BusinessMagazin

Tag: bogati

  • Pandora Papers: În Ungaria şi Polonia, oameni de afaceri bogaţi şi chiar apropiaţii guvernului fentează plata taxelor cu firme în paradisuri fiscale

    Aceasta în timp ce în ţările nordice începe să prindă ideea suprataxării bogaţilor

    În ancheta Pandora Papers, printre cei peste 330 de politici şi oficiali publici din întreaga lume descoperită că au legături cu conturi offshore figurează numele unor lideri şi miliardari din Europa de Est.

    Din Polonia, numele lui Rafal Brzoska, şeful companiei InPost, care şi-a făcut debutul pe Bursa din Amsterdam în acest an, apare în contextul Pandora Papers, potrivit Business Insider. Antreprenorul polonez se numără printre cei mai bogaţi polonezi din clasamentul Forbes.

    Numele lui Brzoska apare în contextul activităţilor companiei sale în Cipru, ancheta dezvăluind cât de bine a reuşit acesta să protejeze capitalul acesteia de ochii fiscului polonez. Aproape 2,8 mii de documente în care apare numele lui Brzoski arată cum a reuşit omul de afaceri polonez să evite plata taxelor în ţara sa. Creditele acordate de Brzoski prin InPost companiilor din Cipru au reprezentat cea mai uşoară cale de a evita astfel de plăţi.

    În cazul Ungariei, documentele arată că Balasz Kertesz, un avocat maghiar cunoscut ca mâna dreaptă a lui Antal Rogan, a cumpărat o companie offshore în Insulele Virgine, scrie Euronews. În plus, mai mulţi oameni de afaceri pro-guvernamentali au fost implicaţi în tranzacţii offshore, printre aceştia numărându-se Gellert Jaszai, şeful companiei de IT 4iG, anterior unul dintre cei mai importanţi manageri ai imperiului lui Lorinc Meszaros, un apropiat al premierului maghiar Viktor Orban, şi Zsolt Nyerges, fostă cunoştinţă a familiei Orban.

    Şi numele premierului ceh Andrej Babis apare menţionat în documente. Potrivit acestora, Babis a cumpărat un castel de 20 milioane de euro în sudul Franţei cu câţiva ani în urmă folosindu-se de patru companii necunoscute, notează EUObserver.

    Cu numai cinci zile înaintea alegerilor parlamentare din Cehia, Babis a negat orice nereguli şi a dat vina pe „mafia din Cehia“ pentru scurgerea de date, potrivit Euractiv. „Este o afacere din 2009. Momentul apariţiei este foarte interesant“, a declarat Babis. Acesta insistă că tot ce a făcut este legal. 

    evelaţiile din Pandora Papers apar în contextul în care ţările din nordul Europei analizează măsuri pentru taxarea celor bogaţi.

    Acestea ar dori ca bogaţii să finanţeze într-o mai mare măsură finanţele publice după pandemie, scrie Bloomberg.

    În Norvegia, Partidul Muncitoresc care a câştigat alegerile de luna trecută vrea să anuleze reducerile privind taxele pe avuţie introduse de guvernul anterior. Între timp, Danemarca propune ca cei mai bogaţi 1% din cetăţenii săi să plătească mai mult pentru dividende şi câştigurile de capital obţinute din acţiuni. Iar guvernul finlandez vrea să fie impun o taxă de ieşire pentru emigranţii bogaţi.

    Ancheta Pandora Papers a fost realizată de International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) şi o echipă de 150 de organizaţii media.

  • Ca-n secolul trecut

    Mulţi se întorc la muncă,  dar unii abia pleacă în vacanţă sau o continuă. Despre aceştia din urmă, în mare parte superbogaţi, s-ar putea spune că trăiesc în trecut, judecând după buget, reprezentaţii firmelor care oferă pachete turistice de lux afirmând că apetitul superbogaţilor pentru cheltuieli ce ţin de relaxare s-a întors la nivelul din perioada anilor douăzeci ai secolului trecut.

    Cererea, scrie The Telegraph a fost atât de mare pe perioada verii încât n-au încăput toţi superbogaţii în destinaţiile tradiţionale din Italia sau Franţa, unii optând pentru Grecia sau Croaţia. Sătui de restricţiile de călătorie cauzate de pandemie, aceştia au luat cu asalt iahturile disponibile pentru închiriere, indiferent de preţurile pe care trebuiau să le plătească. 

    Se caută iahturi cât mai mari, pe care se poate sta cu familia şi prietenii – eventual şi profesori particulari în cazul în care clienţii au copii de vârstă şcolară –, pe care există coafeze sau antrenori personali şi care trebuie să fie dotate cu spaţiu pentru elicoptere şi să le permită  celor care le închiriază să stea cât mai mult timp la bord ca să nu fie văzuţi. S-a schimbat chiar şi perioada obişnuită de închiriere, afirmă consultanţii în turism, de la două săptămâni la două luni sau chiar mai mult, pentru că mutatul dintr-un loc într-altul e o mare bătaie de cap.

    Cei care nu caută un sejur pe ape, ci vor să stea să relaxeze undeva pe uscat s-au îndreptat spre destinaţii ca St. Tropez, unde cele mai bune case disponibile turiştilor vedete sau superbogaţi sunt deja închiriate pentru următoarele două sezoane de vară. O insulă de lângă Antigua, Jumby Bay, este închiriată până în martie anul viitor de cei care au căutat o destinaţie neeuropeană. Sunt şi unii superbogaţi care aleg în schimb să se distreze la un safari în Africa ori în călătorii de lux cu maşina prin Europa, aceştia plecând la drum cu prietenii.

  • Ce vrea să facă una dintre cele mai bogate familii din România cu un conac vechi de aproape 100

    Un conac construit în 1925 în stil neoromânesc de unul dintre discipolii arhitectului Ion Mincu, care a trecut printr-un proces de renovare ce a durat şapte ani, reprezintă unul dintre cele mai noi pariuri ale familiei Timiş. Acesta le poartă deja numele şi, aflat la doar 80 de kilometri de Capitală, ar putea fi una dintre destinaţiile de weekend de pe harta bucureştenilor. 

    În ultimii ani, au început să apară din ce în ce mai multe locuri de cazare, care pe lângă dormit, oferă şi o experienţă atipică turiştilor, în încercarea de a se deosebi de turismul de masă. Casa Timiş, un conac construit în 1925 în stil neoromânesc, le oferă turiştilor atât ocazia de a dormi într-un conac istoric, dar şi de a lua masa înconjuraţi de viţa de vie din zona Dealu Mare.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Casa Timiş este situată pe Drumul Vinului în judeţul Prahova, la aproximativ 80 de km de Bucureşti. Clădirea a fost naţionalizată de către comunişti şi ulterior retrocedată în anul 2008, trecând printr-un amplu proces de renovare până în anul 2015.

    Casa Timiş este deţinută de familia Timiş, cunoscută mai ales pentru dezvoltarea producătorului  de mezeluri Cris-Tim, dar care are şi o experienţă de 13 ani în domeniul viti-vinicol. Familia Timiş are circa 60 de hectare de viţă de vie în zona Dealu Mare şi produce propriul vin încă din 2013.

    În anul 2018, familia Timiş a decis să investească în conac – denumit anterior Conacul Domniţei Ralu – realizând o reţea de infrastructură, atât în ceea ce priveşte asfaltarea unui drum către cramă, cât şi electrificare şi canalizare, dat fiind faptul că acestea nu existau în momentul achiziţionării clădirii.

    „Domeniul Casa Timiş nu are la bază un program de finanţare externă. Investiţiile în construcţii, infrastructură (drumuri asfaltate, electrificare, canalizare), echipamente şi obiecte de inventar, terenuri şi amenajări (vie, livadă, lacuri, grădini, alei, sistem de irigaţii), alături de via ce face parte din podgoria Casa Timiş, depăşesc 8 milioane de euro. Proiectul este în continuă dezvoltare”, spune Cristina Timiş, proprietara Casei Timiş.

    Cristina Timiş a regândit tot ceea ce înseamnă amenajările interioare, astfel designul şi decorurile au păstrat stilul în care clădirea a fost construită, mai exact stilul neo-românesc. Totodată, Cristina Timiş s-a ocupat şi de peisagistica locului creând zone de spaţii verzi, alei şi un parc cu loc de joacă pentru copii, dar şi de construirea restaurantului Veranda dintre vii, salonul de evenimente şi sala de conferinţe Noblesse.

    Cititi aici materialul integral

  • Cocreatorul Dogecoin explică de ce nu se va întoarce în industria crypto: „Este controlată de un cartel puternic al bogaţilor”

    Jackson Palmer, cocreatorul monedei digitale Dogecoin, dezvoltată iniţial pentru a parodia frenezia criptomonedelor, a explicat – într-una dintre rarele sale declaraţii publice – de ce nu se va întoarce în industria crypto, scrie CNBC.

    „Sunt întrebat adesea dacă mă voi întoarce la criptomonede sau dacă îmi voi împărtăşi opiniile cu privire la subiect. Răspunsul meu este un «nu» din toată inima”, a scris Palmer pe Twitter.

    În 2013, Palmer şi Billy Markus au creat Dogecoin ca o glumă bazată pe meme-ul „Doge”, care portretizează un câine shiba inu. Markus şi Palmer nu intenţionau ca moneda să fie luată în serios.

    Însă Dogecoin a obţinut creşteri masive în ultimul an şi a devenit una dintre cele mai mari 10 criptomonede în funcţie de valoarea de piaţă, atingând anul acesta un maxim de 74 de cenţi. Markus şi Palmer au decis însă să nu profite de pe urma nivelului ridicat de popularitate al monedei, vânzându-şi participaţiile înainte de creşterile uriaşe din ultima perioadă.

    Recent, Palmer a criticat persoanele aflate la conducerea industriei crypto, despre care spune că este „controlată de un puternic cartel al bogaţilor” care „au încorporat multe dintre aceleaşi instituţii asociate cu sistemele financiare centralizate pe care pretindeau că vor să le înlocuiască”.

    Totodată, Palmer a criticat modul în care criptomonedele sunt împărţite şi comercializate. Într-un alt tweet, el a pretins că „industria crypto mobilizează o reţea de conexiuni dubioase de business, cumpără influenceri şi instituţii media pentru a perpetua un cult conform căruia «te poţi îmbogăţi rapid», construit pentru a extrage bani de la indivizi naivi şi disperaţi din punct de vedere financiar”.

    Palmer admite că acest tip de „exploatare financiară” a existat înainte de apariţia criptomonedelor, însă crede că sectorul crypto răneşte oamenii „normali” care i se alătură. De asemenea, este de părere că industria este susceptibilă la fraudă, în mod similar cu alţi critici ai criptomonedelor.

    Suporterii monedelor virtuale văd diferit lucrurile. De exemplu, Bitcoinul, cea mai mare criptomonedă după valoarea de piaţă, a fost dezvoltat pentru a reprezenta un sistem financiar decentralizat de tip peer-to-peer, văzut de titulari drept un instrument de combatere a inflaţiei.

    „Există o mulţime de oameni groaznici care sunt implicaţi în spaţiul crypto şi îi înţeleg perfect opiniile (lui Palmer-n.r.). Comunitatea crypto poate fi destul de elitistă”, spune Billy Markus.

     

  • Ce vrea să facă una dintre cele mai bogate familii din România cu un conac vechi de aproape 100 de ani după ce l-au restaurat .Vezi cum arată după renovare – GALERIE FOTO

    Un conac construit în 1925 în stil neoromânesc de unul dintre discipolii arhitectului Ion Mincu, care a trecut printr-un proces de renovare ce a durat şapte ani, reprezintă unul dintre cele mai noi pariuri ale familiei Timiş. Acesta le poartă deja numele şi, aflat la doar 80 de kilometri de Capitală, ar putea fi una dintre destinaţiile de weekend de pe harta bucureştenilor. 

    În ultimii ani, au început să apară din ce în ce mai multe locuri de cazare, care pe lângă dormit, oferă şi o experienţă atipică turiştilor, în încercarea de a se deosebi de turismul de masă. Casa Timiş, un conac construit în 1925 în stil neoromânesc, le oferă turiştilor atât ocazia de a dormi într-un conac istoric, dar şi de a lua masa înconjuraţi de viţa de vie din zona Dealu Mare.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Casa Timiş este situată pe Drumul Vinului în judeţul Prahova, la aproximativ 80 de km de Bucureşti. Clădirea a fost naţionalizată de către comunişti şi ulterior retrocedată în anul 2008, trecând printr-un amplu proces de renovare până în anul 2015.

    Casa Timiş este deţinută de familia Timiş, cunoscută mai ales pentru dezvoltarea producătorului  de mezeluri Cris-Tim, dar care are şi o experienţă de 13 ani în domeniul viti-vinicol. Familia Timiş are circa 60 de hectare de viţă de vie în zona Dealu Mare şi produce propriul vin încă din 2013.

    În anul 2018, familia Timiş a decis să investească în conac – denumit anterior Conacul Domniţei Ralu – realizând o reţea de infrastructură, atât în ceea ce priveşte asfaltarea unui drum către cramă, cât şi electrificare şi canalizare, dat fiind faptul că acestea nu existau în momentul achiziţionării clădirii.

    „Domeniul Casa Timiş nu are la bază un program de finanţare externă. Investiţiile în construcţii, infrastructură (drumuri asfaltate, electrificare, canalizare), echipamente şi obiecte de inventar, terenuri şi amenajări (vie, livadă, lacuri, grădini, alei, sistem de irigaţii), alături de via ce face parte din podgoria Casa Timiş, depăşesc 8 milioane de euro. Proiectul este în continuă dezvoltare”, spune Cristina Timiş, proprietara Casei Timiş.

    Cristina Timiş a regândit tot ceea ce înseamnă amenajările interioare, astfel designul şi decorurile au păstrat stilul în care clădirea a fost construită, mai exact stilul neo-românesc. Totodată, Cristina Timiş s-a ocupat şi de peisagistica locului creând zone de spaţii verzi, alei şi un parc cu loc de joacă pentru copii, dar şi de construirea restaurantului Veranda dintre vii, salonul de evenimente şi sala de conferinţe Noblesse.

    Cititi aici materialul integral

  • Cine este Brian Armstrong, omul din spatele Coinbase, care vrea ca bitcoin să devină un lucru la fel de comun ca emailul

    Brian Armstrong este pe cale să devină unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, în contextul în care platforma de exchange de criptomonede Coinbase se pregăteşte de listarea la bursă, potrivit WSJ.

    Armstrong este unul dintre cei care au fondat Coinbase în 2012. Compania operează cel mai mare exchange de criptomonede din SUA şi va deveni prima mare companie din aceast piaţă care se listează în America.

    Listarea ar putea duce la o evaluare cuprinsă între 65 şi 100 de miliarde de dolari, ceea ce însemnă că participaţia de 20% a lui Armstrong în Coinbase îi va genera o avere de până la 20 de miliarde de dolari.

    Pe fondul unei astfel de evoluţii, tânărul de 38 de ani ar putea intra în top 100 cei mai bogaţi oameni din lume – în cazul în care evaluarea ajunge până la pragul superior de 100 de miliarde de dolari.

    Chiar şi-aşa, Armstrong este prea puţin cunoscut dincolo de cercurile din piaţa criptomonedelor, neştiindu-se multe despre el nici măcar acolo.

    Publicaţia americană notează că Armstrong nu se încadrează pe tiparul obişnuit al fondatorului din Silicon Valley şi nici nu este un evanghelist al criptomonedelor – evanghelişti fiind cei care strigă sus şi tare că bitcoin va ajunge mâine la 100.000 de dolari şi va dărâma sistemul financiar.

    Brian Armstrong este discret, nu prea apare în presă şi nici nu participă la foarte multe conferinţe.

    Cei care au lucrat cu el susţin de cele mai multe ori că el este un om statornic, pornit în ambiţia sa de a duce bitcoin către mase.

    El a fost un entuziast al bitcoin încă de la începuturi, însă aici este de menţionat că începuturile bitcoin înseamnă anul 2008. La acel moment, personajul care poartă pseudonimul Satoshi Nakamoto a lansat prima versiune de bani digitali.

    Utilizatorilor li s-a permis să descarce un program care le permitea să „mineze” bitcoini şi le oferea un „wallet” în care să stocheze aceste monede digitale. Ulterior, ei au puteau să facă tranzacţii cu alţi utilizatori înscrişi în reţea. În mod ideal, scopul era de a crea o lume în care oamenii nu ar mai avea nevoie de intermediari când vine vorba de banii lor, adică de bănci.

    Această idee a rezonat puternic cu Armstrog, care a auzit pentru prima dată despre bitcoin în 2010, când conducea un startup de e-learning.

    „Mă gândeam încontinuu la asta”, a declarat Brian Armstrong într-un interviu.

    Încă de la început, Armstrong a realizat un lucru care avea să devină fundaţia dezvoltării Coinbase, şi-anume că bitcoin nu poate fi utilizat de majoritatea oamenilor, întrucât atunci un utilizator era nevoit să descarce programul bitcoin şi să opereze un „nod” pe reţea.

    Acest lucru era doar la îndemâna programatorilor, ceea ce l-a determinat pe el să caute o modalitate de deschide această oportunitate pentru toată lumea.

    Pornind de la această dorinţă, Armstrong împreună cu Fred Ehrsam au început să lucreze cu reglementatori, bănci şi cu mai mulţi investitori de tip venture capital de pe Wall Street, totul cu un singur scop: bitcoin trebuie să ajungă la fel de comun ca emailul.

    Viziunea lui Armstrong era chiar mai mare de atât la acel moment, îşi aminteşte Adam Draper, un venture capitalist care a fost abordat de cofondatorii Coinbase în 2012. Brian Armstrong se gândea încă de atunci la posibilitatea de a dezvolta o întreagă infrastructură pentru mii de monede digitale.

    „El spunea că poate fi o piaţă de câteva trilioane de dolari. Niciodată nu am participat la un pitch în care un fondator să arunce aceste cifre într-un mod atât de raţional”.

    E posibil chiar ca Armstrong să fi subestimat oportunitatea, în contextul în care luna aceasta valoarea totală a pieţei criptomonedelor a ajuns deja la 2.000 de miliarde de dolari, în contextul în care preţul bitcoin a crecut în ultimele 12 luni de la 7.000 la peste 60.000 de dolari – odată cu intrarea în piaţă a investitorilor instituţionali.

    Potrivit Forbes, Brian Armstrong a fost inginer software în cadrul Airbnb, înainte de a fondat Coinbase în San Francisco în 2012.

    Coinbase a reuşit să strângă 300 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare din 2018, ceea ce i-a adus la acel moment o evaluare de 8 miliarde de dolari.

  • Ţările bogate au blocat demersurile statelor sărace de a face vaccinurile anti-COVID libere de brevet

    Membrii mai bogaţi ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) au blocat un demers lansat de peste 80 de ţări în curs de dezvoltare de a se renunţa la drepturile de brevet în ceea ce priveşte producţia de vaccinuri anti-COVID-19 pentru ţările sărace, scrie Euractiv. Africa de Sud şi India şi-au reînnoit oferta de a se renunţa la regulile acordului OMC privind aspectele de proprietate intelectuală, o iniţiativă care ar putea permite producătorilor generici sau altor producători de medicamente să facă mai multe vaccinuri.

    Africa de Sud susţine că actualul sistem nu funcţionează, subliniind eşecul în a asigura medicamente în timpul pandemiei HIV/SIDA, care a costat cel puţin 11 milioane de vieţi în Africa. Propunerea Africii de Sud şi Indiei a fost susţinută de zeci de ţări în mare măsură în curs de dezvoltare, dar s-au opus ţările occidentale, inclusiv Marea Britanie, Elveţia, UE şi SUA, care au industrii farmaceutice bine dezvoltate. India este un producător major de medicamente generice. Naţiunile occidentale susţin că protejarea drepturilor de proprietate intelectuală a încurajat cercetarea şi inovarea şi că suspendarea acestor drepturi nu ar duce la o creştere bruscă a ofertei de vaccinuri.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Şeful ONU, despre monopolul pus de ţările bogate pe vaccinul Covid-19: ”„Campania de vaccinare reprezintă cel mai mare test de moralitate din vremurile noastre”

    Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a acuzat ţările mai bogate că au pus monopol pe vaccinurile anti-Covid.

    Şi şeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la inegalitatea în distribuţia vaccinurilor. OMS a declarat pe 11 martie 2020 pandemie de coronavirus.

    Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a acuzat,  ţările mai bogate că au pus monopol pe vaccinurile anti-Covid, la un an după declararea pandemiei de coronavirus, notează dpa.

    Guterres a declarat că lumea s-a confruntat cu un “tsunami de suferinţă” în ultimul an şi este profund îngrijorat de discrepanţele care exista în distribuirea vaccinurilor.

    “Vedem multe exemple de naţionalism vaccinal şi tezaurizarea serurilor în ţările mai bogate – precum şi acorduri continue cu producătorii care subminează accesul tuturor”, a spus şeful ONU.

    „Campania globală de vaccinare reprezintă cel mai mare test de moralitate din vremurile noastre”, a adăugat el.

    El a spus că multe ţări cu venituri mici nu au primit până acum nici prima doză de vaccin, în timp ce unele state mai bogate sunt în situaţia de a-şi vaccina întreaga populaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţările bogate au blocat demersurile statelor sărace de a face vaccinurile anti-COVID libere de brevet

    Membrii mai bogaţi ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) au blocat un demers lansat de peste 80 de ţări în curs de dezvoltare de a se renunţa la drepturile de brevet în ceea ce priveşte producţia de vaccinuri anti-COVID-19 pentru ţările sărace, scrie Euractiv. Africa de Sud şi India şi-au reînnoit oferta de a se renunţa la regulile acordului OMC privind aspectele de proprietate intelectuală, o iniţiativă care ar putea permite producătorilor generici sau altor producători de medicamente să facă mai multe vaccinuri.

    Africa de Sud susţine că actualul sistem nu funcţionează, subliniind eşecul în a asigura medicamente în timpul pandemiei HIV/SIDA, care a costat cel puţin 11 milioane de vieţi în Africa. Propunerea Africii de Sud şi Indiei a fost susţinută de zeci de ţări în mare măsură în curs de dezvoltare, dar s-au opus ţările occidentale, inclusiv Marea Britanie, Elveţia, UE şi SUA, care au industrii farmaceutice bine dezvoltate. India este un producător major de medicamente generice. Naţiunile occidentale susţin că protejarea drepturilor de proprietate intelectuală a încurajat cercetarea şi inovarea şi că suspendarea acestor drepturi nu ar duce la o creştere bruscă a ofertei de vaccinuri.

  • Ce fac bogaţii planetei ca să îşi asigure imunitatea în vremea pandemiei

    În timp ce unii mănâncă sănătos, iau vitamine şi beau tot felul de sucuri din plante ca să-şi întărească sistemul imunitar, bogaţii planetei apelează la soluţii pe măsura buzunarului lor, fugind de pandemie.

    Merge astfel foarte bine un tip anume de turism, spre deosebire de tot sectorul, foarte afectat de situaţia mondială de un an încoace: vacanţele dedicate creşterii imunităţii, scrie The Telegraph. Cei care aleg asemenea vacanţe au parte de şederi în complexuri turistice dotate cu centre medicale unde li se oferă consultaţii de specialitate şi o combinaţie de tratamente din medicina tradiţională şi cea modernă.

    Printre destinaţiile de crescut imunitatea se numără Palazzo Fiuggi, din localitatea italiană Fiuggi. Situat într-o zonă cu ape minerale, Palazzo Fiuggi a introdus Medical Concept, un serviciu care pune la dispoziţia turiştilor servicii de oftalmologie, psihiatrie, radiologie sau consultaţii metabolice, pe lângă tratamente menite să crească nivelul de energie, să îmbunătăţească imunitatea şi să-i ajute să-şi păstreze sănătatea cât mai mult.

    În Germania, în localitatea Baden Baden de la poalele Munţilor Pădurea Neagră se află Villa Stephanie, care îmbie clienţii bogaţi cu programe numite „Immune Boost” şi „Immune Care”, care includ consultaţii la medici, analize, administrare intravenoasă de vitamina C sau consultaţii pentru îmbunătăţirea metabolismului ori ozonoterapie.

    Sha Wellness Clinic din provincia spaniolă Alicante se concentrează programe destinate celor cu boli digestive, autoimune sau alergii pentru a-i ajuta să-şi crească imunitatea. Cei care aleg să se trateze în acest centru au parte de un peisaj natural spectaculos şi o piscină infinity de unde pot admira apusul.