BusinessMagazin

Tag: brokeri

  • Bursa introduce un program destinat brokerilor care activează ca Market Maker, pentru a creşte lichiditatea

    Bursa de la Bucureşti (BVB) introduce de la 1 ianuarie 2020 un program pilot destinat brokerilor care activează ca Market Maker pentru acţiuni, în scopul îmbunătăţirii lichidităţii acţiunilor respective.

    Prin această măsură, operatorul pieţei de capital urmăreşte ca Market Making-ul să atingă cel puţin 15% din totalul activităţii de tranzacţionare pe segmentul de acţiuni.

    “Prin implicarea în program, brokerii care activează ca Market Maker pentru acţiuni beneficiază de comisioane mai mici, reduceri şi, în mod suplimentar, bonusuri, condiţionat de îndeplinirea anumitor criterii specifice”, transmit reprezentanţii BVB.

    Reconfigurarea programului de Market Maker vizează flexibilizarea parametrilor zilnici de cotare – perioada minimă pentru menţinerea cotaţiilor într-o şedinţă de tranzacţionare, spread maxim, eliminarea indicatorului lunar de conformitate privind numărul de şe dinţe dintr-o lună, precum şi reconfigurarea termenilor programului, prin includerea unor indicatori cantitativi, care se referă la termenii de bază care vizează ca îndeplinirea zilnică a parametrilor de cotare pentru o acţiune (perioada minimă de cotare, spread maxim) să implice acordarea comisioanelor standard de Market Maker pentru tranzacţiile efectuate de un Market Maker pe contul House în piaţa principală REGS.

  • Statul român plăteşte câte 1.000 de lei pentru fiecare zi în care întârzie să vândă prin bursă o parte din OMV Petrom. În Programul de Guvernare al PNL nu se menţionează despre această vânzare, una dintre cele mai importante tranzacţii pentru bursă din ultimii ani

    Guvernul României este penalizat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu câte 1.000 de lei pentru fiecare zi în care întârzie să vândă prin bursă un pachet de până la 8% din deţinerea pe care o are la OMV Petrom către angajaţii companiei la preţul de la privatizare, potrivit unei decizii judecătoreşti. Hotărârea este definitivă.

    Astfel, din 8 mai 2019 încoace, adică de când ÎCCJ a dat câştig de cauză celor circa 14.400 de reclamanţi în procesul cu Guvernul României pe marginea aces­tui subiect, s-au strâns circa 200.000 de lei sub formă de penalităţi, concepute ca un mijloc de constrângere la pasivitatea guvernului faţă de această tranzacţie. Pârâtul – Guvernul României, plă­teşte aceste penalităţi către reclamanţi – salariaţi ai Petrom. Această tran­zacţie, de circa 980 mil. lei, este una dintre cele mai aşteptate operaţiuni de investitorii la Bursa de la Bucureşti întrucât va aduce la tranzacţionare la liber mai multe acţiuni ale Petrom, cea mai valoroasă companie listată. Dar PNL nu menţionează absolut nicio caracteristică a acestei vânzări în programul de guvernare.

    „Mărturisesc că încă nu am discutat cu Florin Cîţu (ministrul de finanţe – n.red) legat de această problemă. Urmează să discutăm săptămâna vii­toare“, spune premierul Ludovic Orban pentru ZF. Guvernul României este obligat de ÎCCJ să vândă 8% din deţinerea de 20,6% pe care o are la Petrom la preţul de la privatizarea din 2004, adică echivalentul unei tranzacţii de circa 980 mil. lei, către salariaţii com­paniei, însă nu este clar care salariaţi, dacă cei actuali sau cei din urmă cu 15 ani. La privatizare, o acţiune SNP se tranzacţiona la 0,2158 lei pe unitate.

    Spre comparaţie, o acţiune SNP se tranzacţionează în prezent la 0,43 lei pe unitate, adică aproabe dublu faţă de preţul de la privatizare, ceea ce la nivel teoretic înseamnă o pierdere pentru statul român.

    O eventuală reducere a participaţiei ar înseamnă mai puţine încasări din dividende ale Petrom pentru statul român, în calitate de acţionar minoritar prin Ministerul Economiei şi Energiei, dar pe termen lung piaţa de capital ar putea fi ajutată de această vânzare în contextul în care free float-ul companiei petroliere va fi majorat.

    Prin urmare, până la adoptarea unei hotărâri de guvern pe marginea acestui subiect, statul român va fi penalizat de ÎCCJ.

    Cel mai probabil această vânzare nu va fi făcută sub mandatul actualului guvernul de tranziţie al PNL în contextul în care este nevoie de foarte mult timp pentru a pune în mişcare mecanismele unei astfel de vânzări, respectiv de la brokeri, de la posibilitatea de opţiuni de achiziţii şi acţiuni rămase nesubscrise şi alte elemente. De altfel unii brokeri spuneau pentru ZF că se aşteaptă ca Hidroelectrica să fie listată la bursă înaintea acestei vânzări a statului român la Petrom.

  • Managerul care asigură peste jumătate din vânzările unuia dintre cele mai mari companii locale de asigurări: „Pe termen lung, mă văd tot în domeniul vânzărilor”

    Din rolul de director brokeri, leasing şi parteneriate strategice, Alexandru Georgescu coordonează în prezent o echipă formată din 104 persoane. 66% din vânzările companiei de anul trecut au fost realizate prin canalul pe care îl coordonează, creşterea înregistrată fiind formată din cifre duble faţă de anii anteriori.
    Alexandru Georgescu a absolvit Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii din Bucureşti şi apoi şi-a început parcursul profesional în industria serviciilor financiare. Lucrează la Groupama de peste 10 ani, rolul anterior celui actual fiind cel de area sales director.

    „Faptul că am avut oportunitatea de a schimba pe parcursul carierei canalele de distribuţie mi-a permis să am o viziune de ansamblu asupra procesului de vânzări. Astfel, am înţeles mult mai bine care sunt exact nevoile clienţilor în funcţie de specificul businessului din care provin.” Legat de dezvoltarea sa viitoare, spune că nu exclude nicio variantă, fiind deschis la orice oportunitate care ar putea să aducă beneficii profesionale şi personale. 

  • Tânărul de 36 de ani care a început ca vânzător de asigurări, iar acum conduce un departament întreg în cadrul uneia dintre marile companii de profil

    Cu o experienţă de 15 ani în aria de vânzări, parcursul profesional al lui Radu Dragoş în cadrul Allianz-Ţiriac a început cu activitatea de vânzări directe şi coordonarea unei echipe de agenţi.
    „O perioadă am fost trainer, susţinând sesiuni la nivel naţional şi implicându-mă în dezvoltarea unor programe de training/coaching. Ulterior, am oferit consultanţă în management şi project management, participând şi la un program de remodelare a reţelelor de vânzări”, îşi aminteşte el. Astăzi, Radu Dragoş este responsabil de activitatea brokerilor parteneri din zona Transilvania, coordonând în mod direct o echipă formată din şase persoane care, la rândul lor, administrează peste 100 de puncte de contact ale brokerilor parteneri la nivel de ţară. Prima experienţă internaţională, dar şi cea mai importantă a avut-o în perioada 2011 – 2012. „A fost un schimb de experienţă consistent care s-a întins pe o perioadă de aproape doi ani. Sunt convins că echipa suport formată din colegi străini s-a îmbogăţit la fel de mult cu informaţii şi experienţe, similar părţii române, în urma acestui proiect.”

    Nu exclude posibilitatea ca, în viitor, să-şi continue cariera pe plan internaţional, dar spune că „momentan mai sunt multe de spus pe plan local şi îmi concentrez toată energia în obiectivele pe care mi le-am propus pentru perioada următoare”. Radu Dragoş a absolvit Facultatea de Electrotehnică din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti şi Facultatea de Marketing şi Relaţii Economice Internaţionale a Universităţii Spiru Haret Bucureşti.

     

    Profilul lui Radu Dragoş a fost publicat în ediţia de anul acesta a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP – realizat de Business MAGAZIN.

     

  • Cum poţi să îţi faci mai uşor o afacere cu flori

    Elementul de  noutate:
    Prin webshopul Floria, revânzătorii din domeniu, ateliere de creaţie floristică, florării şi designeri florişti, organizatori de evenimente sau săli pentru evenimente, pot comanda flori proaspete rapid în regim en gros, acestea urmând să le fie livrate direct la florărie sau atelier.  Astfel, floriştii din toată ţara au acces la un sistem de comandă a florilor şi plantelor care le economiseşte timpul. Aceştia pot comanda florile en gros în doar câteva minute, verificând stocurile sau inspirându-se din platformă pentru a alege diverse soiuri de flori sau plante.

    Descrierea inovaţiei:
    Floria.shop este o platformă specializată de e-commerce adresata B2B, prin care grupul Floria promovează digitalizarea distribuţiei de flori şi plante. Clienţii tip small business, florării sau florişti independenţi, sunt deserviţi exclusiv prin acces la webshop, platforma online prin intermediul căreia pot comanda florile en gros, cu livrare oriunde în ţară. Webshopul Floria este singura astfel de platformă disponibilă la nivel naţional. Prin intermediul său, utilizatorii au acces instant la stocurile de flori ale furnizorului din Olanda şi pot plasa comanda online, aceasta fiind livrată direct în florărie sau atelier. Webshopul a devenit funcţional în 2017, la câteva luni de la deschiderea depozitului Floria. Provocarea principală a Floria.shop constă în schimbarea comportamentului obişnuit al vânzătorilor de flori, acela de a merge de două ori pe săptămână la depozitul de flori pentru achiziţie. Proiectul Webshop este implementat de personalul din depozitul Floria. Practic, s-a trecut de la vânzarea tip van sale la vânzarea digitalizată, în cadrul căreia clienţii folosesc interfaţa webshopului pentru plasarea comenzii.

    Efectele inovaţiei:
    Platforma are în prezent 100 de utilizatori activi, florării şi florişti din toată ţara, care plasează saptămânal comenzi de flori şi plante. Anul acesta, primul an cu promovare activă a platformei la nivel naţional, valoarea comenzilor rulate prin intermediul webshopului a crescut la peste 2,5 milioane lei. Efectul principal al implementării platformei Webshop în grupul Floria este digitalizarea comerţului en gros cu flori şi plante, care duce la creşterea eficienţei operaţiunilor de distribuţie şi retenţia clienţilor. Depozitul Floria operează astăzi ca hub logistic pentru distribuţia naţională, după modelul brokerilor de flori şi plante din Olanda, care preiau comenzile prin personal de tip key account de la depozitele regionale, şi prin webshopuri de la florării şi florişti independenţi.

    Proiectul Floria.Shop a apărut în ediţia specială Business MAGAZIN „Cele mai inovatoare companii din  România”.

  • Roboţii ar putea acapara peste 800 milioane de joburi până în anul 2030

    Studiul a fost realizat în 46 de ţări şi a vizat 800 de meserii. Concluziile la care au ajuns cei de la McKinsey Global Institute sunt alarmante şi arată că o treime din forţa de muncă din ţări dezvoltate, precum Germania şi SUA, ar putea fi nevoită să se reorienteze spre alte joburi.

    Operatorii de maşini şi angajaţii din industria alimentară vor fi cele mai afectate categorii. Potrivit specialiştilor de la McKinsey, ţările mai sărace nu îşi permit să investească în automatizare şi vor fi mai puţin afectate de revoluţia roboţilor.

    De exemplu, doar 9% din joburile existente în India vor necesita înlocuirea angajaţilor cu roboţi, până în anul 2030.

    Autorii studiului consideră că sarcinile de muncă desfăşurate de brokeri, contabili şi angajaţi back-office ar putea fi vulnerabile în faţa automatizării.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Bursa de la Bucureşti FIERBE! Este pentru prima oară în ultimul DECENIU când se întâmplă asta. Decizia ŞOC luată de RCS&RDS aruncă în aer piaţa

    Brokerii şi-au anunţat clienţii să pregătească banii pentru o listare rapidă, iar volumul tranzacţiilor a coborât la jumătate faţă de primele trei luni ale anului.

    Valoarea medie zilnică de tran­zac­ţionare la bursă de săptă­mâ­na trecută a fost de 21,4 mil. lei, la jumătate faţă de media din acest an, iar unii brokeri spun că ru­lajele în scă­de­re sunt ca­uzate de fe­bra lis­tării RCS&RDS, cea mai aşteptată lis­tare a dece­niului.

    Bursa de la Bucureşti FIERBE! Este pentru prima oară în ultimul DECENIU când se întâmplă asta. Decizia ŞOC luată de RCS&RDS aruncă în aer piaţa 

  • Cine sunt bancherii care au măsluit cel mai important număr din lume

    Hayes a fost trezit în zori, în apartamentul său, de un apel telefonic primit de la şeful său. Acesta îi cerea să ajungă la biroul imediat. În New York, Lehman Brothers se prăbuşea spre faliment. La biroul lui, Hayes privea cum lumea procesa ştirile şi intra în panică. Cu deschiderea fiecărei burse, piaţa financiară se tranforma într-o mare de roşu. Fiecare investitor căuta cu disperare să scape de active. În astfel de momente, Hayes intra într-o stare asemănătoare inconştienţei, procesând rapid valul de informaţii adus de monitoare şi calculând cea mai bună cale de ieşire.

    Hayes era un fenomen la UBS, unul dintre cei mai buni specuialişti în derivate ai băncii. Până atunci, criza financiară în formare a fost ceva bun pentru el. Haosul i-a oferit oportunitatea să cumpere ieftin de la cei disperaţi să iasă de pe burse şi să vândă ridicat celor câţiva ghinionişti obligaţi să tranzacţioneze. În timp ce majoritatea dealerilor se îndreptau spre tuşă de frică, Hayes, cu un apetit aparent nelimitat pentru risc, a rămas în teren. Avea 28 de ani, iar în acel an ar fi trebui să câştige peste 70 de milioane de dolari.

    Acum risca să piardă totul. Trebuia să se retragă din fiecare tranzacţie făcută cu Lehman, şi, mai grav, pariase enorm pe faptul că în zilele următoare ratele de dobândă vor rămâne la fel. Colapsul Lehman Brothers, a patra cea mai mare bancă de investiţii din SUA, ar forţa cu siguranţă rate, barometre ale riscului, să sară în sus. În cartea sa de tranzacţionare, o rată conta mai mult decât oricare alta: rata interbancară de la Londra, sau Libor, de referinţă pentru active financiare şi împrumuturi de 350.000 de miliarde de dolari din întreaga lume. Pentru traderi ca Hayes, acest număr era Sfântul Graal. Şi, cu doi ani mai devreme descoperise cum s-o manipuleze.

    Libor era stabilită de un comitet ales al celor mai mari bănci din lume. Rata măsura cât costă împrumuturile reciproce ale băncilor. În fiecare dimineaţă, fiecare bancă prezenta o estimare, se făcea media, iar rezultatul era publicat la amiază. Procedeul era repetat în formule pentru diferite valute, precum şi pentru intervale diferite de timp, variind de la peste noapte la un an. Cât timp a fost  junior trader la Londra, Hayes ajunsese să cunoască mai multe dintre cele 16 persoane responsabile cu transmiterea estimărilor băncii lor lor pentru rata în yeni.

    Brokerii sunt intermediarii în lumea finanţelor, facilitând tranzacţiile dintre traderii diferitelor bănci. Dacă un trader vrea să cumpere sau să vândă, teoretic el ar putea suna la toate băncile pentru a obţine un preţ. Cu greu un dolar îşi schimbă posesorii pe pieţele de cash şi de fără ca un broker să intermedieze afacerea şi să-şi ia partea sa. În opaca, descentralizata piaţă a derivatelor, brokerii sunt în epicentrul fluxului de informaţii. Ei au astfel poziţii puternice. Numai ei pot obţine o imagine completă a ceea ce fac toate băncile. În timp ce brokerii nu au avut nici un rol oficial în stabilirea Libor, cei de la bănci care stabilesc ratele s-au bazat pe ei pentru informaţii despre unde este tranzacţionat cash-ul.

    Cei mai mulţi traderi se uită la brokeri ca la cetăţeni de clasa a doua. Hayes le-a recunoscut valoarea; a văzut ceea ce altfel nu a putut fi văzut. Pasiunea lui aproape intimă pentru numere, sângele rece, setea de risc şi obiceiurile sale neobişnuite erau mai mult decât ticuri profesionale. Hayes a fost diagnosticat cu sindromul Asperger abia în 2015, când avea 35 de ani, dar colegii săi, mulţi dintre ei operatori pricepuţi veniţi din şcoli celebre, îi aminteau de multe ori lui Hayes că nu era ca ei. L-au numit „Rain Man”.

    Când s-a deschis bursa de la Londra, decesul Lehman era deja oficial. De fiecare dată când una dintre băncile care stabileau Libor suna şi îi cerea părerea cu privire la direcţia pe care ar trebui s-o ia rata, brokerul spunea – ceea ce este incredibil, având în vedere vestea despre catastrofa din SUA – că este probabil ca rata să scadă. O fi Libor o rată importantă, dar aşa era stabilită înţelegerea între personaje care puteau fi, în funcţie de zi, indiferente, optimiste sau speriate. Când a verificat mai târziu în acea noapte cifrele oficiale, Hayes a văzut cu uşurare că Libor în yeni a scăzut.

    În următoarele trei zile a stat mai mult la birou, supravieţuind cu doar trei ore de somn pe noapte. Pe măsură ce piaţa era zdruncinată de convulsii, profitul şi pierderile sale au sărit de la minus 20 de milioane de dolari la plus 8 milioane de dolari în doar câteva ore, însă Hayes avea încă un as în mânecă. ICAP, cea mai mare firmă de brokeraj interdealer din lume, trimitea prin e-mailul „predicţii Libor” în fiecare zi, la 7 dimineaţa, oamenilor de la băncile responsabile pentru stabilirea Libor. Hayes a trimis un mesaj unui insider de la ICAP şi i-a cerut să facă predicţiile mai mici. În tot acest haos, Libor era singurul lucru asupra căruia avea oarece control, cel puţin aşa credea Hayes. Şi-a mobilizat reţeaua la maximum, oferind brokerilor săi plăţi suplimentare pentru colaborare şi cerând favoruri băncilor din întreaga lume.

    Pentru a nu ştiu câta oară de la colapsul Lehman, Hayes şi-a contactat brokerii de la Londra. „Trebuie să fii cât mai discret posibil, bine?”, i-a cerut printr-un SMS unuia dintre ei. „Te voi plăti, ştii, cu 50.000 de dolari, 100.000 de dolari. Orice ai vrea, bine?”

    „Bine”, a spus brokerul. „Eu îmi ţin cuvântul”, l-a asigurat Hayes.

    ch.

  • Brokerii şi-au făcut organizaţie patronală

    La data de 15 decembrie 2016, brokerii din România au pus bazele  PRBAR (Patronatul român al brokerilor de asigurare-reasigurare), prima organizaţie patronală din domeniu, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Patronatului.

    Printre membrii fondatori se numără brokeri de asigurare ce cumulează o cotă de aproape 25% din industria românească de intermediere, respectiv Safety Broker de Asigurare, Renomia – SRBA Insurance Broker, Asigest Broker de Asigurare, Millenium Insurance Broker, Campion Broker de Asigurare, PSG Insurance Broker, Professional Broker de Asigurare, Globasig Broker de Asigurare-Reasigurare, Interbug Broker de Asigurare, D&CA Insurance.

    PRBAR este o persoană juridică de drept privat, cu scop nepatrimonial, independentă care este înfiinţată în temeiul Legii nr. 62/2011 privind dialogul social. Principalul obiectiv al acesteia constă în organizarea, promovarea, susţinerea şi apărarea intereselor membrilor săi în relaţiile cu orice alte entităţi, autorităţi, instituţii publice, în raport cu obiectul şi scopul ei de activitate şi în acord cu prevederile legale. 

    Pentru realizarea acestui scop, PRBAR va desfăşura activităţi specifice, precum elaborarea şi promovarea de proiecte, acte normative, instrucţiuni, rezoluţii şi propuneri ale membrilor Patronatului, reprezentarea, promovarea şi susţinerea intereselor economice, tehnice, juridice şi sociale ale membrilor săi, dezvoltarea de relaţii de colaborare cu alte patronate şi cu alţi investitori, impunerea la nivel naţional a unui standard minim de calitate privind obiectul de activitate al membrilor Patronatului, desemnarea, în condiţiile legii, de reprezentanţi la negocierile cu diferitele autorităţi etc.

    „PRBAR este o completare necesară a peisajului asociativ din ţara noastră. Ne propunem să fim vocea unui segment important al industriei de brokeraj şi din această perspectivă, să lucrăm împreună cu toate structurile similare deja existente pentru asigurarea unui mediu de afaceri predictibil şi stabil”, au declarat oficialii Patronatului.

    Poate deveni membru al PRBAR orice persoana juridică având ca obiect de activitate brokerajul în asigurări/reasigurări şi furnizarea de servicii conexe acestora.

     

     

  • CertAsig a înregistrat anul trecut un volum de prime brute subscrise de 14,5 milioane de euro, în creştere cu 12% faţă de 2014

    Compania de asigurări CertAsig, care este specializată în produse de asigurări pentru companii şi are o cotă de 2% din piaţa asigurărilor generale în România, şi-a majorat volumul total de prime subscrise anul trecut cu 12%, ajungând la un total de 14,5 milioane euro, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Strategia CertAsig este de a se adresa exclusiv companiilor, pentru care dezvoltă produse de asigurari specializate pentru domeniile lor specifice de activitate, prin intermediul brokerilor. Peste 6.000 de companii şi-au asigurat fabricile, clădirile, bunurile, mărfurile, angajaţii, contractele, sau afacerile în derulare la CertAsig, 99% alegând produsele CertAsig prin intermediul brokerilor de asigurare.

    «2015 a fost al 6-lea an consecutiv de creştere a primelor subscrise pentru CertAsig. Ne-am concentrat în continuare pe subscrierea de business de calitate, şi nu de „business cu orice preţ”. Am reuşit încă un an de creştere bună, datorită produselor noastre specializate, nivelului foarte bun de competenţă al colaboratorilor noştri şi procedurilor noastre corecte şi rapide în procesarea daunelor. Experienţa noastră în asigurări corporate şi abordarea pragmatică sunt avantaje puternice, pe care clienţii şi brokerii le apreciază din ce în ce mai mult», spune James Grindley, CEO CertAsig,

    Geografic, Romania este piaţa principală pentru CertAsig, generând peste 60% din afacerile companiei, în timp ce Turcia a generat 35% din primele subscrise. Bulgaria, unde compania a deschis o sucursală în 2014, este încă la începutul activităţii şi a avut o pondere mai mică în volumul primelor subscrise, dar în continuă creştere. Asigurările maritime în Turcia şi regiunea Mării Negre reprezintă în continuare un segment cheie pentru CertAsig, generând 27% din totalul primelor în 2015, respectiv 3.9 milioane euro.

    Asigurările pentru bunuri şi proprietăţi comerciale şi industriale au avut o evoluţie foarte puternică pentru CertAsig în 2015, volumul primelor subscrise în aceste clase de asigurări crescând cu 21%, până la 3 milioane euro. CertAsig a reuşit o creştere notabilă şi pe asigurările de răspundere civilă generală şi profesională, primele  subscrise înregistrând o creştere cu 12%, până la un total de 1.66 milioane euro. «Am observat o tendinţă foarte clară din partea companiilor, de atenţie sporită la tot ce înseamnă asigurări de răspundere generală. De la atenţie la intenţie şi apoi la acţiune, mai e însă drum lung, iar piaţa este încă la început ca nivel de conştientizare a riscurilor şi responsabilităţii firmelor faţă de angajaţi, faţă de clienţi, faţă de public în general. Dar managerii încep să simtă în mod direct nevoia unor asigurări adecvate : fie sunt presaţi de nevoia de a fi competitivi pe pieţe externe, fie ca o consecinţă a mediatizării intense a unor evenimente tragice (accidente sau probleme extinse de sănătate cauzate de serviciile sau produsele unor companii). Gradul de informare al clienţilor este în creştere clară, ceea ce va stimula şi mai mult cererea pentru produsele noastre de nişă», spune James Grindley.

    CertAsig şi-a întărit poziţia în ce priveşte asigurările de garanţii, în care compania este al doilea jucător ca mărime în România. În 2015, CertAsig a crescut în acest segment cu 15% faţă de anul anterior, ajungând la o  valoare totală a primelor subscrise în această clasă de 4.56 milioane de euro. CertAsig a achitat în 2015 daune în valoare totală de 4.39 milioane euro, faţă de 4 milioane euro în anul anterior, compania având printre cele mai  rapide proceduri de procesare a dosarelor de daune.

    Cea mai mare daună achitată în 2015 a fost în valoare de peste 0.8 milioane €, fiind plătită în cadrul unei asigurări de garanţie de bună execuţie, subscrisă pentru o fabrică de piese electrice din Transilvania. Printre cele mai mari daune achitate de asigurator au mai fost o daună de 1 milion de USD la o poliţă de asigurare maritimă în Turcia, precum şi o daună de 1.57 milioane RON la o poliţă de asigurare de proprietate la o clădire-monument istoric din Bucureşti, afectată de un incendiu.

    CertAsig este o companie de asigurări românească, cu sediul în Bucureşti, România şi operaţiuni în România, Turcia şi Bulgaria. Acţionarul majoritar al companiei este Royalton Capital Investors II, un fond privat de investiţii axat pe companii din domeniul serviciilor financiare, în ţări din Europa Centrala şi de Est. Royalton Capital Investors numără în rândul investitorilor nume precum Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Fondul European de Investiţii (FEI) şi Alpha Associates. Cu sucursale în Constanţa, Timişoara şi Cluj, reprezentanţe regionale în Suceava, Ploieşti şi Râmnicu Vâlcea, un birou de legătură în Istanbul (Turcia) şi o sucursală în Sofia (Bulgaria), CertAsig are o echipă de peste 80 de angajaţi.