata cumulat.

    Strategia de dezvoltare aprobata de actionari (care, conform statutului adoptat, nu pot detine o participatie mai mare de 10% din actiuni) urmareste si majorarea capitalului social. Cea de-a doua majorare din acest an, recent incheiata, a fost subscrisa in proportie de 98% si a urcat capitalul social la circa 28 mil. euro. Pentru comparatie, valoarea este mai mare decat a patru din cele cinci SIF-uri, luate separat, fiind depasita doar de SIF Transilvania, cu un capital de aproximativ 33 mil. euro. Capitalizarea bursiera a Broker Cluj (valoarea de piata a actiunilor) este de circa 170 mil. euro, in timp ce capitalizarea SIF Transilvania se ridica la 814 milioane de euro. Capitalul social este semnificativ pentru societatea clujeana, deoarece constituie aport la fondurile necesare creditarii clientilor in cazul tranzactiilor in marja, cu finantare de la broker. De asemenea, Broker Cluj actioneaza ca un fond de investitii, resursele financiare disponibile permitandu-i sa abordeze oportunitati noi de afaceri. SSIF Broker este singura societate de brokeraj care a lansat o emisiune de obligatiuni la inceputul acestui an, operatiune insa esuata din cauza subscrierii in proportie de numai 3%.

    Numarul actionarilor companiei este de aproximativ 3.500, persoane fizice si juridice. Actionari multumiti, se poate spune, in conditiile in care randamentul titlurilor Broker Cluj este de 145%, incluzand majorarile de capital social (in cadrul majorarilor, societatea a distribuit si actiuni gratuite actionarilor inregistrati la data efectuarii operatiunii). Gratie acestui randament, Broker Cluj este cea mai profitabila companie dintre cele incluse in calcularea indicelui BET al celor mai bine cotate actiuni pe piata de capital („blue-chips“). BET a urcat, de la inceputul anului, cu aproximativ 30%. Profitul brut realizat in primele sapte luni ale anului este de peste 9 mil. euro (31,8 mil. lei), mai mare decat profitul prognozat pentru intregul an 2007. Valoarea estimata a profitului net pana la sfarsitul anului va fi, conform companiei, de 30,8 milioane de lei, in crestere cu 42% fata de anul precedent.

    Situatia financiara a adus compania in atentia fondurilor de investitii straine. Cea mai serioasa propunere pare a fi cea venita din partea unui fond de investitii din Londra, a carui intentie este de a achizitiona actiuni in valoare de 10 milioane de euro, conform declaratiilor lui Petru Prunea. Modul prin care fondul ar putea intra in actionariatul societatii este o majorare de capital. Coincidenta sau nu, Broker Cluj intentioneaza sa efectueze o noua majorare de capital pana la sfarsitul anului. Operatiunea prevede lansarea unui pachet de noi actiuni, iar valoarea capitalui social rezultat va fi de circa 31,5 milioane de euro.