BusinessMagazin

Tag: bauturi

  • Decizie şoc luată de unul dintre giganţii internaţionali de pe piaţa băuturilor

    CEO-ul PepsiCo, Indra Nooyi, prima femeie CEO a companiei internaţionale din industria băuturilor răcoritoare, şi-a anunţat plecarea din cadrul acesteia, potrivit unui anunţ  publicat recent în presa internaţională.

    Ea va fi înlocuită de Ramon Laguarta, preşedintele actual companiei. El va fi al şaselea CEO al producătorului de băuturi. Mandatul lui Nooyi se va termina la finalul lunii octombrie, după 24 de ani pe care i-a petrecut în cadrul PepsiCo. Ea va rămâne însă în consiliul director al grupului în calitate de preşedinte al acestuia până la începutul anului viitor.

    ”Să conduc PepsiCo a fost într-adevăr onoarea vieţii mele şi sunt incredibil de mândră de tot ceea ce am făcut în ultimii 12 ani pentru a deservi nu doar intereseleacţionarilor companiei, dar şi pe ale tuturor celor implicaţi în comunităţile pe care le deservim”, a spus Nooyi într-o declaraţie oficială.

    Înainte să îşi înceapă cariera în cadrul PepsiCo, Laguarta a lucrat pentru producătorul de acadele spaniol Chupa Chups.

     

     

  • Compania care deţine Bergenbier lansează băuturi infuzate cu cannabis pe piaţa canadiană

    Molson Coors Brewing a anunţat că unitatea pe care o gestionează în Canada a încheiat o tranzacţie prin care va dezvolta băuturi cu infuzie de cannabis pentru piaţa din Canada, potrivit CNBC.

    Producătorul din Denver susţine că unitatea canadiană, Molson Coors Canada, va intra în parteneriat cu producătorul canadian de cannabis, The Hydropothecary Corporation, pentru a creea un parteneriat comun „prin care vom urmări oportunităţile dezvoltării băuturilor non-alcoolice infuzate cu cannabis, pentru piaţa din Canada, după legalizare”.

    Consumul recreaţional de marijuana va deveni legal în următoarele luni în Canada. Molson Coors Canada va controla parteneriatul cu 57,5%.

    „Canada sparge gheaţa în sectorul cannabisului şi, ca una dintre cele mai mari companii pe piaţa băuturilor, Molson Coors Canada are o oportunitate unică de a participa în acest segment de piaţă care creşte din ce în ce mai repede”, spune Frederic Landtmeters, preşedinte şi CEO al Molson Coors Canada.

     

  • „Vreau să bei acel pahar, să-ţi rupi chiloţii şi să dansezi pe masă“. Cum s-a transformat un eveniment caritabil într-un scandal internaţional

    Publicul a fost şocat să afle la ce abuzuri sunt expuse tinerele care au servit băuturi la un eveniment de caritate la care a participat „lumea bună“ a societăţii.

    Evenimentul de strângere de fonduri pentru caritate al The Presidents Club Charitable Trust este adresat doar bărbaţilor din domeniul afacerilor, politicienilor şi oamenilor din media, sport sau modă. Investigaţia realizată de FT arată că tinerele hostese au fost hărţuite, altele pipăite şi unora li s-au cerut favoruri sexuale. |n 2018. |n contextul mişcării #metoo, prin intermediul căreia numeroase femei şi-au făcut curaj, au ieşit în faţă şi au dezvăluit că au fost abuzate, iar mai mulţi bărbaţi, cu statut însemnat în societate şi în lumea filmului, au fost arătaţi cu degetul pentru faptele lor ruşinoase.

    Madison Marriage, jurnalistă la Financial Times, a auzit de la o prietenă, care lucra ca hostesă, de cât de dificil poate fi să lucrezi pentru un eveniment al The Presidents Club Charitable Trust. Ea s-a hotărât să afle despre ce este vorba şi a pretins că este o astfel de chelneriţă la eveniment, dezvăluind hărţuirile la care erau supuse femeile.

    Se ştiu puţine lucruri despre această organizaţie, care până acum a fost extrem de secretoasă. Instituţia a fost descrisă ca fiind o organizaţie caritabilă care a apărut în mijlocul anilor 1980 cu puţin timp înainte de boomul financiar din Londra. Clubul s-a dezvoltat în anii prosperi care au urmat, atrăgând unele dintre cele mai apreciate figuri din politică, afaceri şi lumea celebrităţilor. Grupul a câştigat notorietate pentru petrecerile sale la care aveau acces doar bărbaţi; iar aceştia făceau donaţii serioase în urma unor licitaţii spectaculoase.
    David Meller, Harvey Soning şi Bruce Ritchie sunt trecuţi drept administratori ai clubului.

    |n fiecare an, timp de 33 de ani, Presidents Club Charitable Trust a organizat un eveniment de strângere de fonduri la hotelul Dorchester din Londra. Evenimentul cu pricina are un scop lăudabil, acela de strângere de fonduri cu premii prestigioase oferite la licitaţie. |n decursul celor trei decenii s-au strâns peste 20 de milioane de lire sterline pentru caritate.

    Cei prezenţi anul acesta la eveniment, la fel ca şi în trecut, fac parte din lumea de afaceri a Marii Britanii, din domeniul financiar, al modei şi politicului, ”oameni respectaţi“, după cum era scris pe site-ul fundaţiei. La eveniment nu aveau voie femeile, dar au fost angajate 130 de ”hostese“ pentru a avea grijă de nevoile a 360 de bărbaţi. Femeile erau încurajate să bea alături de bărbaţi la eveniment şi chiar mai mult la şi la ”after party-urile“ discrete.

    Suspiciunile în jurul evenimentului au apărut încă de la aplicaţia pentru jobul de hostesă, pentru care doar fetele ”înalte, slabe şi frumoase“ puteau aplica. |n timp ce ţinuta obligatorie a evenimentului a fost catalogat drept black tie, chelneriţele trebuia să poarte ”pantofi negri sexy“, ”lenjerie intimă neagră şi rochii scurte negre şi o curea neagră lată care seamănă cu un corset“.

    Imediat cum au ajuns la hotel, hostesele au fost nevoite să semneze un contract non-disclosure fără a le da şansa să citească ce scrie sau să poată lua o copie acasă.

    Agenţia care făcea angajările pentru eveniment nu a menţionat nimic de pipăit, ci doar ”că trebuie să suporţi bărbaţii enervanţi“. Ce trebuie să facă fetele? ”Să binedispună mixul de oameni de afaceri, politicieni, oligarhi, magnaţi, producători de film, finanţatori şi directori şi să aducă băuturi atunci când este nevoie“.

    ”Mai mulţi bărbaţi ţineau mâna hosteselor în timp ce aşteptau antreurile cu somon şi paharele cu whiskey şi vodcă“, îşi aduce aminte Marriage.

    |n timp ce dansatoarele burlesque dansau pe scenă, ”un bărbat de aproape 70 de ani a întrebat o fată de 19 ani dacă este prostituată“. O altă tânără a declarat pentru FT că bărbaţii au pipăit-o pe fund, pe burtă şi pe picioare, iar o alta a mărturisit că un alt invitat a sărit pur şi simplu să o sărute. Altul a invitat-o în camera lui.

    Potrivit altor fete, evenimente similare au avut loc la multe mese de-a lungul nopţii. Hostesele au declarat că bărbaţii au pus în mod repetat mâinile pe sub fustele lor şi chiar un bărbat şi-a expus părţile intime.

    De asemenea, fetele erau încurajate să participe la astfel de întâmplări şi ”la toaletă era implementat un sistem de monitorizare prin care femeile care stăteau prea mult la baie erau chemate înapoi în sală şi escortate de un bodyguard“.

    Nici Marriage nu a fost ocolită de un astfel de comportament şi a declarat pentru Washington Post că şi ea a fost pipăită şi a primit propuneri indecente. ”M-am simţit foarte tristă şi supărată după ce am văzut că încă se întâmplă aşa ceva într-o astfel de împrejurare în 2018.“
    Evenimentul se încheia oficial pe la ora 11 pm, dar fetelor li s-a spus că este nevoie să stea până la 2 am. Mai mult, unora li s-a spus că pe final pot să bea ce vor şi că se pot duce să stea cu bărbaţii pe care-i consideră cei mai atrăgători.

    After party-ul s-a ţinut într-o cameră mai mică a hotelului Dorchester unde bărbaţii dansau şi beau alături de hostese. ”Vreau să bei acel pahar, să-ţi rupi chiloţii şi să dansezi pe masă“, a spus un bărbat prinzând-o pe o tânără de talie. |n mijlocul încăperii Jimmy Lahoud, 67 de ani, om de afaceri libanez, dansa cu entuziasm cu trei tinere îmbrăcate în rochii roşi, conform dezvăluirilor jurnalistei de la FT.

    Hostesele, majoritatea cu vârste între 19 şi 23 de ani, au fost plătite cu 211 dolari. Multe dintre ele sunt dansatoare, modele, actriţe care caută o sursă de venit în plus, povesteşte jurnalista. Marriage a declarat că multe femei au fost alarmate de ceea ce se întâmplă, altele au declarat că le place ceea ce fac, ”mai ales dacă faci asta alături de prietene. E mai uşor să faci asta alături de prieteni decât singură“.
    Unele dintre femei erau entuziasmate că le-au fost oferite slujbe, altora le-au fost oferite bacşişuri mari pe care s-au simţit obligate să le refuze. Marriage îşi aduce aminte că o femeie nu-şi putea aplica rimelul pe gene din cauză că, spunea ea, ”sunt ameţită rău de la shoturile de tequila!“.

    Dezvăluirile au stârnit un scandal în lumea britanică. Liderul adjunct al Partidului Liberal Democrat, Jo Swinson, a declarat că articolul îi întoarce stomacul pe dus. ”Peste 300 de bărbaţi bogaţi au fost perfect fericiţi să participe la un astfel de eveniment care ne demonstrează cultura putredă şi sexistă care încă există în comunitatea oamenilor de afaceri.“

    Şi nu a fost singura poziţie din partea politicului: ”|mi imaginez că fundaţiile de caritate care beneficiază de acest eveniment vor fi îngrozite de ceea ce se întâmplă acolo“, a declarat şi Anna Soubry, reprezentantă a Partidului Conservator.

    După articolul publicat de ziarul financiar britanic, două spitale de copii care au primit donaţii de la Trust au anunţat că sunt şocate să audă aşa ceva şi că o să returneze banii.

    La câteva ore a picat şi primul cap: David Meller, preşedintele evenimentului, care a anuţat că nu o să mai fie directorul nonexecutiv al Departamentului de Educaţie al Marii Britanii. Până seara, fundaţia Presidents Club a anunţat că se va închide şi că va distribui ce fonduri au rămas către oamenii de care au nevoie.

    Theresa May s-a declarat şocată că astfel de lucruri se mai pot întânpla în prezent şi a anunţat că va avea loc o investigaţie. |ntre timp, donatorii, cei prezenţi la eveniment şi organizatorii încearcă să se distanţeze de ceea ce s-a întâmplat. La doar o zi de la publicarea informaţiilor scandaloase, organizaţia care ţinea acest eveniment s-a desfiinţat.

    |n urma licitaţiei, în cadrul căreia s-au vândut diferite maşini, prânzuri cu politicieni şi cu vedete, s-ar fi strâns în jur de 2 milioane de lire sterline. Un prânz cu Boris Johnson şi un ceai alături de guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, au fost printre cele mai licitate.
    Printre cei care au participat anul acesta se numără nume importante din lumea afacerilor din Marea Britanie precum Tim Steiner, CEO-ul supermarketului online Ocado, sau Philip Green, şeful Arcadia Group, companie de retail ce include Topman, Evans sau Outfit. De asemenea, nume importante din lumea financiară au participat la eveniment.

    Comedianul David Walliams a fost gazda evenimentului şi pentru asta are de suferit după ce mai multe lanţuri de magazine de cărţi au anunţat că vor renunţa la cartea pentru copii scrisă de el, potrivit Daily Mail. |n trecut alte nume importante au participat, precum fostul magnat al Formulei 1 Bernie Ecclestone, Michael Sherwood, fost vicepreşedinte al Goldman Sachs, sau vedeta TV Vernon Kay.

  • Un nou tip de magazin apare în România. Unde se deschide primul

    Magazinul din Mamaia Nord va sta la dispoziţia cumpărătorilor din această zonă până pe 15 septembrie 2018. Are o suprafaţă de vânzare de aproximativ 1400 metri pătraţi, parcarea cuprinde 112 de locuri, iar programul de lucru al magazinului este de luni până sâmbătă între orele 7:30 – 23:00 şi duminică între orele 8:00 – 22:00.

    La hipermarketul estival clienţii vor găsi aici legume şi fructe, produse proaspete, alimente de bază, carne şi brânzeturi preambalate, snack-uri, dulciuri, băuturi, produse nealimentare, articole pentru plajă, articole pentru camping şi grătar, drogherie şi un raion dedicat băuturilor răcite. De asemenea, noul magazin estival de pe litoral are şi un punct Grill, unde clienţii pot lua rapid o masă gustoasă.

    Acesta este primul magazin deschis de Kaufland în anul financiar 2018 – 2019 (martie 2018 – februarie 2019), compania plănuind deschiderea a 10 noi hipermarketuri în acest exerciţiu şi dublarea bugetului de investiţii alocat expansiunii şi modernizării reţelei, la 200 milioane euro, pentru a veni mai aproape de clienţi şi a le oferi o experienţă de cumpărături actuală, adaptată celor mai noi nevoi.

  • România, campioana europeană a creşterii consumului în aprilie

    Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creşteri anuale ale volumului comerţului cu amănuntul au fost înregistrate în România (+7,4%), Polonia (+6,6%) şi Lituania (+6,5%), iar cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Malta (-3,1%), Belgia (-1,5%) şi Slovenia (-1,4%).

    Creşterea medie cu 1,7% a volumului comerţului cu amănuntul din zona euro în aprilie 2018, comparativ cu aprilie 2017, se datorează creşterii de 3,2% a produselor nealimentare şi de 0,4% pentru alimente, băuturi şi tutun, în timp ce combustibilul auto a înregistrat o scădere cu 0,7%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce trebuie să faci înainte să-ţi deschizi un restaurant, bar, pizzerie, fast-food sau alte tipuri de unităţi de alimentaţie publică

    Acest ghid conţine informaţii cu caracter public şi nu substituie sub nicio formă prerogativele altor instituţii cu competenţe în domeniu şi totodată specificăm în mod expres faptul că informaţia cuprinsă în acesta nu reprezintă activitate de consultaţă juridică. Datorită deselor schimbări legislative, este posibil ca în decursul unei perioade de timp de la redactarea acestuia, unele informaţii să nu mai fie de actualitate, astfel încât este recomandat oricărei persoane care se informează din această lucrare, să verifice ulterior în ce măsură informaţiile respective şi-au păstrat autenticitatea în timp.        

           Această lucrare reprezintă o versiune îmbunătăţită a celei editate iniţial în luna octombrie 2015, parcurgerea acestuia oferă cititorului posibilitatea formării unei imagini de ansamblu asupra ceea ce înseamnă un business în acest domeniu de activitate, începând de la cunoaşterea unor noţiuni de bază, încadrarea corectă în grupa CAEN corespunzătoare a  activităţilor ce pot fi asimilate atât comerţului cât şi alimentaţiei publice, calificări necesare şi  modalităţile de dobândire a acestora, forme de organizare, avize, autorizaţii şi alte obligaţii prevăzute de normele legale în vigoare. Lucrarea este foarte utilă şi business-urilor reprezentate de acele covrigării, patiserii, gogoşerii, simigerii, amplasate de regulă pe artere intens circulate şi  care în funcţie de condiţiile de defăşurare sunt asimilate fie comerţului, fie alimentaţiei publice ( situaţie dezbătută de altfel în cadrul lucrării), antreprenorii din acest domeniu de activitate regăsind în acest ghid o gamă largă de informaţii utile.

    Pentru început, este necesar să înţelegem ce înseamnă o unitate  de alimentaţie publică precum şi ce tipuri de activităţi se încadrează în codurile CAEN :  5610 – Restaurante ; 5630 – Baruri.

         Conform legislaţiei aplicabile în domeniu, unităţile de alimentaţie publică se pot clasifica în două mari categorii:
    1. Unităţi de alimentaţie publică incluse în structurile de primire turistice, reglementate de prevederile O.G. nr.58/1998, privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, cu modificările şi completările ulterioare. În această categorie se includ restaurantele indiferent de tipul acestora, baruri, cofetării, patiserii, unităţi de tip fast-food, amplasate în staţiuni turistice şi care fie  funcţionează ca unităţi de sine stătătoare, fie în cadrul unor structuri cu funcţiuni de cazare, se supun unei proceduri de clasificare în funcţie de caracteristicile constructive, de dotările şi serviciile prestate, în conformitate cu prevederile H.G. nr.1267/2010, privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. Unităţi de alimentaţie publică, altele decât cele incluse în structurile de primire turistice,  reglementate de prevederile cuprinse în H.G. nr.843/1999, privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică, neincluse în structurile de primire turistice.
       
          Astfel  în conformitate cu prevederile cuprinse în Anexa la H.G. nr.843/1999, ca regulă generală, unitatea de alimentaţie publică reprezintă localul public în care se servesc preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi, caracterizându-se prin aceea ca în cadrul lui se îmbină activitatea de pregătire/preparare cu activitatea de comercializare, însoţită de servicii specifice care asigură consumul acestora pe loc. Conform acestui act normativ, acestea se clasifică pe tipuri de unităţi de alimentaţie publică, dintre care  le vom menţiona pe cele mai des întâlnite în reţeaua comercială şi anume:

    • Restaurant clasic – unitate de alimentaţie publică în care consumatorii sunt serviţi cu un variat sortiment de preparate culinare de cofetărie-patiserie, cafea, băuturi etc. Pentru crearea unei atmosfere recreative se pot oferi programe artistice sau alte mijloace de distracţie. Personalul de producţie şi de servire are o calificare de profil.
    • Restaurant cu specific – unitate de alimentaţie publică care prin amenajări, dotări, ţinuta lucrătorilor şi preparatele culinare oferite corespunde unui specific local, regional, naţional (restaurant “românesc”, “moldovenesc”, “dobrogean”, “bănăţean” etc.) sau reprezintă unităţi tradiţionale – han, cramă, colibă, şură etc.
    • Pizzerie – unitate specializată care oferă, cu preponderenţă, sortimente de pizza şi de paste făinoase. Suplimentar se pot oferi gustări, salate, produse de patiserie şi sortiment variat de băuturi, cu preponderenţă slab alcoolizate.
    • Bar – unitate de alimentaţie publică cu program de zi sau de noapte în care se desfac băuturi alcoolice şi nealcoolice, un sortiment restrâns de produse culinare. Cadrul ambiental este completat cu program artistic, audiţii muzicale, jocuri electronice şi video. Aceasata categorie cuprinde si Disco-bar, Video-bar, Discotecă, Cafe-bar, Cafenea.
    • Fast-Food – unitate care propune clientelei sale, în principal tineri, o servire rapidă de produse, la preţuri unitare. Oferta de produse se reduce la un sortiment limitat şi standardizat, de regulă bazat pe un singur produs de bază şi este prezentată de obicei pe panouri luminoase. Preparatele sunt preluate de clienţi la casa în momentul plăţii şi consumate pe loc sau în afara unităţii. Produsele sunt oferite în inventar de servire de unică folosinţă.
    • Unităţi tip cofetărie, patiserie –  sunt unităţi de alimentaţie publică care oferă consumatorilor preparate de cofetărie-patiserie produse în laboratoarele proprii sau în laboratoarele altor unităţi de profil, biscuiţi şi produse zaharoase ale producătorilor specializaţi, băuturi nealcoolice, cafea, ceai, fructe, produse specifice micului dejun, precum şi diferite sortimente de băuturi fine pentru consum la domiciliu. Majoritatea unităţilor de acest tip, pe lângă asigurarea condiţiilor pentru consumul pe loc, vând şi produse pentru consum la domiciliu.
       
           Conform Ordinului nr.337/2007, privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN,  grupele/clasele de activităţi, prevăzute în cadrul acestui act normativ,   care  includ activităţi de alimentaţie, sunt următoarele:

    Pentru  alimentaţie publică:

    •  5610 – Restaurante, aici fiind incluse activităţi precum: restaurant,  bufete expres, restaurant fast – food, pizzerie, unităţi de alimentaţie care servesc pentru acasă, vânzători ambulanţi la tonete de îngheţată, cărucioare mobile care vând mâncare, prepararea hranei la standuri în pieţe.
    •  5630 – Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, incluzând: baruri, bodega, saloane de servit cocktail-uri, discoteci (unde servirea băuturilor este predominantă), berării, cafenele, baruri care servesc sucuri de fructe, standuri mobile de vânzare a băuturilor.

    Pentru alimentaţie colectivă:
    •  5621 – Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente – această clasă include asigurarea serviciilor de alimentaţie bazate pe aranjamente contractuale cu clientul, în locaţia specificată de acesta în vederea organizării unui eveniment.
    • 5629 – Alte activităţi de alimentaţie n.c.a. – include:
    • furnizori de servicii de alimentaţie pentru contractori (diverse companii)
    • activitatea unităţilor de alimentaţie concesionate în cadrul bazelor sportive şi al unităţilor similare
    • activitatea cantinelor sau bufetelor ( de ex. pentru fabrici, birouri, spitale sau şcoli) pe bază de concesionare.

    Vedeţi aici ghidul complet privind deschiderea unui restaurant, bar, pizzerie, fast-food sau altor tipuri de unităţi de alimentaţie publică

  • Cât costă coşul de Paşte în hypermarketurile bucureştene

    Prin urmare, un kilogram de carne de miel poate fi cumpărat la 27 de lei, iar cei care nu consumă carne de miel pot opta pentru cea de porc, care are preţuri între 13 şi 15 lei/kg, pulpă porc – 13 lei, spată – 15 lei, cotlet porc fără os – 16 lei sau pulpe de pui la 13 lei/kg, aripi de pui la 11 lei/kg, ori vită care are preţ de pornire de la 33 lei/kg. Carnea tocată amestec de vită cu porc costă 17 lei/kg.

    Alte produse alimentare care fac parte din coşul de Paşte sunt: ulei – aproximativ 4 lei, unt pachet 200 grame – între 6 şi 15 lei, margarină 500 gr – 4 lei, făină 2.5 lei, zahăr 2.50 lei, ouă 10 buc – 6-11 lei, ouă 30 buc 15 lei, caşcaval 3.50 lei 100 de grame, brânză de vaci 200 gr 4 lei, lapte – 5 lei litrul, vopsea ouă 40 bani plicul sau ofertă cutie patru culori – roşu, verde, galben şi albastru, pentru 60 de ouă costă 6.80 lei, cafea 500 gr – între 13 şi 17 lei, cozonac între 4 – 20 lei, pască, cu brânză şi stafide, 650 gr – 18 lei, pască cu cremă de ciocolată, 600 gr – 22 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Vreau să bei acel pahar, să-ţi rupi chiloţii şi să dansezi pe masă“. Cum s-a transformat un eveniment caritabil într-un scandal internaţional

    Publicul a fost şocat să afle la ce abuzuri sunt expuse tinerele care au servit băuturi la un eveniment de caritate la care a participat „lumea bună“ a societăţii.

    Evenimentul de strângere de fonduri pentru caritate al The Presidents Club Charitable Trust este adresat doar bărbaţilor din domeniul afacerilor, politicienilor şi oamenilor din media, sport sau modă. Investigaţia realizată de FT arată că tinerele hostese au fost hărţuite, altele pipăite şi unora li s-au cerut favoruri sexuale. |n 2018. |n contextul mişcării #metoo, prin intermediul căreia numeroase femei şi-au făcut curaj, au ieşit în faţă şi au dezvăluit că au fost abuzate, iar mai mulţi bărbaţi, cu statut însemnat în societate şi în lumea filmului, au fost arătaţi cu degetul pentru faptele lor ruşinoase.

    Madison Marriage, jurnalistă la Financial Times, a auzit de la o prietenă, care lucra ca hostesă, de cât de dificil poate fi să lucrezi pentru un eveniment al The Presidents Club Charitable Trust. Ea s-a hotărât să afle despre ce este vorba şi a pretins că este o astfel de chelneriţă la eveniment, dezvăluind hărţuirile la care erau supuse femeile.

    Se ştiu puţine lucruri despre această organizaţie, care până acum a fost extrem de secretoasă. Instituţia a fost descrisă ca fiind o organizaţie caritabilă care a apărut în mijlocul anilor 1980 cu puţin timp înainte de boomul financiar din Londra. Clubul s-a dezvoltat în anii prosperi care au urmat, atrăgând unele dintre cele mai apreciate figuri din politică, afaceri şi lumea celebrităţilor. Grupul a câştigat notorietate pentru petrecerile sale la care aveau acces doar bărbaţi; iar aceştia făceau donaţii serioase în urma unor licitaţii spectaculoase.
    David Meller, Harvey Soning şi Bruce Ritchie sunt trecuţi drept administratori ai clubului.

    |n fiecare an, timp de 33 de ani, Presidents Club Charitable Trust a organizat un eveniment de strângere de fonduri la hotelul Dorchester din Londra. Evenimentul cu pricina are un scop lăudabil, acela de strângere de fonduri cu premii prestigioase oferite la licitaţie. |n decursul celor trei decenii s-au strâns peste 20 de milioane de lire sterline pentru caritate.

    Cei prezenţi anul acesta la eveniment, la fel ca şi în trecut, fac parte din lumea de afaceri a Marii Britanii, din domeniul financiar, al modei şi politicului, ”oameni respectaţi“, după cum era scris pe site-ul fundaţiei. La eveniment nu aveau voie femeile, dar au fost angajate 130 de ”hostese“ pentru a avea grijă de nevoile a 360 de bărbaţi. Femeile erau încurajate să bea alături de bărbaţi la eveniment şi chiar mai mult la şi la ”after party-urile“ discrete.

    Suspiciunile în jurul evenimentului au apărut încă de la aplicaţia pentru jobul de hostesă, pentru care doar fetele ”înalte, slabe şi frumoase“ puteau aplica. |n timp ce ţinuta obligatorie a evenimentului a fost catalogat drept black tie, chelneriţele trebuia să poarte ”pantofi negri sexy“, ”lenjerie intimă neagră şi rochii scurte negre şi o curea neagră lată care seamănă cu un corset“.

    Imediat cum au ajuns la hotel, hostesele au fost nevoite să semneze un contract non-disclosure fără a le da şansa să citească ce scrie sau să poată lua o copie acasă.

    Agenţia care făcea angajările pentru eveniment nu a menţionat nimic de pipăit, ci doar ”că trebuie să suporţi bărbaţii enervanţi“. Ce trebuie să facă fetele? ”Să binedispună mixul de oameni de afaceri, politicieni, oligarhi, magnaţi, producători de film, finanţatori şi directori şi să aducă băuturi atunci când este nevoie“.

    ”Mai mulţi bărbaţi ţineau mâna hosteselor în timp ce aşteptau antreurile cu somon şi paharele cu whiskey şi vodcă“, îşi aduce aminte Marriage.

    |n timp ce dansatoarele burlesque dansau pe scenă, ”un bărbat de aproape 70 de ani a întrebat o fată de 19 ani dacă este prostituată“. O altă tânără a declarat pentru FT că bărbaţii au pipăit-o pe fund, pe burtă şi pe picioare, iar o alta a mărturisit că un alt invitat a sărit pur şi simplu să o sărute. Altul a invitat-o în camera lui.

    Potrivit altor fete, evenimente similare au avut loc la multe mese de-a lungul nopţii. Hostesele au declarat că bărbaţii au pus în mod repetat mâinile pe sub fustele lor şi chiar un bărbat şi-a expus părţile intime.

    De asemenea, fetele erau încurajate să participe la astfel de întâmplări şi ”la toaletă era implementat un sistem de monitorizare prin care femeile care stăteau prea mult la baie erau chemate înapoi în sală şi escortate de un bodyguard“.

    Nici Marriage nu a fost ocolită de un astfel de comportament şi a declarat pentru Washington Post că şi ea a fost pipăită şi a primit propuneri indecente. ”M-am simţit foarte tristă şi supărată după ce am văzut că încă se întâmplă aşa ceva într-o astfel de împrejurare în 2018.“
    Evenimentul se încheia oficial pe la ora 11 pm, dar fetelor li s-a spus că este nevoie să stea până la 2 am. Mai mult, unora li s-a spus că pe final pot să bea ce vor şi că se pot duce să stea cu bărbaţii pe care-i consideră cei mai atrăgători.

    After party-ul s-a ţinut într-o cameră mai mică a hotelului Dorchester unde bărbaţii dansau şi beau alături de hostese. ”Vreau să bei acel pahar, să-ţi rupi chiloţii şi să dansezi pe masă“, a spus un bărbat prinzând-o pe o tânără de talie. |n mijlocul încăperii Jimmy Lahoud, 67 de ani, om de afaceri libanez, dansa cu entuziasm cu trei tinere îmbrăcate în rochii roşi, conform dezvăluirilor jurnalistei de la FT.

    Hostesele, majoritatea cu vârste între 19 şi 23 de ani, au fost plătite cu 211 dolari. Multe dintre ele sunt dansatoare, modele, actriţe care caută o sursă de venit în plus, povesteşte jurnalista. Marriage a declarat că multe femei au fost alarmate de ceea ce se întâmplă, altele au declarat că le place ceea ce fac, ”mai ales dacă faci asta alături de prietene. E mai uşor să faci asta alături de prieteni decât singură“.
    Unele dintre femei erau entuziasmate că le-au fost oferite slujbe, altora le-au fost oferite bacşişuri mari pe care s-au simţit obligate să le refuze. Marriage îşi aduce aminte că o femeie nu-şi putea aplica rimelul pe gene din cauză că, spunea ea, ”sunt ameţită rău de la shoturile de tequila!“.

    Dezvăluirile au stârnit un scandal în lumea britanică. Liderul adjunct al Partidului Liberal Democrat, Jo Swinson, a declarat că articolul îi întoarce stomacul pe dus. ”Peste 300 de bărbaţi bogaţi au fost perfect fericiţi să participe la un astfel de eveniment care ne demonstrează cultura putredă şi sexistă care încă există în comunitatea oamenilor de afaceri.“

    Şi nu a fost singura poziţie din partea politicului: ”|mi imaginez că fundaţiile de caritate care beneficiază de acest eveniment vor fi îngrozite de ceea ce se întâmplă acolo“, a declarat şi Anna Soubry, reprezentantă a Partidului Conservator.

    După articolul publicat de ziarul financiar britanic, două spitale de copii care au primit donaţii de la Trust au anunţat că sunt şocate să audă aşa ceva şi că o să returneze banii.

    La câteva ore a picat şi primul cap: David Meller, preşedintele evenimentului, care a anuţat că nu o să mai fie directorul nonexecutiv al Departamentului de Educaţie al Marii Britanii. Până seara, fundaţia Presidents Club a anunţat că se va închide şi că va distribui ce fonduri au rămas către oamenii de care au nevoie.

    Theresa May s-a declarat şocată că astfel de lucruri se mai pot întânpla în prezent şi a anunţat că va avea loc o investigaţie. |ntre timp, donatorii, cei prezenţi la eveniment şi organizatorii încearcă să se distanţeze de ceea ce s-a întâmplat. La doar o zi de la publicarea informaţiilor scandaloase, organizaţia care ţinea acest eveniment s-a desfiinţat.

    |n urma licitaţiei, în cadrul căreia s-au vândut diferite maşini, prânzuri cu politicieni şi cu vedete, s-ar fi strâns în jur de 2 milioane de lire sterline. Un prânz cu Boris Johnson şi un ceai alături de guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, au fost printre cele mai licitate.
    Printre cei care au participat anul acesta se numără nume importante din lumea afacerilor din Marea Britanie precum Tim Steiner, CEO-ul supermarketului online Ocado, sau Philip Green, şeful Arcadia Group, companie de retail ce include Topman, Evans sau Outfit. De asemenea, nume importante din lumea financiară au participat la eveniment.

    Comedianul David Walliams a fost gazda evenimentului şi pentru asta are de suferit după ce mai multe lanţuri de magazine de cărţi au anunţat că vor renunţa la cartea pentru copii scrisă de el, potrivit Daily Mail. |n trecut alte nume importante au participat, precum fostul magnat al Formulei 1 Bernie Ecclestone, Michael Sherwood, fost vicepreşedinte al Goldman Sachs, sau vedeta TV Vernon Kay.

  • Tranzacţie surpriză: Grupul Alexandrion cumpără operaţiunile Halewood în România în prima tranzacţie de pe piaţa locală de vin

    Dan Muntean, executivul care a condus operatiunile Halewood timp de mai bine de doua decenii, afirmă că s-a semnat deja tranzacţia care s-ar putea finaliza în trei luni, după aprobarea Consiliului Concurenţei.

    Alexandrion Group, cel mai mare producător de băuturi spirtoase de pe plan local, a început anul trecut să îşi dezvolte portofoliul şi să producă whisky single malt, devenind astfel prima companie de pe plan local care produce un astfel de whisky. Primele produse vor ajunge pe piaţă peste aproximativ trei ani, după ce procesul de maturare va fi finalizat. Alexandrion Group este deja prezent pe piaţa de whisky cu brandurile importate Glenfiddich şi Grant’s.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Ce vinuri beau românii. Apetitul pentru vinurile roşii seci este în continuă creştere

    58% dintre români consumă din ce în ce mai mult vinuri seci, în detrimentul celor dulci, care sunt preferate de doar 2% dintre respondenţi. În acelaşi context, vinurile roşii ocupă primul loc fiind preferate de 57% dintre români, urmate de vinurile albe (28%), rose (13%) şi pe ultimul loc de spumante (2%).

    Indiferent de sursă (cramele din România, cele din afară sau producţie proprie), vinul este consumat de două-trei ori pe săptămână de către 45% dintre respondenţi, iar cel îmbuteliat la sticlă este ales în peste 91% dintre situaţii.

    „Cel mai des românii cumpără vinuri atât pentru consum propriu, dar de multe ori îl găsesc potrivit şi pentru cadouri. Vinul spumant rămâne în continuare asociat, în 57% dintre cazuri, cu ocaziile speciale, dar 34% dintre respondeţi preferă să îl consume în orice moment”, declară Alina Iancu, fondator CrameRomania.ro şi ReVino.ro.

    Documentarea înainte de achiziţie este dată de informaţiile pe care clienţii le găsesc la raft în 60% dintre cazuri. Doar 14% dintre cumpărători caută pe internet informaţii înainte de a cumpăra un vin, iar 9% cer sfatul unui specialist.

    Preţul pe care un român îl plăteşte pentru o sticlă de vin este în 43% dintre cazuri cuprins între 26 şi 50 lei, în 20% dintre cazuri între 16 şi 25 lei, iar în proporţie de 17% respondenţii sunt dispuşi să plăteasc între 51 şi 70 lei. Cu privire la soi, Feteasca Neagră este preferat de 52% dintre români.

    Referitor la sursele de achiziţionare a vinului, 43% dintre români aleg cel mai des supermarket-urile, datorită dezvoltării sortimentelor de băuturi şi zonelor special amenajate pentru vinuri. Acestea sunt urmate în proporţie de 36% de magazinele specializate. Aprovizionarea direct de la sursă, adică de la crama producătoare, este aleasă doar de 12% dintre români, iar online-ul reprezintă o opţiune doar pentru aproape 7% dintre aceştia.

    „După consumul de vinuri, băuturile alcoolice precum ţuica, romul, coniacul, whiskey-ul sunt alese de 35% dintre români, iar berea tot de către 35% dintre aceştia. Am aflat astfel că respondenţii preferă cocktail-urile sau alte băuturi uşoare într-o proporţie de 12%. În acelaşi timp, băuturile seci sunt din ce în ce mai apreciate în ţara noastră”, adaugă Alina Iancu.

    Deoarece consumul educat de vinuri se construieşte în timp prin acţiuni diverse, vizitele la crame în ţară sunt din ce în ce mai alese de către români. În plus, participarea la evenimente  dedicate vinului este pe lista a tot mai multor consumatori, iar apetitul pentru educaţie în materie de vinuri a crescut.

    Studiul consumul de vinuri a fost realizat în perioada 17 ianuarie – 16 martie 2018 pe un eşantion de 2.645 de bărbaţi şi femei români din ţară, dar şi din străinătate.