Tag: bauturi

  • Ce spune KFC după controlul făcut de ANPC în care a reieşit că există bacterii în gheaţa din băuturile răcoritoare

    În cursul zilei de astăzi, ANPC a descoperit, în urma unor controale, bacterii coliforme şi enterococi intestinali în gheaţa cu care erau preparate băuturile răcoritoare în reţeaua KFC, potrivit unui anunţ făcut de Paul Anghel, directorul general al instituţiei de control. Totodată, inspectorii au găsit nereguli în modul în care peştele este congelat şi comercializat în magazinele Selgros.

    Reprezentanţii KFC au revenit cu un răspuns referitor la controlul ANPC, pe care îl redăm integral:

    „În decursul zilei de astăzi, 22.10.2019, am luat la cunoştinţă, din spaţiul public, de rezultatele buletinelor de analiză apărute ca urmare a controlului efectuat de ANPC în restaurantele KFC.

    Dorim să precizăm încă de la început că avem proceduri stricte de management şi gestionare a gheţii, incluzând inspecţii zilnice, săptămânale şi curăţări periodice ale maşinilor de gheaţă. În plus, realizăm teste independente frecvente ale gheţii în toate restaurantele noastre.

    Cu privire la rezultate prezentate de ANPC în spaţiul public, dorim să comunicăm că ne asumăm întreaga responsabilitate şi le cerem scuze clienţilor noştri pentru neplăcerile care ar fi putut să apară.

    În acest moment am demarat o investigaţie internă pentru a determina cauzele care au condus la această situaţie ce ne-a surprins în mod neplăcut. Astfel, vă informăm că am decis oprirea tuturor maşinilor de gheaţă din toate restaurantele KFC din ţară până la finalizarea verificărilor interne.  Pentru siguranţa consumatorilor ne luăm angajamentul că vom aplica măsuri stricte pentru a combate şi a preveni astfel de situaţii în viitor.

    Dorim să precizăm că, în cadrul restaurantelor KFC există deja proceduri de bună practică bazate pe principiile HACCP ce presupun un sistem riguros de analiză a riscurilor în punctele critice de control pe toate etapele lanţului alimentar. Avem un sistem de evaluare periodică la nivel de produse, furnizori şi procese pentru a ne asigura că toate standardele de calitate impuse prin lege sunt respectate.”

     

  • Producătorul lactatelor Olympus a intrat pe piaţa de ice tea cu brandul Ceai de la munte. Piaţa de băuturi răcoritoare şi ape minerale trece de 1 mld. euro anual

    Olympus, unul dintre cei mai mari pro­ducători de lactate din Ro­mâ­nia, aduce pe piaţa loca­lă brandul Olympus Ceai de la munte, intrând astfel pe piaţa de ice tea, o categorie condu­să de Nestea, Fuzetea şi Lipton.

    „Decizia de a intro­duce o no­uă gamă de bău­turi în portofoliul Olympus a venit natu­ral, ca urmare a stra­tegiei de dez­voltare pe termen lung a com­pa­niei, prin diver­sificarea porto­fo­liului de produse. Am iden­tificat o opor­tu­nita­te în pia­ţă şi, ulte­rior, am trans­format-o în provocarea de a crea un ceai realizat doar din in­gre­diente naturale, o alter­na­tivă gustoasă a bău­turilor răco­ritoare“, a declarat Mădălina Toma, marketing mana­ger al Olympus.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum să transformi un lucru fără de care nimeni nu poate trăi într-o afacere de 100 de milioane de dolari

    Kara Goldin, fondatoarea unui imperiu în domeniul băuturilor non-alcoolice evaluat la peste 100 de milioane de dolari, a acordat un interviu amplu într-o emisiune BBC, în care a povestit modul în care i-a venit ideea businessului. Ea spune că în trecut a dezvoltat o dependenţă care a avut un impact negativ asupra sănătăţii ei: obişnuia să bea până la 10 doze de Cola dietetică în fiecare zi.

    La vremea aceea, în 2001, lucra într-o companie din Silicon Valley. „Până atunci băusem Cola dietetică timp de ani de zile, fiind convinsă că fac ceea ce trebuie”, spuen ea. „Ascultam ce spun reprezentanţii industriei: bea produse dietetice şi totul va fi grozav”.

    Din nefericire, Kara spune că a ajuns la concluzia că să bea până la 3 litri şi jumătate de lichid îndulcit artificial, cu cofeină, o făcea să fie letargică. Pune pe seama acestei băuturi şi faptul că ajunsese să se îngraşe şi să aibă probleme cu tenul.

    După ce a renunţat la un rol de top management pe care îl avea în cadrul grupului AOL pentru a avea grijă de cei patru copii ai săi, a decis să îşi schimbe cu totul stilul de viaţă.

    A renunţat să bea sucuri şi a început să bea doar apă. Pretinde că astfel, în aproximativ două săptămâni şi jumătate, nu a mai avut probleme cu tenul, şi-a redobândit energia şi a pierdut mai mult de 9 kg.

    Îmbunătăţirile bruşte au reprezentat un şoc pentru ea. „Am început să fiu atentă. Sunt o persoană deşteaptă, dar sunt păcălită de cuvântul <dietă>, gândindu-mă că acele produse sunt mai sănătoase şi mai bune pentru mine.”

    Această experienţă a determinat-o pe Kara să creeze, în 2005, afacerea Hint – un brand de apă cu arome naturale din fructe.  Acesta generează vânzări de 100 de milioane de euro. Produsele nu conţin zahăr sau vreun alt tip de îndulcitor.

    Folosind propriile economii, şi-a început afacerea în bucătăria ei din San Francisco. Băutură ei nu s-a născut însă doar din dorinţa de îmbunătăţire a sănătăţii ei. Plictiseala a fost un alt factor.

    Se săturase să bea apă simplă, astfel că a început să adauge acesteia căpşuni, zmeură şi alte fructe. „Am avut ideea aceasta şi apoi am realizat că nimeni nu îmbuteliază un produs similar. M-am gândit că dacă aş putea să îi conving pe oameni să se bucure din nou de apă, în loc să bea toate celelalte lucruri care nu conţin doar zahăr, ci şi alte tipuri de îndulcitor, aş putea să îi fac să fie mai sănătoşi”.

    Principala provocare a constat în găsirea unei variante de producţie în masă a apei sale cu fructe fără să îi adauge acesteia conservanţi. A făcut cercetări referitoare la modul în care sucul din fructe este pasteurizat pentru extinderea vieţii sale la raft şi a căutat modalităţi similare de a face asta pentru apa sa. Aici a avut un rol important şi soţul său, Theo, avocat în domeniul dreptului de proprietate intelectuală.În prezent, el este COO-ul companiei.

    Următoarea provocare a fost să îşi facă intrarea pe o piaţă dominată de giganţi precum Coca-Cola şi Pepsi, care deţin şi branduri de apă, precum şi alte tipuri de băuturi.

    Primul pas în această direcţie a fost să convingă reprezentanţii unui lanţ de supermarketuri local să se aprovizioneze cu Hint. A lăsat câteva baxuri din băutura ei la magazin chiar înainte ca cel de-al patrulea său copil să se nască – acestea s-au vândut peste noapte.

    A dat însă marea lovitură datorită conexiunilor pe care le avea în Silicon Valley. A participat la un interviu de angajare la Google şi i-a povestit executivului care o intervieva despre celelalte priorităţi ale sale; dintr-una în alta, a ajuns ca astfel să aprovizioneze gigantul cu apă – livrând chiar ea personal baxurile la sediul central al Google.

    Ulterior, şi alte companii din Silicon Valley au început să consume produsele ei: se spune că în Facebook a început să se bea Hint după ce COO-ul companiei, Sheryl Sandberg, a venit să lucreze acolo de la Google.

    „În prezent suntem în continuare cel mai mare producător de băuturi care vinde în Silicon Valley”, spune Kara, care are 51 de ani.
    Ulterior, Hint s-a extins însă şi dincolo de Silicon Valley. Este în prezent cel mai mare producător de bături non-alcolice din Statele Unite. Compania are sediul central în San Francisco şi peste 200 de angajaţi.
     

  • Se poartă whisky. Pe pereţi

    Mai mult, whisky-ul atrage colecţionari din rândul persoanelor tinere, ba chiar şi femei. Cum whiskyul nu are nevoie de aceleaşi condiţii atente de depozitare ca vinul, el este mai uşor de expus, necesitând doar un perete liber, afirmă experţii în băuturi alcoolice.

    Colecţionarii trebuie să fie atenţi să nu ţină sticlele culcate pe raft, ci în picioare, să nu le ţină prea aproape de surse de căldură sau ferestre, iar dacă preferă carafe de cristal pentru frumuseţea lor să nu pună în ele mai mult decât se va consuma într-o seară şi, bineînţeles, să găsească şi designerul potrivit pentru vitrina de whisky – şi barul aferent – dacă se doreşte.

    Dacă spaţiul permite, se amenajează zona de whisky, care poate ajunge un adevărat muzeu al acestei licori, pe lângă zone de relaxare unde cei ai casei pot juca pocher sau alte jocuri, iar cei care-şi doresc o colecţie, dar nu dispun de spaţiul necesar, pot opta pentru sticluţele miniaturale. Acestea, spune proprietarul unui intermediar de whisky online, The Whisky Exchange, pot ajunge să coste şi 3.000 de lire sterline, dar sunt mai uşor de potrivit într-o vitrină.U

  • Am desconspirat secretele unei băuturi cu o istorie documentată de 600 de ani. Care e diferenţa dintre whisky şi whiskey?

    „Whisk(e)y-ul (formă de scriere menită să acopere toate tipurile acestei băuturi, indiferent de unde e produsă – n.red.) există de mai bine de o mie de ani, în diverse forme, în insulele arhipelagului Marii Britanii şi Irlandei“, spune Radu Moldovan, marketing director Pernod Ricard. El explică totodată că variantele moderne, pe care le recunoaştem astăzi şi le clasificăm în whisky în Scoţia şi whiskey în Irlanda sau America, au la bază o legislaţie foarte precisă.

    „Mă refer efectiv la acte normative care guvernează producţia acestei băuturi şi care definesc clar ce se poate şi nu se poate face cu un lichid pentru a-l numi whisk(e)y de o anumită origine sau reţetă.“

    Astfel, whiskeyul irlandez este distilat de trei ori, cel scoţian de două, iar cel american o singură dată. Tipul de cereală care poate fi distilat, de la orz, grâu, secară, este şi el definit, fiecare stat având o propensiune pentru un anume tip de ingredient, afirmă executivul Pernod Ricard, companie care are în portofoliu branduri precum Chivas, Ballantines sau The Glenlivet. Tipul distilării, continue sau în alembic, este şi el diferit de la o regiune la alta.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este prima femeie aleasă la conducerea operaţiunilor Coca-Cola România

    „La birou, sunt un manager care zâmbeşte larg: nu m-am identificat niciodată cu imaginea aceea a şefului sobru şi inaccesibil. Îmi iau satisfacţia din fiecare «what if…?» pus în practică alături de o echipă la fel de curioasă ca mine, indiferent dacă această întrebare se transformă într-un succes sau rămâne o lecţie pentru viitor”, îşi descrie Nicoleta Eftimiu activitatea profesională de zi cu zi. Ea are o experienţă de peste 16 ani în cadrul companiei, dar spune că dacă adaugă acestora anii în care a lucrat indirect pentru Coca-Cola, în advertising, sunt mai bine de 20 de ani. „Am crescut cu respect faţă de munca bine făcută. Nu-mi imaginam în adolescenţă, în liceu, cum e să lucrezi într-o multinaţională, aşa că visele mele profesionale au trecut prin diverse etape”, adaugă ea. 

    Executivul povesteşte că se simte norocoasă pentru că a avut ocazia să facă sport din adolescenţă – a practicat voleiul – iar acesta nu doar că a învăţat-o cât de importantă este echipa alături de care lupţi pentru reuşită, dar a şi ajutat-o să îşi păstreze agilitatea de-a lungul timpului. „Ani mai târziu, terenul meu devenise marketingul – un teren de joc care mă fascinează şi astăzi – iar echipa era cea a unei agenţii din Bucureşti, unde am fost account director având drept client compania pe care o conduc în prezent. Învăţ în permanenţă, inclusiv – sau mai ales – de la colegii din generaţii mai tinere. Încrederea şi curajul pe care le arată sunt cu adevărat inspiraţionale.”

    A fost, pe rând, brand manager la nivel local şi regional pentru categoriile de băuturi necarbonatate, respectiv cele carbonatate, apoi director de marketing, poziţie din care a ajuns să conducă compania în calitate de country manager, în urmă cu doi ani, când l-a înlocuit pe Petre Şandru, numit country manager la Coca-Cola Irlanda. Este prima femeie aleasă în această funcţie şi spune că acest lucru a reprezentat „una dintre multele confirmări ale faptului că mă aflu în compania potrivită, unde performanţa nu e evaluată în funcţie de gen”.
    Pentru cariera ei, acest pas i-a crescut şi nivelul de încredere la începutul unui drum încărcat cu multă responsabilitate – faţă de echipă, consumatori şi faţă de cei care au învestit-o cu această încredere.

    „Atunci când te dezvolţi într-o echipă şi ajungi în cea mai înaltă poziţie, emoţional, îţi doreşti să nu se schimbe nimic. Raţional, însă, ştii că multe lucruri se vor schimba. Intervine deci un proces de aşezare a lucrurilor, în care sprijinul şi profesionalismul echipei sunt esenţiale”, spune Eftimiu.

    Care sunt însă atribuţiile cu care vine însoţită o astfel de funcţie? „În compania Coca-Cola, un country manager coordonează adaptarea şi implementarea strategiei la nivelul operaţiunilor locale. Din această poziţie, răspunde pentru evoluţia anuală a companiei şi de anumite programe specifice, însă activitatea sa se concentrează mai mult către o zonă de strategie macro”, descrie Nicoleta Eftimiu rolul pe care îl are în fruntea companiei Coca-Cola România. Ea adaugă că, atunci când a preluat această funcţie, şi-a propus să ridice ştacheta pe toate palierele strategice ale companiei – marketing, managementul mărcilor, strategia de ambalare, comunicarea către consumatori – cu orientare pe inovaţie şi pe consolidarea echipei: „Cred că am demonstrat, în ultimii ani, că România este un jucător important în regiune, cu un potenţial imens”.
    Anul trecut, sistemul Coca-Cola România a înregistrat o cifră de afaceri de peste 2,62 miliarde de lei şi un profit de circa 375 de milioane de lei. „Suntem pe un trend crescător, iar planul nostru este să ne menţinem pe acest val, în paralel cu dezvoltarea unui business responsabil, cu atenţie către consumator. E o strategie discutată de mulţi, implementată de mai puţini”, spune Nicoleta Eftimiu. Potrivit ei, anul trecut a fost din nou unul performant pentru întregul sistem Coca-Cola, care include companiile Coca-Cola România şi Coca-Cola HBC România – partenerul local pentru îmbutelierea brandurilor companiei. „Coca-Cola România este subsidiară a The Coca-Cola Company şi responsabilă de implementarea strategiilor de marketing şi ambalare, de managementul mărcilor, de promovarea produselor către consumatori şi cercetare de piaţă, iar Coca-Cola HBC România este filială a Coca-Cola Hellenic Bottling Company. Aici se cumpără ingredientele, se asigură îmbutelierea, distribuţia, vânzarea şi marketingul operaţional al produselor”, explică Eftimiu.
    Potrivit ZF, Coca-Cola HBC activează în 28 de ţări. Coca-Cola HBC România a vândut anul trecut peste 1,094 miliarde de litri (192 mil. unit cases), în creştere cu aproape 9% faţă de anul precedent, şi deţine trei fabrici în România: la Ploieşti, Timişoara şi Poiana Negrii. În fabrica de la Poiana Negrii, noua linie de producţie, deschisă anul acesta, are o capacitate maximă de producţie de 1,3 milioane de litri de apă pe zi. În prezent, aici există trei linii de producţie – două pentru ambalaje PET şi una pentru ambalaje reutilizabile din sticlă (0,33 litri şi 0,75 litri) – şi sunt îmbuteliate brandurile Dorna – Izvorul Alb (apă plată), Dorna (apă carbogazoasă) şi Poiana Negri (apă carbogazoasă). Coca‑Cola HBC este unul dintre cei mai mari îmbuteliatori ai companiei Coca‑Cola, având vânzări de peste 2 miliarde de unităţi.
    Coca-Cola este prezentă în peste 200 de ţări cu mai mult de 500 de mărci de băuturi răcoritoare. Alături de mărcile Coca-Cola, portofoliul companiei include şi alte branduri recunoscute la nivel global, precum băuturile pe bază de plante AdeZ, ceaiul verde Ayataka, apele Dasani, sucurile şi nectarurile Del Valle, Fanta, cafeaua Georgia, ceaiurile şi cafelele Gold Peak, Honest Tea, smoothie-urile şi sucurile innocent, sucurile Minute Maid, băuturile pentru sportivi Powerade, sucurile Simply, smartwater, Sprite, vitaminwater şi apa de cocos Zico. Împreună cu partenerii de îmbuteliere, echipa însumează peste 700.000 de angajaţi din comunităţilor locale din întreaga lume. În total, din 1991 până în prezent, sistemul Coca-Cola a realizat investiţii cumulate în valoare de peste 210 milioane de euro pe piaţa locală.
    Executivul Coca-Cola România nu precizează valoarea investiţiilor realizate anual de companie, însă spune că, pe lângă fondurile direcţionate în cercetare, businessul investeşte constant în inovaţie: „Consumatorii noştri au nevoie de opţiuni, potrivite cu stilul lor de viaţă, de aceea venim mereu cu îmbunătăţiri ale produselor consacrate sau cu extinderea portofoliului. Investim în produse şi ambalaje care să răspundă unor nevoi încă neformulate, înainte ca ele să devină o solicitare explicită”.

    În România, portofoliul companiei numără peste zece branduri de băuturi din game precum ape minerale, băuturi răcoritoare carbonatate şi necarbonatate, ceaiuri reci, băuturi energizante şi băuturi pe bază de plante. „Ne-am propus să devenim o companie pentru toţi. Suntem prezenţi cu cel puţin un brand pe toate segmenele, indiferent că vorbim despre băuturi carbogazoase, ceai sau băuturi pe bază de plante, apă plată sau minerală, băuturi energizante”, spune ea.

    Potrivit Nicoletei Eftimiu, unul dintre obiectivele companiei este de a le oferi consumatorilor băutura potrivită oricăror gusturi şi stiluri de viaţă, în ambalaje cât mai diverse şi mai convenabile. Ea spune că, atunci când vine vorba de extindere, „Sky is the limit” (cerul este limita – n. red.): „Obiceiurile şi preferinţele consumatorilor sunt într-o continuă evoluţie, iar provocarea de a ţine pasul cu ele ne inspiră să inovăm”.
    „Aşa s-a întâmplat şi cu noua gamă premium, Coca-Cola Specialty – o inovaţie de produs în sticle retro, lansată în România în premieră globală. E o performanţă care ne-a adus multă satisfacţie, pentru că ne-am reconfirmat poziţia de hub de inovaţie regional al Coca-Cola. Este şi un produs drag nouă, echipei, pentru că a fost creat pe gustul retro al publicului local. Noi, românii, suntem fascinaţi de toate trendurile noi, dar păstrăm şi o doză de nostalgie pentru trecut”, povesteşte ea.

    Faţă de celelalte pieţe europene, Nicoleta Eftimiu spune că piaţa de băuturi nonalcoolice din România creşte constant şi că la nivelul grupului Coca-Cola, piaţa locală a înregistrat, în ultimii trei ani, cea mai bună performanţă dintre ţările din Europa Centrală şi de Est. În ultimii ani, ea remarcă o creştere evidentă a numărului consumatorilor care se informează cu privire la conţinutul caloric al alimentelor pe care le consumă, „de aceea, suntem pregătiţi cu opţiuni pentru cei care doresc să-şi micşoreze consumul de zahăr. Portofoliul nostru este din ce în ce mai ofertant din acest punct de vedere, oferind o varietate tot mai largă de gusturi si arome noi, precum şi opţiuni cu conţinut redus sau fără calorii”, precizează Eftimiu.

    În 2018, 42% din bugetul de marketing al companiei a fost direcţionat către susţinerea băuturilor cu mai puţin sau cu zero zahăr (Coca-Cola Zero Zahăr, Sprite, Fuzetea, AdeZ, Dorna, Poiana Negri). „Am investit în promovarea unor noi produse fără zahăr sau cu conţinut caloric redus, pe care le considerăm inovaţii sugerate de obiceiurile de consum actuale.” Executivul Coca-Cola România subliniază că, în prezent, băuturile cu conţinut redus sau fără calorii reprezintă 34% din totalul volumelor companiei, luând în considerare portofoliul complet. Dintre acestea, menţionează gama Coca-Cola Zero Zahăr, cu două arome noi lansate anul trecut; băutura energizantă Coca-Cola Energy, precum şi produsele din portofoliul brandului Fanta. „În 2018 a fost lansat Fuzetea, o variantă de ice tea cu 30% mai puţin zahăr decât majoritatea băuturilor din această categorie. Un alt exemplu este Sprite, care are cu 75% mai puţine zaharuri în urma reformulării din 2017”, adaugă Eftimiu. Motivaţi tot de preferinţa în creştere a consumatorilor pentru băuturile cu ingrediente naturale, reprezentanţii companiei au introdus şi o nouă categorie: AdeZ, un brand de băuturi pe bază de plante.

    „Din responsabilitatea faţă de comunităţile în care acţionăm şi din atenţia la gusturile consumatorilor vin şi explicaţiile pentru varietatea mare de produse pe care le lansăm, pentru acţiunile concrete în direcţia colectării selective şi a reciclării, dar şi pentru creşterea businessului”, susţine executivul companiei.

    În ceea ce priveşte rolul companiei Coca-Cola în dezvoltarea economiei româneşti, Nicoleta Eftimiu spune, citând datele studiului „Impactul socio-economic al sistemului Coca-Cola în România”, realizat de compania de consultanţă strategică Steward Redqueen în colaborare cu profesorul Ethan B. Kapstein, că aceasta vine cu o contribuţie relevantă la nivel naţional. „Valoarea adăugată economiei, direct sau indirect, ajunge la 448 milioane de euro, adică 0,3% din PIB. Contribuim substanţial la creşterea economică, la bugetul de stat, iar fiecare loc de muncă la Coca-Cola generează indirect alte 12 locuri de muncă în restul economiei. Împreună, aducem o contribuţie de 241 milioane de euro la bugetul de stat şi susţinem 19.900 de locuri de muncă.”

    De asemenea, spune ea, dincolo de activitatea propriu-zisă, compania investeşte în programe care susţin trei piloni principali: protecţia mediului şi managementul ambalajelor, protejarea resurselor de apă din natură, consolidarea comunităţilor prin programe de educare şi dezvoltare profesională dedicate femeilor şi tinerilor. Astfel, în cei peste 25 de ani de activitate în piaţa locală, Coca-Cola a investit între 700.000 de euro şi 1 milion de euro pentru programe de protejare a mediului sau implementarea unor proiecte alături de comunităţile locale, destinate dezvoltării profesionale a tinerilor şi femeilor. O altă campanie importantă pentru reprezentanţii companiei este un proiect dezvoltat prin brandul Dorna, care, de şase ani, cu ajutorul asociaţiei Salvaţi Copiii România, dotează maternităţile din ţară cu aparatura necesară îngrijirii bebeluşilor născuţi prematur. Unul dintre cel mai recent demarate proiecte este un program de educare în privinţa colectării selective şi a reciclării, numit Azi pentru Mâine, dezvoltat alături de Asociaţia CSR Nest.

    Nicoleta Eftimiu consideră că dincolo de funcţiile câştigate şi de obiectivele atinse sau depăşite, o reuşită importantă în cariera sa a fost faptul că şi-a păstrat curiozitatea şi dorinţa de a învăţa în permanenţă. „E o premisă pentru a continua să cresc într-un domeniu profesional care, deşi nu mai este nou pentru mine, îmi dezvăluie constant perspective diferite, oportunităţi noi. Îmi place să mă gândesc mai degrabă la ce pot face în continuare, la cum pot folosi lucrurile pe care le aflu şi le experimentez pentru a evolua.”
    Cât despre greşeli, spune ea, „vreau să cred că le-am admis de fiecare dată faţă de mine şi, dacă a fost cazul, faţă de cei implicaţi. Sunt un om care abordează constructiv inclusiv momentele dificile”.
    Executivul Coca-Cola România oferă şi un sfat pentru managerii sau antreprenorii aflaţi la începutul parcursului profesional: „La începutul oricărui drum, e important să crezi în tine, atunci când aproape nimeni nu o face. Să nu te descurajezi uşor, chiar dacă rezultatele nu sunt din prima cele aşteptate. Să-ţi păstrezi mintea deschisă, curiozitatea, să te înconjori de oameni care te ajută să construieşti. Şi, ca un antrenament zilnic, să încerci mereu lucruri noi, din afara zonei de confort, indiferent că e vorba despre un sport sau un nou fel de mâncare”.

  • STUDIU: Vara lui 2019 ar putea aduce un record istoric pentru piaţa băuturilor răcoritoare

    Cum prognozele meteo indică o vară secetoasă, toţi marii producători şi distribuitori de sucuri şi apă minerală se pregătesc de vârful de sezon cu campanii şi produse noi, pentru a acoperi setea românilor.

    Potrivit unei analize Frames, prezentată în cadrul celei de-a şaptea ediţii a Train Your Business Bucureşti, pe fondul creşterii economice şi diversificării obiceiurilor de consum, piaţa băuturilor răcoritoare a marcat un avans semnificativ în ultimii ani, de la o cifră de afaceri de 4,41 mld.lei în 2010 la 5,83 mld.lei în 2017.

    ,,Datele preliminare din 2018 indică un avans peste nivelul de 6 mld.lei, iar în 2019, pe fondul majorărilor de preţuri, extinderii gamei de produse şi creşterii apetitului pentru consum al românilor, prognozele indică depăşirea graniţei de 6,5 mld.lei’’, afirmă analiştii.

    Potrivit analizei, numărul companiilor care îmbuteliază ape minerale, sucuri şi băuturi naturale nealcoolice, înregistrate cu codurile CAEN 1107 şi 1032, aproape s-a dublat faţă de 2010, de la 437 la peste 800 societăţi în 2018 (date preliminarii). În 2017, raportau date financiare 767 de firme.

    ,,Investiţiile semnificative din ultimii ani, optimizarea fluxurilor de producţie şi a logisticii s-au văzut poate cel mai bine în creşterea profitabilităţii companiilor. De la 273,2 milioane de lei în 2010, producătorii de băuturi răcoritoare nealcoolice au ajuns la un profit net de 550,7 milioane de lei în 2017 şi, potrivit estimărilor, la peste 600 de milioane de lei în 2018’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Forţa de muncă angajată în acest sector a rămas, în tot acest interval, la un nivel aproape constant, în jurul a 10.000 de angajaţi, semn că avansul semnificativ al business-ului s-a axat, în principal, pe dezvoltarea unei infrastructuri mecanizate.

    Cele două branduri, Coca-Cola şi Pepsi, sunt, şi în România ca de altfel la nivel internaţional, cele mai populare băuturi răcoritoare. Aşa se explică faptul că Coca-Cola HBC Romania şi Quadrant – Amroq Beverages SRL reprezintă cei mai importanţi jucători din această piaţă. Afacerile cumulate ale celor două companii au depăşit 3 miliarde de lei în 2017, cea ce înseamnă aproape jumătate din piaţă. O cifră în creştere cu aproape 100 de milioane de lei faţă de anul precedent şi cu peste 600 de milioane de lei raportat la 2010.

    Şi profiturile acestora au urmat aceeaşi tendinţă, avansând de la 192,4 milioane în 2010 la 345,9 milioane în 2017.

    COCA-COLA HBC ROMANIA SRL, cu afaceri de 2,21 mld.lei în 2017, şi QUADRANT – AMROQ BEVERAGES SRL, cu un business de 854,8 milioane de lei, sunt urmate în top 10 de ROMAQUA GROUP SA (725,1 mil. lei), MASPEX ROMANIA SRL (409 mil.lei), EUROPEAN DRINKS SA (264,6 mil.lei), LA FANTANA SRL (188,3 mil.lei), CARPATHIAN SPRINGS SA (186 mil.lei), PERLA HARGHITEI SA (101,6 mil.lei), ALCONOR COMPANY SRL (92,6 mil.lei) şi RIENI DRINKS SA (60,6 mil.lei)

    Împreună, primii 10 jucători din acest sector au raportat afaceri de 5,1 miliarde de lei şi un profit net cumulat de 488,8 milioane lei.

    ,,Evoluţia celor mai importanţi jucători din piaţă trebuie pusă în concordanţă cu investiţiile masive pe care acestea le realizează şi cu paleta largă de branduri pe care le gestionează. Coca Cola deţine, pe lângă brandul consacrat, mărci precum Fanta, Sprite, Schweppes dar şi sucuri precum Cappy Pulpy, ape minerale naturale (Dorna, Dorna Izvorul Alb si Poiana Negri) sau băuturi energizante (Burn si Monster Energy). QUADRANT – AMROQ BEVERAGES SRL are în portofoliu, printre altele, mărcile Pepsi, Prigat, 7Up,Mirinda, Mountain Dew, Gatorade, Evervess, Rockstar energy şi apa minerală Perla’’, afirmă Adrian Negrescu.

    Studiul Frames arată că, din punct de vedere geografic, cele mai multe firme producătoare de băuturi răcoritoare şi sucuri naturale se află în Bucureşti-Ilfov (67), urmat de judeţele Cluj (49), Argeş (34), Galaţi şi Bihor (câte 29) şi Iaşi (27).

    ,,Piaţa băuturilor răcoritoare este puternic polarizată. Sunt numai 19 firme mari, care generează mai mult de 60% din vânzări, alături de care mai activează 45 de firme mici şi peste 700 de microîntreprinderi cu putere financiară redusă. Astfel se explică faptul că, pe ansamblu, cifra de afaceri medie în acest sector nu depăşeşte 7,6 milioane de lei, iar profitul mediu se cifrează în jurul a 700.000 lei. De altfel, cele mai multe companii (696), au între 1-10 angajaţi’’, arată analiza.

    Cert este că, pe fondul creşterii consumului, firmele şi-au îmbunătăţit semnificativ situaţiile financiare, media datoriilor nete scăzând de la 7,7 mil.lei în 2010 la 5,9 mil. lei în 2017, iar pierderile s-au redus drastic, de la o medie de 603.484 lei în 2011 la 93.331 lei în 2017.

    Cu toate acestea, peste 50% dintre firme prezintă un risc foarte mare de business, şi numai 14% au un risc scăzut.

    ,,Multe dintre firmele mici sunt prinse în hăţişul blocajului financiar, creditul furnizor fiind prezent în toate segmentele acestui sector. În condiţiile în care clienţii nu plătesc la timp facturile, există riscul ca multe dintre aceste firme să intre în blocaj. 26 de firme se aflau, de exemplu, în procedură de insolvenţă în 2017. Astfel că cei care vor să investească în acest sector trebuie să ia în calcul şi problemele specifice, dincolo de potenţialul de profitabilitate’’, afirmă analiştii de la Frames.

    Dincolo de analiza financiară a sectorului, piaţa băuturilor răcoritoare se află în plin proces de restructurare a gamei de produse. Pe fondul înăspririi legislaţiei în materie, tot mai multe companii au început să lanseze branduri şi băuturi ,,fără zahăr’’, considerate mult mai sănătoase.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • STUDIU: Vara lui 2019 ar putea aduce un record istoric pentru piaţa băuturilor răcoritoare

    Cum prognozele meteo indică o vară secetoasă, toţi marii producători şi distribuitori de sucuri şi apă minerală se pregătesc de vârful de sezon cu campanii şi produse noi, pentru a acoperi setea românilor.

    Potrivit unei analize Frames, prezentată în cadrul celei de-a şaptea ediţii a Train Your Business Bucureşti, pe fondul creşterii economice şi diversificării obiceiurilor de consum, piaţa băuturilor răcoritoare a marcat un avans semnificativ în ultimii ani, de la o cifră de afaceri de 4,41 mld.lei în 2010 la 5,83 mld.lei în 2017.

    ,,Datele preliminare din 2018 indică un avans peste nivelul de 6 mld.lei, iar în 2019, pe fondul majorărilor de preţuri, extinderii gamei de produse şi creşterii apetitului pentru consum al românilor, prognozele indică depăşirea graniţei de 6,5 mld.lei’’, afirmă analiştii.

    Potrivit analizei, numărul companiilor care îmbuteliază ape minerale, sucuri şi băuturi naturale nealcoolice, înregistrate cu codurile CAEN 1107 şi 1032, aproape s-a dublat faţă de 2010, de la 437 la peste 800 societăţi în 2018 (date preliminarii). În 2017, raportau date financiare 767 de firme.

    ,,Investiţiile semnificative din ultimii ani, optimizarea fluxurilor de producţie şi a logisticii s-au văzut poate cel mai bine în creşterea profitabilităţii companiilor. De la 273,2 milioane de lei în 2010, producătorii de băuturi răcoritoare nealcoolice au ajuns la un profit net de 550,7 milioane de lei în 2017 şi, potrivit estimărilor, la peste 600 de milioane de lei în 2018’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Forţa de muncă angajată în acest sector a rămas, în tot acest interval, la un nivel aproape constant, în jurul a 10.000 de angajaţi, semn că avansul semnificativ al business-ului s-a axat, în principal, pe dezvoltarea unei infrastructuri mecanizate.

    Cele două branduri, Coca-Cola şi Pepsi, sunt, şi în România ca de altfel la nivel internaţional, cele mai populare băuturi răcoritoare. Aşa se explică faptul că Coca-Cola HBC Romania şi Quadrant – Amroq Beverages SRL reprezintă cei mai importanţi jucători din această piaţă. Afacerile cumulate ale celor două companii au depăşit 3 miliarde de lei în 2017, cea ce înseamnă aproape jumătate din piaţă. O cifră în creştere cu aproape 100 de milioane de lei faţă de anul precedent şi cu peste 600 de milioane de lei raportat la 2010.

    Şi profiturile acestora au urmat aceeaşi tendinţă, avansând de la 192,4 milioane în 2010 la 345,9 milioane în 2017.

    COCA-COLA HBC ROMANIA SRL, cu afaceri de 2,21 mld.lei în 2017, şi QUADRANT – AMROQ BEVERAGES SRL, cu un business de 854,8 milioane de lei, sunt urmate în top 10 de ROMAQUA GROUP SA (725,1 mil. lei), MASPEX ROMANIA SRL (409 mil.lei), EUROPEAN DRINKS SA (264,6 mil.lei), LA FANTANA SRL (188,3 mil.lei), CARPATHIAN SPRINGS SA (186 mil.lei), PERLA HARGHITEI SA (101,6 mil.lei), ALCONOR COMPANY SRL (92,6 mil.lei) şi RIENI DRINKS SA (60,6 mil.lei)

    Împreună, primii 10 jucători din acest sector au raportat afaceri de 5,1 miliarde de lei şi un profit net cumulat de 488,8 milioane lei.

    ,,Evoluţia celor mai importanţi jucători din piaţă trebuie pusă în concordanţă cu investiţiile masive pe care acestea le realizează şi cu paleta largă de branduri pe care le gestionează. Coca Cola deţine, pe lângă brandul consacrat, mărci precum Fanta, Sprite, Schweppes dar şi sucuri precum Cappy Pulpy, ape minerale naturale (Dorna, Dorna Izvorul Alb si Poiana Negri) sau băuturi energizante (Burn si Monster Energy). QUADRANT – AMROQ BEVERAGES SRL are în portofoliu, printre altele, mărcile Pepsi, Prigat, 7Up,Mirinda, Mountain Dew, Gatorade, Evervess, Rockstar energy şi apa minerală Perla’’, afirmă Adrian Negrescu.

    Studiul Frames arată că, din punct de vedere geografic, cele mai multe firme producătoare de băuturi răcoritoare şi sucuri naturale se află în Bucureşti-Ilfov (67), urmat de judeţele Cluj (49), Argeş (34), Galaţi şi Bihor (câte 29) şi Iaşi (27).

    ,,Piaţa băuturilor răcoritoare este puternic polarizată. Sunt numai 19 firme mari, care generează mai mult de 60% din vânzări, alături de care mai activează 45 de firme mici şi peste 700 de microîntreprinderi cu putere financiară redusă. Astfel se explică faptul că, pe ansamblu, cifra de afaceri medie în acest sector nu depăşeşte 7,6 milioane de lei, iar profitul mediu se cifrează în jurul a 700.000 lei. De altfel, cele mai multe companii (696), au între 1-10 angajaţi’’, arată analiza.

    Cert este că, pe fondul creşterii consumului, firmele şi-au îmbunătăţit semnificativ situaţiile financiare, media datoriilor nete scăzând de la 7,7 mil.lei în 2010 la 5,9 mil. lei în 2017, iar pierderile s-au redus drastic, de la o medie de 603.484 lei în 2011 la 93.331 lei în 2017.

    Cu toate acestea, peste 50% dintre firme prezintă un risc foarte mare de business, şi numai 14% au un risc scăzut.

    ,,Multe dintre firmele mici sunt prinse în hăţişul blocajului financiar, creditul furnizor fiind prezent în toate segmentele acestui sector. În condiţiile în care clienţii nu plătesc la timp facturile, există riscul ca multe dintre aceste firme să intre în blocaj. 26 de firme se aflau, de exemplu, în procedură de insolvenţă în 2017. Astfel că cei care vor să investească în acest sector trebuie să ia în calcul şi problemele specifice, dincolo de potenţialul de profitabilitate’’, afirmă analiştii de la Frames.

    Dincolo de analiza financiară a sectorului, piaţa băuturilor răcoritoare se află în plin proces de restructurare a gamei de produse. Pe fondul înăspririi legislaţiei în materie, tot mai multe companii au început să lanseze branduri şi băuturi ,,fără zahăr’’, considerate mult mai sănătoase.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Urmează o vară toridă? Studiu: Vara lui 2019 ar putea aduce un record istoric pentru piaţa băuturilor răcoritoare

    Cum prognozele meteo indică o vară secetoasă, toţi marii producători şi distribuitori de sucuri şi apă minerală se pregătesc de vârful de sezon cu campanii şi produse noi, pentru a acoperi setea românilor.
     
    Potrivit unei analize Frames, prezentată în cadrul celei de-a şaptea ediţii a Train Your Business Bucureşti, pe fondul creşterii economice şi diversificării obiceiurilor de consum, piaţa băuturilor răcoritoare a marcat un avans semnificativ în ultimii ani, de la o cifră de afaceri de 4,41 mld.lei în 2010 la 5,83 mld.lei în 2017.
     
    ,,Datele preliminare din 2018 indică un avans peste nivelul de 6 mld.lei, iar în 2019, pe fondul majorărilor de preţuri, extinderii gamei de produse şi creşterii apetitului pentru consum al românilor, prognozele indică depăşirea graniţei de 6,5 mld.lei’’, afirmă analiştii.
     
  • Urmează o vară toridă? Studiu: Vara lui 2019 ar putea aduce un record istoric pentru piaţa băuturilor răcoritoare

    Cum prognozele meteo indică o vară secetoasă, toţi marii producători şi distribuitori de sucuri şi apă minerală se pregătesc de vârful de sezon cu campanii şi produse noi, pentru a acoperi setea românilor.
     
    Potrivit unei analize Frames, prezentată în cadrul celei de-a şaptea ediţii a Train Your Business Bucureşti, pe fondul creşterii economice şi diversificării obiceiurilor de consum, piaţa băuturilor răcoritoare a marcat un avans semnificativ în ultimii ani, de la o cifră de afaceri de 4,41 mld.lei în 2010 la 5,83 mld.lei în 2017.
     
    ,,Datele preliminare din 2018 indică un avans peste nivelul de 6 mld.lei, iar în 2019, pe fondul majorărilor de preţuri, extinderii gamei de produse şi creşterii apetitului pentru consum al românilor, prognozele indică depăşirea graniţei de 6,5 mld.lei’’, afirmă analiştii.