BusinessMagazin

Tag: BCE

  • Preţurile au crescut peste aşteptări: Inflaţia de bază din zona euro atinge 5,3% în Ianuarie, maximul ultimilor decenii, faţă de estimarea iniţială de 5,2%

    Inflaţia de bază din zona euro a atins un record în ianuarie, au arătat datele revizuite, alimentând planul Băncii Centrale Europene de a majora ratele dobânzilor cu încă jumătate de punct luna viitoare, titrează Bloomberg.

    Creşterea preţurilor de bază a atins 5,3% – mai mult decât estimarea iniţială de 5,2% –conform Eurostat. Inflaţia generală, care include alimentele şi energia, a crescut, de asemenea, cu 0,1 puncte procentuale, până la 8,6%, după ce datele Germaniei s-au dovedit a fi mai mari decât estimarea preliminară a agenţiei.

    Raportul sublinează efectele de lungă durată ale şocului asupra preţurilor, cea mai mare creştere din ultimele decenii. Acest lucru va încuraja şi mai mult politica agresivă a BCE care se concentrează pe presiunile subiacente ale preţurilor, chiar dacă inflaţia generală scade.

    Oficialii BCE, conduşi de preşedinta Christine Lagarde, au declarat, la ultima lor întâlnire, că intenţionează să ridice rata depozitului la 3% de la 2,5% atunci când se vor reuni pentru a stabili costurile împrumuturilor.

     

  • Investitorii sunt încrezători ca BCE va continua majorarea dobânzii. Christine Lagarde: Banca „urmăreşte evoluţia salariilor îndeaproape”

    Investitorii pariază că Banca Centrală Europeană va ridica ratele dobânzilor la maxime istorice, stimulaţi de rezistenţa economiei din zona euro şi de semnele că inflaţia s-ar putea dovedi mai greu de controlat decât se preconiza, scrie Financial Times.

    Banca centrală, considerată pe scară largă drept una dintre cele mai conciliatoare din lume, se aşteaptă acum să ridice ratele substanţial în acest an.

    „Este cu adevărat surprinzător să vedem că BCE pare acum cea mai agresivă dintre marile bănci centrale”, a declarat Sandra Phlippen, economist şef la banca olandeză ABN Amro.

    Pieţele au revizuit previziunile privind evoluţia dobânzilor după ce datele recente din zona euro privind activitatea dinamică a sectorului serviciilor şi creşterea cererilor salariale.

    Preşedinta BCE, Christine Lagarde, a declarat marţi că banca „urmăreşte evoluţia salariilor îndeaproape” – un semn de îngrijorare că o creştere bruscă a salariilor în acest an va menţine presiunea asupra preţurilor, deoarece companiile transferă costurile către consumatori.

     

  • BCE devine cea mai aspră dintre băncile centrale: Investitorii pariază că Banca Centrala Europeana îşi va majora ratele dobânzilor la 3,75% până în septembrie

    Investitorii pariază că Banca Centrală Europeană va majora ratele dobânzilor până la cele mai ridicate niveluri din toate timpurile, stimulaţi de rezistenţa economiei zonei euro şi de semnele că inflaţia s-ar putea dovedi mai greu de ţinut în frâu decât se aşteaptau analiştii, scrie Financial Times.

    Pieţele swap estimează o creştere a ratei de depozit a BCE la 3,75% până în septembrie, faţă de nivelul actual de 2,5%. Acest nivel ar egala vârful atins de indicele de referinţă în 2001, atunci când BCE încă încerca să susţină valoarea monedei euro nou lansate.

    „Este cu adevărat surprinzător să vedem că BCE a devenit cea mai aspră dintre marile bănci centrale”, a declarat Sandra Phlippen, economist şef la banca olandeză ABN Amro.

    Pieţele au revizuit în creştere previziunile privind ratele dobânzilor după recenta publicare a detelor din zona euro privind activitatea dinamică din sectorul serviciilor şi cererile salariale.

    Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat marţi că banca „analizează foarte atent situaţia salariilor” – un indiciu al îngrijorării că o creştere puternică a salariilor în acest an va menţine presiunea asupra preţurilor, deoarece companiile transferă costurile asupra consumatorilor.

    Randamentul obligaţiunilor germane cu scadenţa la doi ani a atins marţi un maxim al ultimilor 14 ani, de 2,95%, după ce indicele managerilor de achiziţii S&P Global a depăşit previziunile.

    Perspectiva unor noi creşteri substanţiale ale ratelor în zona euro contrastează cu cea a SUA şi a Regatului Unit, care sunt considerate în general ca fiind mai aproape de finalul ciclului de creştere a ratelor dobânzilor, deoarece au majorat deja costurile de împrumut mai devreme şi mai agresiv decât BCE.

    Cu toate acestea, pieţele bursiere din SUA au scăzut puternic marţi, deoarece datele economice au determinat investitorii să reevalueze cât de mult ar mai putea creşte dobânzile Rezervei Federale.

    Inflaţia din zona euro a fost de 8,5% în ianuarie, comparativ cu 6,4% în SUA, în timp ce inflaţia din Marea Britanie rămâne în continuare de două cifre. Cu toate acestea, nivelul inflaţiei a scăzut mai repede decât se aştepta, iar perspectivele anemice de creştere ale ţării au diminuat presiunea asupra Băncii Angliei pentru a majora ratele.

    În ultima săptămână, Goldman Sachs, Barclays şi Berenberg au ridicat la 3,5% previziunile lor cu privire la cât de mult va mai creşte BCE ratele. Miercuri, Deutsche Bank şi-a majorat prognoza la 3,75%.

    „Există riscul ca inflaţia să se dovedească a fi mai persistentă decât este estimată în prezent de pieţele financiare”, a declarat săptămâna aceasta pentru Bloomberg Isabel Schnabel, membru al comitetului executiv al BCE.

    Frederik Ducrozet, şeful departamentului de cercetare macroeconomică de la Pictet Wealth Management, a prognozat că ratele BCE vor atinge un vârf de 3,5%, dar a adăugat că banca centrală ar putea „să rămână în modul de înăsprire până în septembrie, iar acest lucru va urca rata dobânzilor aproape de 4%”.

    BCE a majorat deja ratele cu un nivel fără precedent de 3 puncte procentuale din vara anului trecut şi a semnalat luna aceasta că intenţionează să facă o altă mişcare de jumătate de punct procentual în martie.

    Deşi inflaţia din zona euro a scăzut timp de trei luni consecutive, inflaţia de bază – care exclude preţurile la energie şi alimente pentru a arăta presiunile de bază asupra preţurilor – a rămas neschimbată la un nivel record de 5,2% în ianuarie.

     

  • NEWS ALERT BCE a majorat din nou dobânda de referinţă, în efortul de reducere a inflaţiei în zona euro

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat, joi, majorarea cu 0,5% a componentelor dobânzii de referinţă, în cadrul acţiunilor de reducere a inflaţiei şi de stabilizare a economiei zonei euro.

    “Consiliul Guvernatorilor va menţine direcţia majorării semnificative a ratei dobânzilor într-un ritm constant şi le va ţine la niveluri suficient de restrictive pentru a asigura revenirea inflaţiei pe termen mediu la ţinta de 2%. În acest sens, Consiliul Guvernatorilor a decis astăzi majorarea principalelor dobânzi cu 0,5% şi este de aşteptat să urmeze noi majorări”, anunţă Banca Centrală Europeană (BCE), într-un comunicat postat pe site-ul oficial şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

    “Consiliul Guvernatorilor a decis majorarea celor trei dobânzi-cheie ale BCE cu 0,50%. În acest context, ratele dobânzilor principalelor operaţiuni de refinanţare, instrumentului marginal de creditare şi depozitelor au fost majorate până la nivelurile de 3,00%, 3,25% şi 2,50%, cu efect din 8 februarie 2023”, subliniază BCE.

    Atunci când a majorat rata dobânzii la depozite cu 50 de puncte de bază, până la 2% în decembrie, BCE a susţinut că în ceea ce priveşte costurile de împrumut, acestea vor trebui în continuare să crească într-un ritm constant.

    Acest limbaj, parte a unei înţelegeri cu oficialii care iniţial doreau o majorare de trei sferturi de punct, a făcut ca pariurile pentru vârful ciclului de înăsprire monetară să crească.

    Membrii Consiliului guvernatorilor, inclusiv preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, şi preşedintele Băncii Franţei, Francois Villeroy de Galhau, au semnalat ulterior sprijinul pentru încă două mişcări de jumătate de punct, începând din această săptămână.

    Dar, în condiţiile în care băncile centrale îndeamnă la o abordare mai ponderată, atenţia se îndreaptă acum spre formularea declaraţiei BCE şi a comentariilor lui Lagarde, care vor fi analizate cu atenţie pentru a găsi indicii cu privire la ceea ce se va întâmpla probabil luna viitoare.

    Economiştii intervievaţi de Bloomberg prevăd luna viitoare o altă creştere de 50 de puncte de bază, înainte ca o ultimă majorare de 25 de puncte de bază implementată în luna mai să lase rata depozitelor la un nivel maxim de 3,25%. Investitorii estimează o aşa-numită rată terminală de 3,5%.

    Banca Angliei a majorat joi ratele dobânzilor pentru a zecea oară consecutiv, dar a renunţat la promisiunea de a continua să le majoreze “în forţă” dacă va fi nevoie şi a declarat că inflaţia a atins probabil un nivel maxim, scrie Reuters.

    Atenuându-şi estimările de recesiune în acest an, cei nouă responsabili cu stabilirea ratelor de dobândă au votat, cu 7 voturi pentru şi 2 împotrivă, creşterea ratei dobânzii bancare de la 3,5% la 4,0%, cel mai ridicat nivel din 2008 încoace. Măsura fusese aşteptată de majoritatea investitorilor şi economiştilor.

    Anunţul vine la o zi după ce Rezerva Federală a SUA a încetinit ritmul de majorare a ratelor de dobândă cu o creştere mai redusă, de un sfert de punct, dar a declarat că se aşteaptă să fie necesare şi alte majorări.

    Banca Centrală Europeană se pare că va majora ratele cu o jumătate de punct procentual mai târziu joi, până la 2,5%.

    BoE – care încearcă să înăbuşe riscurile generate de rata inflaţiei de 10% din Marea Britanie fără a adânci recesiunea aşteptată – a declarat că seria de majorări ale ratelor care se întorc până în decembrie 2021 ar putea avea un impact din ce în ce mai mare asupra economiei.

    Acest lucru ar trebui să contribuie la reducerea inflaţiei la aproximativ 4% până la sfârşitul acestui an, a spus instituţia. Anterior, BoE prognozase pentru 2023 o inflaţie de aproximativ 5%.

    BoE prevede că inflaţia va scădea sub ţinta sa de 2% în al doilea trimestru din 2024, dar a avertizat că există riscuri de creştere a acestei previziuni din cauza presiunilor persistente de pe piaţa forţei de muncă şi a inflaţiei.

    Banca centrală a declarat că Marea Britanie este încă pe cale să intre în recesiune, dar că aceasta va fi probabil “mult mai puţin adâncă” decât se temea în ultimele sale previziuni din noiembrie, în mare parte datorită scăderii preţurilor la energie, precum şi a aşteptărilor mai mici privind ratele de piaţă.

    Produsul intern brut a fost văzut acum în contracţie cu 0,5% în 2023, faţă de contracţia de 1,5% prognozată în noiembrie, iar recesiunea ar dura cinci trimestre, în loc de opt.

    Noua prognoză a BoE privind PIB-ul a fost similară cu cea publicată săptămâna aceasta de Fondul Monetar Internaţional, care a afirmat că economia Marii Britanii se va contracta cu 0,6% în acest an, în timp ce toate celelalte naţiuni din Grupul celor Şapte ar urma să crească.

  • Marile bănci centrale se pregătesc să ridice ratele dobânzilor la maxime ale ultimilor 15 ani, pe măsură ce nervozitatea investitorilor şi publicului creşte

    Principalele bănci centrale urmează să ridice ratele dobânzilor săptămâna aceasta la cele mai înalte niveluri de după criza financiară, stârnind anxietatea în rândul investitorilor, scrie Financial Times.

    Preţurile obligaţiunilor au revenit rapid de la începutul anului deoarece pieţele pariază că ritmul creşterii dobânzii de politică monetară va încetini şi, în cazul Rezervei Federale din SUA, chiar se vor inversa.

    „Cred că este doar o chestiune de trezire a pieţei la ceea ce este cu adevărat mediul macro, spre deosebire de ceea ce speră ei să fie”, a spus Monica Erickson, head of investment grade credit la DoubleLine Capital. „Va fi din nou extrem de dificil pentru Fed. . . reduceţi inflaţia la acel număr magic de 2% fără a ne pune într-o recesiune.”

    Fed, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei vor avea şedinţe de politică monetară săptămâna aceasta. Investitorii se aşteaptă ca Fed să încetinească ritmul creşterii la 0,25 puncte procentuale, ridicând ratele la cel mai înalt nivel din septembrie 2007, de la începutul crizei financiare globale.

    Se preconizează că BoE şi BCE vor ridica ratele cu jumătate de punct procentual până la cele mai ridicate niveluri din toamna anului 2008, când Lehman Brothers a dat faliment.

    Măsurile de piaţă ale inflaţiei sugerează că traderii se aşteaptă acum ca inflaţia să scadă în cele din urmă aproape de ţintele Fed şi BCE de 2%. Dar creşterea preţurilor rămâne încă de 6,5% în SUA şi 9,2% în zona euro. Inflaţia de bază – care omite costurile volatile pentru alimente şi energie – rămâne în continuare ridicată.

    Consumatorii şi întreprinderile din majoritatea economiilor avansate se aşteaptă ca inflaţia să rămână mai mare decât ţintele băncilor centrale pe termen mediu, în ciuda scăderilor recente, arată sondajele.

    „Aşteptările inflaţioniste pot fi o profeţie care se auto-împlineşte, deoarece aşteptările mai mari declanşează condiţiile inflaţioniste care sunt preconizate”, a declarat Nathan Sheets, economist şef la banca americană Citigroup. Preocuparea băncilor centrale a fost „a se asigura că aşteptările inflaţioniste nu cresc de aici”.

     

  • Banca Centrală Europeană semnează un acord pentru cooperarea în materie de supraveghere bancară prin schimbul de informaţii cu şase state membre UE, inclusiv România

    Banca Centrală Europeană (BCE) a încheiat un memorandum cu autorităţile bancare din şase state membre UE, inclusiv România, pentru a consolida cooperarea în materie de supraveghere prin partajarea de informaţii.

    În afară de România, documentul a mai fost semnat de Cehia, Danemarca, Polonia, Suedia şi Ungaria.

    Potrivit BNR, acordul urmăreşte să intensifice în continuare cooperarea în materie de supraveghere la nivel european, pe fundamentul relaţiilor de cooperare deja solide dintre BCE şi statele membre UE care nu participă la supravegherea bancară europeană, dezvoltate prin activitatea desfăşurată de Autoritatea bancară europeană.

    Memorandumul asigură un cadru prin intermediul căruia statele membre vor face periodic schimb de informaţii cu privire la teme şi aspecte din sfera supravegherii care vizează instituţiile transfrontaliere supravegheate, precum şi la metodologii, abordări şi priorităţi aferente acestui domeniu.

    Totodată, Memorandumul încurajează BCE şi autorităţile responsabile din statele membre să se informeze reciproc cu privire la măsurile planificate care pot fi relevante pentru atribuţiile altei autorităţi, ceea ce va putea contribui la reducerea riscurilor de fragmentare pe pieţele bancare europene în perioadele de criză.

    BCE doreşte să consolideze cooperarea cu autorităţile naţionale competente (ANC) ale statelor membre care nu participă la supravegherea bancară europeană deoarece sectoarele bancare ale acestora sunt strâns interconectate. Unele bănci supravegheate de BCE au filiale în statele membre respective sau expuneri semnificative din credite faţă de acestea şi îşi desfăşoară o mare parte din activităţi în ţările respective.

    La rândul lor, unele instituţii cu sediul în statele membre care nu participă la supravegherea bancară europeană au o prezenţă semnificativă în jurisdicţiile aflate sub supravegherea bancară europeană.

     

  • Banca Centrală Europeană va continua să majoreze ratele dobânzilor cât va fi nevoie

    Banca Centrală Europeană va continua să majoreze ratele dobânzilor şi le va lăsa în teritoriu restrictiv atâta timp cât va fi nevoie pentru a reduce inflaţia la ţinta de 2%, a declarat joi preşedintele BCE, Christine Lagarde.

    “Vom menţine cursul până în momentul în care vom trece în teritoriu restrictiv pentru o perioadă suficient de lungă, astfel încât să putem readuce inflaţia la 2% în timp util”, a declarat aceasta în cadrul unei dezbateri în cadrul Forumului Economic Mondial, relatează Ziarul Financiar.

    „Inflaţia, din toate punctele de vedere, este mult prea mare”, a spus ea.

    Lagarde a adăugat că piaţa forţei de muncă ar putea menţine presiunile asupra preţurilor.

    “Piaţa forţei de muncă din Europa nu a fost niciodată atât de dinamică precum este acum. Şomajul este la cel mai scăzut nivel comparativ cu ceea ce am avut în ultimii 20 de ani. Iar rata de participare, care contează şi ea, este, de asemenea, la un nivel foarte, foarte ridicat, iar acest lucru este destul de omogen în întreaga zonă euro”, a spus ea.

    Şefa BCE s-a declarat mulţumită de semnalele îmbunătăţite din partea economiei zonei euro. “Veştile au fost mult mai bune în ultimele săptămâni”, a spus ea. “Nu va fi un an strălucit, dar mult mai bun decât se temea”.

  • BCE se gândeşte la majorări mai lente de dobânzi după o creştere de jumătate de punct în februarie

    Strategii BCE încep să analizeze o posibilă încetinire a ritmului majorărilor de dobânzi decât a indicat preşedinta băncii Christine Lagarde în decembrie, au declarat oficiali familiari cu discuţiile pentru Bloomberg. Deşi majorarea cu 50 de puncte bază din februarie rămâne probabilă, perspectiva unei majorări de 25 de puncte în martie câştigă susţinere.

     

  • După un an de stres Europa răsuflă uşurată: Deşi preţurile rămân ridicate, teama de inflaţie începe să se risipească

    Inflaţia din zona-euro se menţine în zona maximului istoric, dar aşteptările pe termen lung ale consumatorilor privind evoluţia preţurilor au revenit la normal, scrie Bloomberg.

    În Germania, Italia şi Spania – trei dintre cele mai importante patru economii ale zonei euro – îngrijorarea privind inflaţia se află sub media înregistrată la momentul introducerii monedei euro în 1999, arată datele Comisiei Europene.

    Sentimentul la nivel european este o uşurare pentru Banca Centrală Europeană, care a făcut eforturi mari pentru a ţine sub control inflaţia şi teama de inflaţie.

    În ciuda faptului că problema inflaţiei pare să se amelioreze uşor, creşterea preţurilor nu se află încă sub nicio formă în limitele acceptate de BCE.

    În Franţa, de exemplu, îngrijorarea consumatorilor privind creşterea preţurilor rămâne la un nivel extrem de ridicat. La fel este şi cazul Croaţiei, care ea aderat la zona euro în ianuarie.

    Oficialii BCE sunt de părere că dacă inflaţia revine la o singură cifră, iar preţurile pentru energie scad drastic, ratele dobânzilor vor trebuie în continuare să crească semnificativ.

    Opiniile privin inflaţia diferă de la ţară la ţară, în funcţie de istoricul economic al acestora.

    În cazul Germaniei, teama de o spirala inflaţionistă şi de hiperinflaţie (episoade prin care ţara a mai trecut  în urmă cu un secol – n.r.) încă sunt vii în minţile consumatorilor. Din acest motiv, nivelul de îngrijorare privind evoluţia preţurilor este mai ridicat decât în rândul altor ţări europene. Plafornarea preţului la gaze, impusă de guvern, a atenuat efectul ultimului episod inflaţionist, în urma căruia preţurile au crescut cu peste 11%.

    Franţa a beneficiat de una dintre cele mai generoase scheme de ajutor de stat din Europa, pentru a compensa creşterea rapidă a preţurilor la energie. Cu toate acestea, frica francezilor de înflaţie a atins noi culmi în 2023, deoarece guvernul a eliminat reducerile pentru benzină şi motorină şi a început să elimine încet plafonarea facturilor pentru gospodării.

    Italia se confruntă cu unele dintre cele mai rapid creşteri de preţuri din toată Europa, iar italienii sunt foarte îngrijoraţi privind impactul ratelor mai mari ale BCE asupra creşterii economice. Totodată, italienii au dubii privind capacitatea statului de a-şi finanţa uriaşa datorie publică. Guvernul condus de Giorgia Meloni a cheltuit aproximativ 75 de miliarde de euro pentru a proteja familiile şi intreprinderile de creşterea explozivă a preţurilor pentru energie.

    În Croaţia, care a devenit recent membru al clubului euro, adoptarea monedei comune i-a determinat pe unii comercianţi şi furnizori de servicii să majoreze preţurile, ceea ce a sporit imediat teama consumatorilor. Săptămâna trecută, premierul Andrej Plenkovic a îndemnat intreprinderile să readucă preţurile la nivelurile din decembrie şi le-a ameninţat cu sancţiuni, nespecificate însă, dacă nu se conformează.

  • Viitorul economic al Europei rămâne încert în 2023: De ce este puţin probabil ca scăderea inflaţiei să descurajeze BCE de la mai multe majorări de dobândă

    Inflaţia din zona euro a scăzut din nou sub pragul de două cifre în decembrie, datele publicate vineri dimineaţă arătând că rata principală a ajuns la 9,2%, după ce creşterea anualizată a preţurilor a depăşit 10% în precedentele două luni, relatează Financial Times.

    Totuşi, este puţin probabil ca această încetinire să fie suficientă pentru a convinge Banca Centrală Europeană să nu mai majoreze ratele dobânzilor, pieţele continuând să estimeze o serie de majorări din partea oficialilor de la Frankfurt pe parcursul anului 2023.

    Franziska Palmas, economist senior pentru Europa la grupul de cercetare Capital Economics, a declarat: „Este probabil ca BCE să îşi menţină asprimea legată de rate, în ciuda scăderilor deja înregistrate şi a probabilităţii unor noi scăderi puternice în acest an.”

    În timp ce scăderile preţurilor la combustibili şi subvenţiile guvernamentale au redus ratele inflaţiei globale, presiunile de bază asupra preţurilor rămân puternice.

    Berlinul a achitat majoritatea facturilor de gaz ale gospodăriilor pentru luna decembrie, ceea ce, potrivit economiştilor Commerzbank, a redus cu 1,2 puncte procentuale rata armonizată a inflaţiei globale. Rata a scăzut la 9,6%, de la 11,3% în luna precedentă. Însă creşterea costului serviciilor, un indicator al duratei probabile a presiunilor asupra preţurilor, a accelerat în decembrie.

    Sunt aşteptate noi scăderi în lunile următoare, ca urmare a declinului preţurilor la energie de la începutul anului. De asemenea, în curând, impactul creşterii costurilor energiei electrice de anul trecut, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, va scădea din indicele inflaţiei, ceea ce va diminua substanţial cifra principală.

    Carsten Brzeski, şeful departamentului de cercetare macroeconomică al băncii olandeze ING, a prezis că inflaţia din zona euro ar putea chiar să revină la ţinta de 2% a BCE până la sfârşitul anului 2023.

    Dacă recentele scăderi ale preţurilor la gaze continuă, BCE va trebui aproape sigur să îşi revizuiască în scădere proiecţiile privind inflaţia pentru acest an. Banca centrală a declarat în decembrie că preţurile vor creşte cu 6,3% pe parcursul anului 2023, pe baza ipotezei ca preţul gazelor naturale să ajungă la o medie de 124 de euro pe megawatt/oră pe tot parcursul acestui an.

    Însă preţul contractului olandez TTF de referinţă pentru gazul european a scăzut cu aproximativ 10% în această săptămână, ajungând la doar 69,70 euro/MWh joi după-amiază – un nivel cu 80% mai mic decât maximul din august, de 340 euro/MWh.

    “Prognozele BCE privind inflaţia sunt în prezent prea mari, doar judecând după ipotezele tehnice privind preţurile la gaze şi petrol şi după situaţia actuală a acestor preţuri”, a declarat Brzeski.

    Cu toate acestea, potrivit Bloomberg, ratele creditelor ipotecare franceze au depăşit în decembrie 2% pentru prima dată din 2016, un semn al presiunilor cu care se confruntă gospodăriile, subjugate de creşterea costurilor energiei şi alimentelor. 

    Rata medie a creditelor ipotecare înainte de comisioane şi costuri de asigurare este estimată la 2,04% în decembrie, în creştere de la 1,91% în noiembrie, a precizat Banca Franţei într-o analiză lunară a pieţei publicată joi. 

    Aprobările de credite ipotecare în Franţa au încetinit ritmul în a doua jumătate a anului 2022, în condiţiile în care Banca Centrală Europeană a majorat ratele dobânzilor pentru a limita inflaţia în creştere. Se aşteaptă ca noile credite ipotecare să însumeze 15 miliarde de euro (15,9 miliarde de dolari) în decembrie, ceea ce ar reprezenta cel mai scăzut nivel înregistrat din octombrie 2017. 

    În pofida creşterii, ratele creditelor ipotecare din Franţa sunt încă sub media pe 20 de ani de 3%, creşterile fiind reţinute de reglementări. Creditorii francezi nu pot acorda împrumuturi cu rate peste plafonul cunoscut sub numele de taux d’usure, care este stabilit trimestrial de Banca Franţei. În Germania, Spania şi Italia, ratele ipotecare înainte de comisioane şi costuri de asigurare au depăşit 2% înaintea lunii august a anului trecut.