BusinessMagazin

Tag: Banca Mondiala

  • Banca Mondială, sceptică privind perspectivele globale. Decalajul între ţări emergente/bogate creşte cu decenii

    anca Mondială a ajustat în scădere, marţi, prognoza privind creşterea economică la nivel global, din cauza performanţelor scăzute ale ţărilor exportatoare de materii prime. Conform Băncii Mondiale, economia globală va avea o creştere de 2,4 puncte procentuale anul acesta, comparativ cu o perspectivă anterioară de 2,9 puncte procentuale, exportatorii emergenţi de materii prime urmând să aibă o expansiune de doar 0,4% – faţă de 3,2% în anul 2013.

    Prognoza în scădere intervine în contextul unei noi analize care arată că, pentru prima dată de la începutul secolului 21, majoritatea economiilor emergente şi în curs de dezvoltare nu mai reuşesc să reducă diferenţa de venituri în raport cu Statele Unite şi alte ţări bogate. Anul trecut, doar 47% dintre cele 114 economii aflate în curs de dezvoltare evaluate de Banca Mondială reuşeau să menţină tendinţa de apropiere de nivelul PIB-ului din SUA, o pondere care este sub nivelul de 50% pentru prima dată după anul 2000, comparativ cu 83% din acelaşi grup de ţări în anul 2007, când a izbucnit criza financiară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fost cel mai mare împrumut din istoria României…

    Pentru a face faţă crizei, România a devenit dintr-o dată, în 2009, unul dintre principalii clienţi ai FMI din Uniunea Europeană. FMI a decis să pună la dispoziţia autorităţilor fonduri de 12,95 miliarde de euro, printr-un acord stand-by pe doi ani, iar Comisia Europeană 5 miliarde de euro. De la Banca Mondială România a accesat 1 miliard de euro, în cadrul pachetului de finanţare externă, iar de la BERD încă 1 miliard de euro.

    „De ce are nevoie România de acest acord, de aceşti bani?“ a fost o întrebare repetată aproape obsesiv la începutul crizei. Oficialii români au declarat de mai multe ori că acordul este „preventiv“, o „centură de siguranţă“. Însă o parte din banii de la FMI au ajuns, atipic, şi în buget, devenind soluţia de plată a salariilor şi pensiilor. Prin încheierea acestui acord autorităţile au susţinut că vor asigura relansarea economiei, însă reţeta FMI de reducere a cheltuielilor bugetare a lăsat puţin spaţiu pentru investiţii publice de amploare, persistând încă semne de întrebare în ceea ce priveşte eficienţa programelor cu instituţia. Totuşi, condiţiile impuse de FMI au fost mai puţin dure decât în acordurile precedente.

    Şi, după acest acord istoric, au mai urmat două acorduri stand-by, de această dată preventive, adică fără să mai luăm bani de la FMI.

    După şapte ani, România a reuşit să dea înapoi toţi banii împrumutaţi în 2009 de la FMI şi a mai rămas cu o parte din datoria la Comisia Europeană şi la Banca Mondială, rambursarea făcându-se în tranşe. Iar datoria externă totală (publică şi privată) a scăzut în ianuarie 2016 sub 90 miliarde euro, pentru prima dată după 2009, şi a ajuns sub 60% din PIB. „FMI nu a discutat iniţial cu guvernul creşteri de impozite şi taxe pentru 2009, însă, dacă lucrurile se vor schimba în mod semnificativ, pot fi renegociate anumite conditionalităţi şi targeturi. Autorităţile trebuiau să revizuiască în doi ani sistemul de salarii şi pensii în sectorul public, precum şi procedurile de monitorizare şi control pentru companiile de stat. Va readuce acest pachet financiar încrederea investitorilor străini? Cursul de schimb va fi mai stabil? Vrem să ne asigurăm că economia va fi mai stabilă. Acest pachet nu este atât de mult destinat pieţelor, cât economiei“, spunea, după prima vizită la Bucureşti, în contextul parafării acordului, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România.

    Însă, chiar şi cu acest acord şi cu banii de la finanţatorii externi, au urmat ani dificili. Au existat şi majorări de taxe şi tăieri de cheltuieli. Pe durata acordului cu FMI parafat în 2009, pe doi ani, economia nu a reuşit să scape din groapa recesiunii, a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA. Iar companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate.

    Realitatea economică nu a contenit să ia prin surprindere atât instituţiile financiare internaţionale, cât şi autorităţile române, estimările optimiste privind creşterea economică fiind corectate din mers de mai multe ori pe an. Iar creşterea fragilă a economiei a rămas în top pe lista dezamăgirilor FMI.

    Din împrumutul de la FMI parafat în 2009, de aproximativ 12 miliarde de euro, la buget au ajuns 2 miliarde de euro, cea mai mare parte intrând la rezerva BNR. În schimb sumele primite de la Comisia Europeană, de circa 5 miliarde de euro, au fost direcţionate numai către Finanţe, la fel ca şi banii de la Banca Mondială.

    În consecinţă, cea mai mare parte a împrumutului contractat în 2009 de la FMI a fost rambursată din rezervele valutare ale BNR, nu de la buget, şi nu au existat constrângeri legate de rambursarea împrumutului, având în vedere că rezervele valutare au oscilat în jurul a 30 miliarde euro. Având în vedere incertitudinile care persistau pe pieţele financiare, era cu siguranţă de preferat ca rezervele valutare să rămână la un nivel ridicat.

    Împrumutul record contractat de România de la finanţatorii externi a ajuns la scadenţă în 2012, an în care Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor au început să ramburseze ratele aferente tranşelor primite de la FMI. Până atunci, timp de trei ani, autorităţile au plătit doar dobânzi aferente împrumutului. Dobânda annuală plătită la FMI a fost de 3,5%, calculată la soldul tragerilor efectuate până la data respectivă şi nerambursat, costul fiind comparabil cu cel al resurselor primite de la CE. Banii împrumutaţi de la Comisia Europeană au început să fie restituiţi de Ministerul Finanţelor începând cu anul 2015, prima rată fiind de 1,5 miliarde euro.

    În 2011, România a continuat să facă apel la ancora FMI pentru a-şi asigura credibilitatea pe pieţele externe, însă relansarea economiei a rămas firavă, privatizările au fost tergiversate, termenele stabilite pentru selecţia managerilor privaţi au fost mult decalate, iar reformele structurale au fost întârziate.

    Rezultatul după cei patru ani de acord cu FMI (2009-2011 şi 2011-2013): România a ajuns să fie „macrostabilizată“ (deficitul bugetar şi deficitul de cont curent s-au ajustat, inflaţia a scăzut), dar „letargică“. Au fost doi ani de cădere liberă, în 2009 şi 2010, apoi a venit 2011 cu un avans al PIB de 1,1%, pentru ca în 2012 economia să crească cu doar 0,6%. Economia a revenit pe plus, dar întrebarea care persista era când vor simţi românii „ieşirea din criză“, când cifrele seci şi reci ale economiei din statistici vor fi resimţite de oameni în buzunare, în îmbunătăţirea nivelului de trai. FMI s-a remarcat printr-o anumită flexibilitate în negocierile cu autorităţile române, pe parcursul acordurilor din ultimii ani, susţinând în mod constant acordarea de derogări pentru neîndeplinirea ţintelor.

    În 2013, FMI a avizat încheierea „cu succes“ şi a celui de-al doilea acord stand-by consecutiv, după o prelungire de trei luni cauzată de ratarea unor ţinte şi de întârzierea reformelor, acceptând şi de această derogări.

    Şi a mai urmat un acord cu FMI, al treilea consecutiv, fără succes, întrucât guvernul nu şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate. Acordul a ajuns într-un punct nevralgic după măsurile de relaxare fiscală anunţate de guvern şi a fost mai mult suspendat, până a expirat la termen.

    Şi cum România a ajuns unul dintre cei mai mari clienţi ai FMI din UE, care continuă în mod atipic să beneficieze şi de asistenţa tehnică şi financiară a Băncii Mondiale şi se află pe podium ca volum al investiţiilor în portofoliul BERD, fiind şi un client important al Băncii Europene de Investiţii, şefii FMI, Băncii Mondiale, BERD şi BEI au ajuns în 2013 în România să-şi verifice unul dintre cei mai mari debitori. Interesul celor patru mari finanţatori multilaterali nu este întâmplător privind prin prisma expunerilor pe care le-au acumulat.

    România a intrat în 2013 pe radarul şefilor marilor instituţii financiare internaţionale, Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI), Jim Yong Kim, preşedintele Băncii Mondiale, Sir Suma Chakrabarti, preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), şi Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), ajungând la Bucureşti.

    După ce a cerut timp de două decenii privatizare, restructurare şi austeritate, în 2013 FMI a ajuns să vorbească despre creştere economică şi consum.

    Consumul, exporturile şi investiţiile sunt cele trei „locomotive“ care ar trebui să alimenteze creşterea economică a României. Şi, un detaliu important: este nevoie de echilibru între cei trei piloni de creştere. De ce? Deoarece dependenţa de o singură „locomotivă“ poate duce la dezechilibre care sunt foarte greu de gestionat. Acestea au fost ingredientele-cheie ale mesajului şefei FMI la Bucureşti, Christine Lagarde, în 2013.

    Ceva inedit? Înainte de izbucnirea crizei economice mondiale actuale, timp de zeci de ani, FMI avea ca mesaj principal austeritatea. Acum, FMI a ajuns să vorbească despre consum şi despre creşterea economică, care, din păcate, se lăsa aşteptată în Europa. În toată istoria relaţiilor României cu FMI programele cereau în primul rând privatizarea şi restructurarea companiilor de stat cu pierderi. Apoi, vorbeau de deficite bugetare şi nu insistau pe creşterea economică. Acum s-a schimbat, oarecum, abordarea.

    România a parafat trei acorduri succesive cu FMI, dintre care ultimele două preventive, pentru că nu a putut să facă faţă şocurilor externe, deşi era stabilizată macro şi pentru că nu a reuşit să finalizeze singură reformele structural. După cel de-al treilea acord consecutiv cu FMI, care a expirat în toamna anului trecut, urmează o pauză, România încercând să stea pe propriile picioare, fără „certificatul de credibilitate“ de la FMI. Rămâne de văzut dacă antecedentele derapajelor economice interne din perioadele în care România nu a fost monitorizată de partenerii externi vor deveni din nou realitate.

  • Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza privind creşterea economică a României,la 3,9% în 2016 şi 4,1% pentru 2017

    Banca Mondială (BM) a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei României pentru anul acesta la 3,9%, iar pentru anul următor la 4,1%, şi s-a aliniat astfel estimărilor anunţate de alte instituţii internaţionale, precum Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

    BM a majorat şi estimarea privind avansul PIB pentru anul trecut, la 3,6%, potrivit raportului bianual World Economic Prospects.

    Prognozele anterioare ale Băncii Mondiale, prezentate în iunie anul trecut, indicau un avans economic de 3% pentru anul 2015, de 3,2% pentru 2016 şi de 3,5% pentru 2017.

    Instituţia a anuntat, miercuri, şi o estimare pentru 2018, an în care anticipează că economia României va creşte cu 4%.

    Prognozele recente ale Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional au înaintat procentaje similare, de asemenea îmbunătăţite faţă de estimările precedente.

    Astfel, CE a estimat, în luna noiembrie, creşterea economică a României la 3,5% pentru anul 2015 şi la 4,1% pentru 2016, în timp ce în 2017 ritmul ar trebui să se situeze la 3,6%.

    Fondul Monetar Internaţional are estimări apropiate, de 3,4% pentru anul 2015 şi 3,9% pentru 2016, potrivit ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook.

    Guvernul estimează pentrul anul în curs o creştere economică de circa 4%.

  • 11 motive pentru care 2015 a fost un an bun

    1. Educaţia

    Conform UNESCO, numărul copiilor care nu au acces la educaţie a scăzut de la 100 de milioane la 57 de milioane – practic, nouă din zece copii învaţă în prezent să citească şi să scrie. Este continuarea unui proces început în urmă cu 15 ani, iar Banca Mondială apreciază că suntem la doar o generaţie distanţă de o lume fără analfabeţi.

    2. Scăderea sărăciei

    Numărul celor care trăiesc în sărăcie extremă, cu mai puţin de 1,90 dolari pe zi, a scăzut la 702 milioane în 2015, adică 9,6% din populaţia globului. Este un progres faţă de 2012, când 902 milioane de oameni, adică 12,8% dintre oameni trăiau în sărăcie, şi cel mai redus număr de oameni săraci din ultimii 200 de ani.

    3. Internetul

    În prezent sunt 3,2 miliarde de oameni conectaţi la internet, dintre care 2 miliarde în ţări dezvoltate. Pentru comparaţie, în 2000 erau 300 de milioane de oameni conctaţi la internet, dintre care 100 de milioane în ţări dezvoltate. 2015 ne-a arătat şi că următorul miliard de oameni se va conecta la internet folosind telefoane mobile ieftine, iar internetul mobil este atât de folositor şi de intuitiv, încât devine cea mai rapid adoptată tehnologie din istoria omenirii.

    4. Educaţia financiară

    700 de milioane de persoane au căpătat, în ultimii trei ani, acces la conturi bancare şi servicii financiare şi de transfer de bani, iar procentul persoanelor nebancarizate a scăzut sub 20%. Acestea sunt rezultatele unui studiu care a analizat 150.000 de persoane din 140 de ţări.

    5. SIDA înregistrează o tendinţă descrescătoare

    Pentru 37 de milioane de persoane de pe întreg globul SIDA este în prezent tratabilă. 41% dintre bolnavi sunt trataţi, de două ori mai mulţi decât în 2010, iar numărul celor înfectaţi este la cel mai redus nivel din ultimii 15 ani.

    6. Lupta cu malaria

    Malaria ucide mai mulţi oameni decât accidentele de automobil, dar în ultimii ani, în urma folosirii insecticidelor împotriva ţânţarilor şi a terapiilor, rata mortalităţii a scăzut cu 85% în Asia, cu 72% pe continentul american, cu 65% în zona Pacificului şi cu 64% în Orientul Mijlociu. În Africa rata mortalităţii a scăzut cu 66% şi cu 71% în cazul copiilor sub cinci ani. Numărul total de decese a scăzut la 438.000 în 2015, de la 839.000 în 2000.

    7. Eradicarea poliomielitei

    După investiţii de 9 miliarde de dolari şi după vaccinarea a 2,5 miliarde de copii, numărul cazurilor de poliomielită a scăzut cu 99%. În luna decembrie 2015 OMS a anunţat că poliomielita nu mai este epidemică în Nigeria, care ar putea deveni ultima ţară de pe continentul african din care boala va fi eradicată, în 2017. Cele mai afectate două state sunt în prezent Pakistan şi Afghanistan.

    8. Reducerea foametei

    Din cei 7,3 miliarde de locuitori ai planetei, 805 milioane sufereau de foamete cronică întrte 2012 şi 2014, dar numărul acestora a scăzut în prezent cu circa 200 de milioane faţă de 1990 (trebuie să ţinem cont şi de creşterea populaţiei cu 1,9 miliarde de oameni, în aceeaşi perioadă).

    9. Apa potabilă

    Numărul celor care au acces la apă potabilă a scăzut sub 700 de milioane pentru prima dată în istorie, iar numărul celor care au apă de băut a crescut cu 76% faţă de 1990. În 2015 doar trei state – Angola, Guinea Ecuatorială şi Papua Noua Guinee – au apă potabilă pentru mai puţin de jumătate dintre locuitori, în comparaţie cu 23 de ţări în 1990. Doar în Africa 427 de milioane de oameni au dobândit acces la surse de apă proaspătă.

    10. Rata mortalităţii infantile

    Rata mortalităţii infantile a scăzut în toate ţările din lume, graţie eradicării epidemiilor, a suplemntelor de vitamina A, a medicamentelor pentru SIDA şi tratamentelor medicamentoase. În 2015, pentru prima dată, rata globală a mortalităţii infantile  a scăzut sub 6 milioane:  în fiecare zi rămân în viaţă 19.000 de copii care în alte vremuri ar fi fost condamnaţi.

    11. Lupta împotriva schimbărilor climatice

    2015 a fost cel mai cald an din istoria măsurabilă, temperatura medie mondială crescând cu 1 grad Celsius de la debutul revoluţiei industriale. Dar China a început să ardă mai puţin cărbune, iar emisiile de CO2 nu au mai crescut. Acordul de la Paris, semnat de aproape 200 de state, este o altă măsură demnă de menţionat.

  • Specialist al Băncii Mondiale: În România corupţii sunt arestaţi, dar ies după un an, doi şi se bucură de averea furată

    “Văd că nu trece o săptămână fără ca un personaj cunoscut să nu fie anchetat. Trebuie ca sistemul judiciar din România să se axeze asupra bunurilor furate. Acestea trebuie confiscate, iar banii oamenilor trebuie recuperaţi. Politicienii şi oamenii de afaceri corupţi sunt arestaţi, dar ies după un an sau doi şi se bucură în continuare de toate bunurile pe care le-au sustras din avutul public”, a afirmat Radwan la Foreign Investors Summit 2015.

    El a arătat că trebuie crescută eficienţa guvernelor şi combaterea corupţiei.

    Specialistul Băncii Mondiale a punctat că, în ultimul an şi jumătate, a stabilit relaţii cu Guvernul şi cu premierul pentru a rezolva o serie de probleme majore pentru crearea unei unităţi strategice care să lucreze cu Banca Mondială şi care să urmeze recomandările specifice de la Comisia Europeană.

    Totodată, el a apreciat că România a realizat totuşi progrese majore în lupta împotriva corupţiei, fiind o ţară unde previziunile sunt “foarte roz”.

    “Guvernul face paşi siguri prin menţinerea disciplinei fiscale. Banca Mondială este fericită să sprijine acest demers şi să se asigure că România devin o destinaţie atrăgătoare pentru investiţii”, a mai adăugat Radwan.

    Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat în septembrie că dacă Ministerul Finanţelor nu se descurcă în privinţa executării silite, poate să predea atribuţia instituţiilor din sistemul judiciar, arătând că statul “stă pe o grămadă de hotărâri judecătoreşti”, în care sunt sechestre, dar nu le execută.

    “De foarte multe ori aud: «voi, cei din DNA, investigaţi, îi trimiteţi în judecată, îi ajutaţi să ajungă la puşcărie, dar banii, îi luaţi?» Şi aici este o mare problemă, pentru că nu DNA este instituţia care trebuie să confişte efectiv banii. Noi, atunci când facem o investigaţie, obligaţia noastră este să identificăm banii şi bunurile, după care să le sechestrăm. Practic, punem într-o tavă, după care oferim tava ANAF, Ministerului Finanţelor atunci când hotărârea judecătorească rămâne definitivă şi ANAF-ul trebuie să execute efectiv aceste hotărâri de condamnare”, a afirmat procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Laura Codruţa Kovesi a susţinut că, doar în dosarele DNA, suma care trebuie confiscată de stat este de 310 milioane de euro, bani care ar putea fi folosiţi pentru dublarea salariilor medicilor.

    În replică, ANAF a susţinut că valoarea prejudiciilor provenite din dosarele instrumentate de DNA cu sentinţe judecătoreşti anul trecut este de doar 150 milioane euro, nu de 300 milioane euro, iar din această sumă peste jumătate oricum nu poate fi recuperată.

    ANAF a mai arătat că gradul de încărcare al instituţiei pentru activitatea de recuperare a arieratelor şi a altor sume datorate bugetului este “extrem de mare”, astfel că resursa umană şi materială necesară recuperării prejudiciilor este cu mult depăşită.

  • Proiectele Băncii Mondiale au făcut, în ultimul deceniu, ca 3,4 milioane de oameni sa îşi piardă slujbele sau proprietăţile – video

    Oficialii instituţiei au admis, în martie, că au fost identificate astfel de probleme: “Am analizat modul de acţiune în cazul strămutărilor şi ce am descoperit mi-a provaocat o profundă îngrijorare”, a declarat preşedintele Jim Yong Kim. “Am descoperit câteva probleme majore. Prima este că nu am supravegehat destul de bine proiectele care implicau strămutări.

    Doi, nu am pus în aplicare planurile destul de bine. Şi trei, nu am folosit sisteme de urmărire suficient de puternice, pentru a ne asigura că politicile noastre au fost aplicate. Trebuie şi vom face mai bine”, a adugat Jim Yong Kim, citat într-un comunicat de presă care anunţa un plan de rezolvare a problemelor menţionate.

    International Consortium of Investigative Journalists au analizat 7.200 de proiecte finanaţate de Banca Mondială între 2004 şi 2013. În unele cazuri instituţia a finanţat relocări forţate care au degenerat în violenţe; doi foşti oficiali etiopieni au declarat jurnaliştilor că fonduri provenite de la o finanţare de 2 miliarde de dolari pentru sănătate şi educaţie au fost folosite pentru strămutări în masă în vestul Etiopiei în timpul cărora soldaţii au violat şi au ucis.

    Cel mai mare impact s-a înregistrat în Asia, unde 2,897 milioane de oameni au avut de suferit; urmează Africa, cu 417.363 persoane şi America de Sud, cu 26.262 persoane afectate. Mai trebuie spus că strămutarile au crescut în timp: dacă în 1993 doar 8% dintre proiectele Băncii Mondiale implicau astfel de mişcări, în 2009 procentul crescuse la 29%. Un audit remarca faptul că în 60% din numărul total de cazuri lipseau informaţiile despre evoluţiile ulterioare ale familiilor, după mutare.

    sursa: http://projects.huffingtonpost.com/worldbank-evicted-abandoned

  • China şi-a construit în timp record propria Bancă Mondială

    Noua bancă de dezvoltare promovată de China, anunţată cu doar cinci luni în urmă, a devenit o mare bătaie de cap pentru Statele Unite, care nu au reuşit, oricât au încercat, să îşi convingă aliaţii să nu se alăture iniţiativei.

    China a lansat proiectul AIIB în octombrie anul trecut, în cadrul unei serii de măsuri menite să îi întărească in-fluenţa regională şi globală, invitând alte ţări să participe la proiect ca membre fondatoare, până la 31 martie.

    Iniţiativa Chinei nu este surprinzătoare, în condiţiile în care controlează numai 6,7% din drepturile de vot în Banca Asiatică pentru Dezvoltare, 5,17% în Banca Mondială şi 3,81% în Fondul Monetar Internaţional.

    AIIB urmează să aibă un capital iniţial de 50 de miliarde de dolari şi mandatul de a finanţa proiecte de infra-structură în întreaga lume, după modelul Băncii Mondiale, cu deosebirea că în AIIB China va avea cea mai mare influenţă. Banca urmează să fie lansată pe parcursul acestui an.

    Potrivit estimărilor Băncii Asiatice pentru Dezvoltare, necesarul anual de finanţare a proiectelor de investiţii în in-frastructură din Asia este de circa 800 de miliarde de dolari.

    Administraţia de la Washington şi-a exprimat în mod public îngrijorarea că noua bancă nu va îndeplini stan-darde înalte de guvernanţă, dar pare de fapt că este împotriva înfiinţării AIIB întrucât semnalează o creştere prea mare a influenţei Chinei în politica regională şi globală.

    Statele Unite au fost puse într-o situaţie stânjenitoare, în condiţiile în care practic toţi partenerii săi importanţi au de-cis să se alăture iniţiativei chineze, inclusiv Marea Britanie, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi, dar şi India şi Singapore. În acest fel, autorităţile de la Washington au rămas practic izolate în această problemă. Britanicii au promovat în mod deschis în ultimii ani o relaţie apropiată cu China, aflându-se printre primele ţări care au anunţat că vor să aibă un rol în AIIB.

    Surse de la Casa Albă au atacat poziţia Marii Britanii într-un articol publicat pe prima pagină a ziarului Financial Times, chiar a doua zi după anunţul Londrei, cu intenţia vădită de a avertiza alte state, dar încercarea nu a avut succes.

    Urmând exemplul Marii Britanii, Germania, Franţa şi Italia s-au angajat la jumătatea lunii martie să devină membre fondatoare ale AIIB, sfidând practic Statele Unite. Decizia anunţată în martie de ministrul german de finanţe Wolfgang Schäuble după o întâlnire cu vicepremierul chinez Ma Kai, la Berlin, arată cum aliaţii tradiţionali ai SUA riscă să irite autorităţile de la Washington pentru a obţine avantaje la Beijing.

    Faptul că Marea Britanie, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai SUA, a sfidat Washingtonul deschide calea pentru ca alte state occidentale să îi urmeze exemplul, a declarat un diplomat european.

    Între timp, Coreea de Sud s-a alăturat şi ea proiectului, ca şi Australia şi Norvegia, în timp ce Japonia, care anun-ţase iniţial că nu este interesată de AIIB, şi-a nuanţat poziţia.

    Cea mai mare lovitură pentru administraţia de la Washington pare a fi însă solicitarea Taiwanului de a se alătura AIIB, în pofida faptului că acest stat nu are o relaţie oficială cu China, este fost inamic al acestei ţări şi şi-a păstrat independenţa în secolul XX numai cu ajutorul Statelor Unite. Autorităţile de la Taipei au spus că vor ca ţara lor să devină membră a AIIB, dar unii oficiali au indicat că numele ţării ar putea fi o problemă. Astfel, autorităţile au trimis o scrisoare în care au exprimat intenţia de participare, folosind numele Taiwan, dar nu este clar care va fi numele oficial utilizat. Biroul de afaceri al Chinei în Taiwan a precizat că nu consideră că participarea Taiwanului depinde de nume. ”AIIB este deschisă şi flexibilă, salutăm participarea Taiwanului„, potrivit unui comunicat al biroului de afaceri chinez. Anterior, premierul taiwanez Mao Chi-kuo afirmase în Parlament că Taiwanul preferă să nu participe la AIIB dacă nu va fi respectat sau dacă nu se va bucura de aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi membri.

  • BM: Economia Rusiei va scădea în acest an cu 3,8%

    Scenariul de bază privind evoluţia economică din Rusia ia în calcul un preţ mediu al petrolului de 53 dolari/baril, se arată într-un raport al Băncii Mondiale, intitulat “Răsăritul unei noi ere?”.

    În situaţia în care preţul petrolului va scădea la 45 dolari/baril, PIB-ul Rusiei se va contracta în acest an cu 4,6%, potrivit instituţiei bancare. Alternativ, o cotaţie medie apropiată de cea actuală, de aproximativ 65 dolari/baril, ar putea încetini scăderea economiei la 2,9%.

    Economia Rusiei a fost puternic afectată în ultimul an de scăderea cotaţiilor petrolului, dar şi de deprecierea semnificativă a rublei faţă de dolar şi euro şi de sancţiunile economice internaţionale, care au limitat accesul companiilor ruseşti la finanţare pe pieţele externe, în replică la decizia Moscovei de a anexa Crimeea.

    Instituţia bancară apreciază că sancţiunile împotriva Rusiei vor continua să afecteze negativ evoluţia economiei.

    “Declinul preţului petrolului şi setul de sancţiuni mai stricte s-au produs spre finele anului 2014, astfel că efectul asupra economiei Rusiei a început să fie resimţit în ultimul trimestru al anului. Este probabil ca impactul să fie mai puternic în acest an şi în 2016”, potrivit raportului.

    Banca Mondială a salutat reacţiile “rapide şi adecvate” ale Băncii Rusiei şi ale guvernului de la Moscova la şocurile economice şi politice din 2014, care au ajutat Rusia să evite intrarea în recesiune.

    Cu toate acestea, nivelul ridicat al inflaţiei, precum şi scăderea consumului intern şi a investiţiilor vor avea o contribuţie negativă la formarea PIB-ului în acest an, potrivit raportului.

    Pentru 2016, Banca Mondială estimează o contracţie economică în Rusia de 0,3%.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Mihai Marcu, locul al 12-lea

    MedLife, o companie fondată în urmă cu 18 ani, operează o reţea de 11 clinici de mari dimensiuni, opt laboratoare, şase spitale, însă din cadrul grupului mai fac parte şi alte entităţi.

    Compania aşteaptă în acest an o cifră de afaceri de peste 80 de milioane de euro. Pe lângă familia Marcu, care deţine pachetul majoritar, din acţionariatul companiei mai fac parte IFC (divizia de investiţii private a Băncii Mondiale) şi fondul de investiţii SGAM.

    Mihai Marcu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Banca Mondială avertizează că încălzirea climatică riscă să agraveze sărăcia

    “Fără o acţiune puternică şi rapidă, încălzirea (…) şi consecinţele ei ar putea agrava considerabil sărăcia în numeroase regiuni de pe glob”, avertizează instituţia într-un raport publicat înainte de conferinţa de la Paris pe tema climei.

    Seceta, canicula, acidificarea oceanelor, reducerea accesului la apă fac ca Banca Mondială să anticipeze un scenariu în care comunitatea internaţională nu îşi va atinge obiectivul de limitare a creşterii temperaturii mondiale la plus 2 grade Celsius în raport cu epoca preindustrială, faţă de plus 0,8 grade Celsius în prezent.

    Evenimente climatice “extreme” care au loc în prezent “o dată la un secol” ar putea deveni “noua normă climatică”, avertizează instituţia, care trage un semnal de alarmă mai ales în privinţa a trei regiuni de pe glob: America Latină, Orientul Mijlociu şi Europa de Est.

    Randamentul culturilor de soia ar putea scădea cu 30 până la 70 la sută în Brazilia, iar cele de grâu riscă să se reducă la jumătate în America Centrală sau Tunisia, afirmă raportul realizat în colaborare cu Institutul de cercetări asupra impactului climatic din Potsdam (Germania).

    “Consecinţele pentru dezvoltare vor fi grave cu un declin în ceea ce priveşte recoltele, un regres al resurselor acvatice, o creştere a nivelului apelor şi vieţile a milioane de persoane puse în pericol”, enumeră Banca Mondială, adăugând că populaţiile “cele mai sărace” şi cele mai “excluse social” vor fi primele victime.

    Potrivit scenariului negru al unei încălziri cu 4 grade Celsius, până la 80 la sută din Orientul Mijlociu şi America de Sud ar putea fi afectate de valuri de căldură de o amploare “fără precedent”, cu riscul de a provoca vaste valuri de imigraţie, adaugă documentul.

    “Este clar că nu putem continua pe această cale a emisiilor (de dioxid de carbon, n.red.) tot mai mari şi necontrolate”, scrie preşedintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim, în momentul în care mobilizarea pe tema climei pare să se revigoreze.

    Cele două ţări cele mai poluante de pe planetă, Statele Unite şi China, au încheiat un acord inedit pentru limitarea emisiilor de dioxid de carbon.

    După tratative îndelungate, Fondul Verde al ONU tocmai a primit 9,3 milioane de dolari şi va putea începe să ajute ţările sărace să lupte împotriva încălzirii climatice.

    Dar Banca Mondială asigură că trebuie să se meargă mai departe, mai ales petru atingerea scopului de eradicare a sărăciei extreme până în 2030.

    Acest obiectiv se anunţă deja ca fiind “complicat” într-o lume cu plus 2 grade Celsius dar ar putea fi pur şi simplu imposibil de atins în cazul unei creşteri cu 4 grade Celsius a temperaturilor.

    Instituţia apreciază de asemenea că marja de manevră a comunităţii internaţionale se diminuează în timp ce o reuniune pregătitoare a conferinţei de la Paris începe în decembrie la Lima.

    “Există dovezi tot mai mari că, chiar cu măsuri de control foarte ambiţioase, o încălzire apropiată cu 1,5 grade Celsius (…) până la jumătatea secolului s-ar fi instalat deja în atmosferă” şi că unele dereglări climatice sunt deja “inevitabile”, asigură Banca Mondială.

    Pentru a inversa această tendinţă, Banca, ea însăşi criticată pentru că a finanţat proiecte bazate pe energie fosilă, apără de mai multe luni un sistem care fixează un preţ pentru poluare, de exemplu o taxă pe carbon.

    În raportul său, instituţia cere ţărilor să renunţe la strategiile de creştere economică “nesustenabile” asigurând că acestea nu vor trebui să renunţe la expansiune sau dezvoltare, aşa cum se tem unele ţări emergente mari.

    “Este necesară o acţiune urgentă în privinţa schimbării climatice, dar ea nu trebuie făcută în detrimentul creşterii economice”, asigură Kim.