BusinessMagazin

Tag: banca centrala

  • Lira turcească, în cădere liberă: Erdogan promite victoria în urma „războiului economic”, după ce banca centrală a redus ratele dobânzilor pentru a treia lună la rând

    Lira turcească a suferit una dintre cele mai grave scăderi de la criza monetară din urmă cu trei ani după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a lăudat o recentă reducere a ratelor dobânzilor şi a declarat că ţara se află într-un „război economic pentru independenţă”, transmite Financial Times.

    Moneda, care a scăzut anul acesta cu aproape 40% prin raport cu dolarul american, a înregistrat o scădere de 8,8% şi a străpuns bariera simbolică de 12 lire per dolar, în contextul în care Erdogan a folosit un discurs combativ pentru a-şi expune viziunea asupra economiei ţării.

    La un moment dat, declinul de marţi a ajuns la cel mai grav nivel din august 2018, când Turcia se confrunta cu o criză monetară. Recent, scăderea atingea circa 7%.

    „Seamănă cu un film de groază”, spune Enver Erkan, analist al Terra Investment din Istanbul, adăugând că este greu de prognozat cât va mai scădea moneda, având în vedere că autorităţile par dispuse să observe declinul.

    Erdogan, cunoscut oponent al ratelor mari ale dobânzilor, a declarat vineri seara că este „mulţumit” după ce banca centrală a redus ratele pentru a treia lună consecutivă, în pofida avertizărilor economiştilor, conform cărora decizia ar alimenta inflaţia, care deja ajunge la o rată anuală de 20% şi nu oferă niciun semn că s-ar opri din a destabiliza ţara.

    Pictând un peisaj al unei conspiraţii globale ce vrea să subjuge Turcia, Erdogan a declarat că ţara nu va ceda în faţa economiştilor, „oportuniştilor” şi „acrobaţilor financiari la nivel global” care cer majorarea ratelor dobânzilor.

    Guvernul prioritizează creşterea, adaugă preşedintele turc, cu ţelul de a încuraja investiţiile, producţia, exporturile şi forţa de muncă.

    „De aceea nu acordăm atenţie vociferărilor lansate de pesimişti. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi susţinerea poporului vom ieşi victorioşi în urma acestui război economic pentru independenţă”, susţine Erdogan.

    El a comparat chinurile actuale cu cele din perioada în care naţiunea a luptat împotriva cotropitorilor străini în urma Primului Război Mondial, care a culminat cu naşterea republicii în 1923.

    Semih Tumen, fost viceguvernator al băncii centrale din Turcia şi unul dintre oficialii de top concediaţi de Erdogan luna trecută, a vorbit în spaţiul public pentru prima dată de când a fost demis şi l-a rugat pe preşedinte să „renunţe la acest experiment iraţional care nu are nicio şansă de a reuşi”.

    „Trebuie să ne întoarcem imediat la politici de calitate înaltă care vor proteja valoarea lirei şi bunăstarea poporului turc”, a scris Tumen pe Twitter.

     

  • Prudenţii nemţi devin şi mai prudenţi cu cheltuielile din cauza inflaţiei

    Retailerii din Germania se pregătesc de Crăciun, însă consu­ma­torii nemţi, renumiţi pentru prudenţa lor financiară, dau semne că nu vor cheltui prea mult, îngrijoraţi fiind de creş­terea puternică a inflaţiei din ultima vreme. Revenirea în forţă a pan­demiei va reprezenta de ase­me­nea un factor în deciziile de a cheltui. În acest context, având în vedere că Germania este motorul de creştere al întregii Europe, îşi va schimba Banca Centrală Europeană abordarea privind inflaţia şi politica monetară?

    Inflaţia germană a urcat cu 4,6% în octombrie în termeni anuali, cel mai ridicat nivel de după reunificarea ţării cu trei decenii în urmă, fiind aşteptată să depăşească 5% până în decembrie, scrie Financial Times.

    Banca centrală germană a avertizat că inflaţia din cea mai mare economie a Europei se va menţine probabil cu mult peste 3% ceva vreme, iar negocierile salariale viitoare ar urma să aducă majorări semnificative, notează Reuters.

    Creşterea accentuată a preţurilor reprezintă un subiect delicat într-o ţară în care abordarea oamenilor faţă de bani poartă încă amprenta hiperinflaţiei din anii ‘20 şi ‘40, care a şters economiile majorităţii nemţilor. Subiectul devine din ce în ce mai sensibil pe fondul criticilor aduse politicilor monetare ultrarelaxate ale Băncii Centrale Europene.

    „Germania este o ţară a eco­no­miilor, iar dezbaterea privind inflaţia are legătură cu cea potrivit căreia oa­menii de acolo se simt furaţi de aceste dobânzi negative“, arată Carsten Brzeski, de la ING, potrivit Financial Times.

    „Preţurile ajung la cer, puterea noastră de cumpărare se topeşte“, avertiza Bild, cel mai vândut tabloid din Germania, recent. Acesta sugera cititorilor să investească în proprietăţi, acţiuni sau metale preţioase pentru a-şi proteja banii de „Doamna Inflaţie“, o referire la Christine Lagarde, preşedinta BCE.

    Recentele politici ale băncii centrale sunt de multă vreme criticate în Germania, cu avertismente că acestea riscă să ducă la o inflaţie scăpată de sub control. Acum că preţurile cresc dramatic, criticile respective se intensifică.

    Otmar Issing, economist german şi fost executiv al BCE, scria recent că banca „se expune unui risc ridicat“, susţinând că inflaţia va scădea anul viitor şi că va putea cumpăra în continuare obligaţiuni şi menţine dobânzile scăzute. Econo­miştii spun că o explicaţie im­portantă privind neliniştea nemţilor le­gată de inflaţie are legătură cu abor­da­rea lor conservatoare cu privire la bani.

    În plus, populaţia în curs de îmbătrânire a ţării este mai vulnerabilă faţă de efectul inflaţiei asupra economiilor şi pensiilor.

    Există însă mai mulţi factori care sugerează că inflaţia germană se va tempera anul viitor. Însă, dacă inflaţia va rămâne totuşi ridicată, dezbaterea politică germană se va intensifica probabil, avertizează Volker Wieland, consilier guvernamental.

     

  • BNR va majora marţi din nou dobânda (ar fi o surpriză să nu o facă), dar întrebarea este ce va face anul viitor, când se va confrunta cu scăderea economiei şi reducerea puterii de cumpărare a românilor din cauza inflaţiei, iar politicienii trebuie să găsească pe cine să dea vina

    Marţi, 9 noiembrie, Banca Naţională va avea o nouă şedinţă de politică monetară, ultima din acest an, unde va majora, cel mai probabil, dobânda de referinţă, de la 1,5%, la 2%, pentru a da un semnal pieţei că vrea să controleze creşterea inflaţiei care a sărit peste aşteptări, dar şi să se ralieze băncilor centrale din regiune care au operat mişcări similare.

    Ar fi o surpriză să majoreze dobânda doar cu 0,25% – de la 1,5% la 1,75% -, sau cu mai mult de 0,5% – de la 1,5% la 2,25%, sau chiar mai mult.

    Creşterea dobâzii de către BNR este o certitudine, mai ales că Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spunea că se uită şi la ce fac celelalte bănci centrale din regiune.

    Acum câteva zile, Polonia a surprins piaţa printr-o nouă creştere a dobânzii de referinţă, mai mare decât aşteptările, de la 0,5% la 1,25%, adică o creştere de 0,75% (în octombrie dobânda de referinţă crescuse de la 0,1%, unde a stat o lungă perioadă de timp, la 0,5%), ceea ce a provocat şi o scădere a zlotului polonez (acolo, cursul valutar al zlotului fluctuează liber, spre deosebire de România, unde politica BNR este de administrare controlată a cursului valutar al leului).

    În Cehia, banca centrală a majorat dobânda de referinţă (operaţiune repo la două săptămâni) la 2,75%, cu 1,25% mai mult.

    În Ungaria, banca centrală a majorat dobânda la finalul lunii octombrie cu 0,15%, la 1,8%, cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani.

    Toate ţările se confruntă cu o creştere accelerată a inflaţiei, iar băncile centrale încearcă să ţină lucrurile sub control, mai ales că această creştere a inflaţiei nu va fi atât de scurtă, ci va ţine o perioadă de timp mai lungă.

    În România, care conduce plutonul inflaţiei în regiune şi chiar în Europa, am avut în septembrie o inflaţie de 6,29% (septembrie 2021 versus septembrie 2020), iar previziunile pentru octombrie, noiembrie şi decembrie merg spre o inflaţie de 7%.

    Creşterea dobânzilor la lei care a început în vară nu ţine pasul cu inflaţia, dar totuşi este o creştere.

    ROBOR la trei luni – indicatorul de referinţă pentru credite, în special la companii – a fost cotat vineri la 2,43%, faţă de 1,67% în vară. ROBOR este peste dobânda penalizatoare a BNR de 2%, acolo unde băncile se pot împrumuta fără niciun fel de probleme de la banca centrală, furnizând colateral titluri de stat.

    Băncile care cotează ROBOR-ul au majorat această dobândă pe toate scadenţele pentru că nu prea se realizează tranzacţii pe această dobândă.

    Piaţa (adică tranzacţiile reale) este mai jos, sub 2%.

    De altfel, acest lucru se vede în indicele IRCC, indicatorul de dobândă de referinţă folosit pentru creditele de consum sau creditele ipotecare, care urmăreşte tranzacţiile efective realizate de către bănci şi nu cotaţiile oferite de bănci, ca în cazul ROBOR-ului.

    Oricum, IRCC-ul este o anomalie, nu ca indicator de referinţă, ci ca mod de afişare a lui, pentru că are un decalaj de 6 luni.

    Indicatorul de 1,08% de acum, pe baza căruia se dau credite actuale, are la bază tranzacţii realizate pe piaţa interbancară în primul trimestru din an, atunci când BNR a redus de două ori dobânda de referinţă, de la 2% la 1,5%, iar apoi de la 1,5% la 1,25%.

    Gândiţi-vă că cei care iau acum credite au o ofertă de IRCC de 1,08% plus marja băncii, iar peste 6-9 luni vor plăti un IRCC dublu.

    Din cauza acestei anomalii şi a decalajului de 6 luni, clienţii încă nu au percepţia legată de majorarea dobânzilor.

    Ceea ce a crescut însă este dobânda la titlurile de stat, acolo unde randamentul de pe piaţa secundară (dobânda efectivă) depăşeşte 5% pentru titluri de stat pe 10 ani. De altfel, şi Ministrerul Finanţelor trebuie să plătească acum dobânzi mai mari pentru a împrumuta bani.

    Creşterea dobânzii de către BNR de marţi la 2%, aşa cum se aşteaptă analiştii, nu ar fi o problemă, pentru că dobânda revine la nivelul de acum un an.

    Întrebarea tuturor este ce va face Banca Naţională în continuare, pentru că va mai fi nevoită să crească dobânda de referinţă la 2,5%, dacă nu chiar la 3%, pentru a ţine inflaţia sub control şi mai ales expectaţiile.

    Plafonarea preţurilor la energie şi la gaze va ajuta inflaţia în lunile următoarele să nu crească, dar această plafonare este o bombă cu ceas, pentru că ţine până în aprilie. După această dată piaţa ar trebui să redevină liberă, cu preţurile de rigoare. Lumea se aşteaptă ca preţurile la energie să scadă după ieşirea din iarnă, ceea ce va ajuta pe toată lumea.

    în cazul României, creşterea în continuare a dobânzilor de către BNR, deja inclusă în aşteptările analiştilor, va interveni pe fondul unei scăderi a creşterii economice care începe deja să se simtă.

    De la 7% în acest an, analiştii se aşteaptă la o scădere a creşterii economice spre 3-4% anul viitor, având în vedere că inflaţia începe să muşte destul de bine, iar puterea de cumpărare se reduce.

    Creşterea dobânzilor va interveni şi pe fondul scăderii încrederii companiior şi consumatorilor în viitor, iar acest lucru se vede deja violent, aş putea spune, în scăderea interogărilor efectuate de bănci la ANAF pentru acordrea unui credit. Prin aceste interogări băncile verifică bonitatea clienţilor care cer credite. Iar în octombrie interogările au scăzut cu 40%, ceea ce arată că a venit gerul pe piaţa creditării mult prea devreme.

    Pe lângă valul patru de Covid, mult mai puternic decât aşteptările, şi creşterea inflaţiei, România se confruntă şi cu această criză politică care nu a adus nimic bun, ci dimpotrivă, a scăzut şi mai mult încrederea publicului în clasa politică şi în liderii noştri.

    Creşterea dobânzilor de către BNR este o certitudine, dar să vedem până la ce nivel, pentru că următoarele creşteri peste 2% vor intra în conflict deschis cu politicul.

    Mai ales că guvernul (să sperăm că vom avea unul) şi partidele trebuie să dea vina pe cineva pentru creşterea inflaţiei, pentru creşterea preţurilor, pentru scăderea puterii de cumpărare şi pentru reducerea motoarelor economiei.

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: De la boom la criză. BNR şi-a dat seama în ce direcţie se îndreaptă piaţa imobiliară şi ia primele măsuri

    In istoria ei, BNR a fost uneori cu un pas in urma timpurilor. Acum, in prisma experientei, se pare ca reprezentantii Bancii Centrale au reactionat prompt fata de evolutia pietei imobiliare. In consecinta, prima masura concreta a fost deja anuntata: BNR creşte masiv avansul la creditele de investiţii imobiliare. Vedeţi aici cât veţi plăti de acum

    Ce inseamna asta, in opinia mea ? 

    1. Creditarea va deveni mai costisituare pentru investitorii imobiliari speculativi, mai ales pentru cei care cumparau apartamente in vederea revanzarii sau inchirierii pe termen lung. De ce s-a intamplat acest lucru? Exasperati de faptul ca stau cu banii in banci fara sa castige nimic, multi romani care au venituri mari, s-au orientat spre achizitii de apartamente noi. Pentru ca nu se stie cum va evolua piata si in scopul prevenirii unei noi crize imobiliare, ca aceea din 2008/2009, BNR va pune piciorul in prag din ianuarie 2022. Si asta cred ca e doar inceputul.

    2. Bancile private sunt invitate sa fie mult mai prudente. Prin proiectul propus si masurile anuntate, BNR ofera bancherilor un nou reper de creditare. Evident ca nici o banca nu misca in fata indicatiilor pretioase ale Bancii Centrale si, in consecinta, va lua din timp masurile sugerate sau impuse. Toti clientii care incercau sa atinga limita superioara a creditarii bazate pe vechile conditii vor fi afectati si vor trebui sa-si recalculeze capitalul de investitii, in acord cu trendul pietei si noile costuri de investie. 

    3. BNR arata o noua persectiva investitorilor imobiliari privati, mult mai prudenta si conservatoare. Masura este menita sa traga un semnal de alarma clar si neechivoc asupra deteriorarii evolutiei profitabilitatii in domeniul imobiliar pe termen lung, respectiv segmentul rezidential. In opinia mea, BNR nu face altceva decat sa apere bancile private de cresterea portofoliului creditelor neperformante, in urmatorii ani. In acest sens, am scris si un articol recent: Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: După 2023, piaţa va fi inundată de apartamente goale sau nevandabile, din lipsă de chiriaşi sau cumpărători

    4. Loviti din toate partile, dezvoltatorii imobiliari vor trebui sa-si recalibreze afacerile in baza noilor conditii. Cu un cost al materialelor marit, cu potentiali clienti mai greu de convins sa investeasca si, mai ales, cu preturi adecvate noilor conditii de creditare, unii se vor adapta, altii nu. Oricum, au marja de manevra suficienta. Anuntati din timp si, as spune, chiar atentionati, antreprenorii din segmentul rezidential isi vor remodela afacerile si vor gasi solutii sa nu mai lucreze pe stoc, livrand apartamente numai la cerere si cu avansuri care sa le justifice lucrarile, pas cu pas.

    5. Statul este marele castigator al acestei masuri. De ce? Pentru ca se imprumuta de la bancile private si acestea vor avea mai multi bani disponibili spre a fi oferiti cu „generozitate” si riscuri zero. Daca ar fi imprumutat privatii cu o dobanda mai mare ar fi fost mai bine, dar mai riscant. Asa, BNR taie si spanzura ajutand statul prin masuri care conduc la un avantaj pentru sistemul bancar pe care-l „pastoreste”. In acest fel, tot poporul va fi mai linistit, se va construi mai putin, se va vinde in consecinta, se poate evita o nou criza majora pe segmentul rezidential.

    Urmeaza vremuri foarte interesante pe piata imobiliara. Dupa parerea mea, intrebarea nu este incotro merg preturile, ci ce vom face cu investitiile imobiliare rezidentiale in lucru si cele deja contractate, daca nu va avea cine sa le inchirieze. Poti sa detii multe proprietati, important este sa si faci un business cu ele.

    A avea este ok, a nu produce plus-valoare poate fi o problema.

  • Lira turcească atinge un minim istoric după ce Erdogan a demis oficiali ai băncii centrale. Moneda turcească a pierdut 59% din valoare faţă de dolar de la începutul anului 2018

    Lira turcească a atins un minim record după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a ordonat o nouă rundă de concedieri la banca centrală a ţării, relatează Financial Times.

    Într-un decret publicat noaptea târziu, la câteva ore după ce s-a întâlnit cu Sahap Kavcioglu, guvernatorul băncii, Erdogan a înlăturat doi viceguvernatori.

    Unul dintre ei, Ugur Namik Kucuk, a fost singurul membru al comitetului de politică monetară al băncii, format din şapte membri, care s-a opus reducerii ratei dobânzii care a şocat investitorii internaţionali luna trecută, potrivit a două surse familiarizate cu această chestiune.

    Kucuk s-a opus, de asemenea, politicii controversate de vânzare a rezervelor de valută ale băncii, într-o încercare sortită eşecului de a susţine lira. Politica a început la începutul anului 2019 şi a continuat până la sfârşitul anului trecut.

    Despre cel de-al doilea viceguvernator demis, Semih Tumen, se spunea că ar putea să-i succeadă lui Kavcioglu.

    Erdogan, care a condus Turcia timp de aproape două decenii, a obţinut un control fără precedent asupra băncii centrale în ultimii ani. Preşedintele, un adversar al ratelor ridicate ale dobânzilor, a intrat în conflict cu mai mulţi guvernatori în timp ce a încercat să acorde prioritate creşterii economic cu orice preţ – inclusiv al inflaţiei în creştere. El l-a demis pe şefi ai băncii centrale de trei ori de la jumătatea anului 2019, precum şi o serie de alţi oficiali.

    Abdullah Yavas, un membru de lungă durată al comitetului de politică monetară, care s-a confruntat cu critici în presa turcă pentru că locuia în SUA, a fost, de asemenea, demis de Erdogan miercuri seara.

    În tranzacţiile de peste noapte, lira, deja sub presiune din cauza dolarului american puternic şi a îngrijorărilor investitorilor cu privire la politica economică şi externă a Turciei, a scăzut cu 1%, la 9,19 lire pentru un dolar. Moneda a suferit câţiva ani de cădere, pierzând 59% din valoare faţă de dolar de la începutul anului 2018.

    Mulţi investitori străini şi-au retras deja banii din Turcia ca răspuns la ceea ce ei consideră a fi o politică neconvenţională şi imprevizibilă. Investitorii străini deţineau doar 6 miliarde de dolari în obligaţiuni guvernamentale la sfârşitul celui de-al doilea trimestru din 2021, potrivit datelor băncii centrale, comparativ cu 61,5 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă din 2013.

  • Jamie Dimon, şeful JPMorgan, avertizează: Este posibil ca Rezerva Federală să fie forţată să aplice măsuri drastice în 2022. Mă îndoiesc că oamenii vor mai spune în decembrie că inflaţia este tranzitorie

    Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan, cea mai puternică bancă din Statele Unite, a avertizat investitorii că Rezerva Federală ar fi forţată să aplice măsuri drastice începând cu anul viitor, în ciuda eforturilor băncii centrale de a tempera fricile cu privire la inflaţie şi ratele dobânzilor, scrie CNBC.

    Jerome Powell, preşedintele Fed, a sugerat deja că instituţia ar putea să înceapă să retragă până la finalul anului o parte din stimulentele monetare aplicate în timpul pandemiei.

    Astăzi, banca centrală va publica mult aşteptatele estimări cu privire la inflaţie şi ratele dobânzilor.

    Între timp, Jamie Dimon consideră că, dacă inflaţia din SUA se va menţine la un nivel ridicat în următoarele luni, Rezerva Federală ar putea acţiona rapid în acest sens.

    „Dacă inflaţia va fi atât de mare încât Rezerva Federală va fi nevoită să adopte alte măsuri economice tradiţionale, precum călcarea bruscă a pedalei de frână sau reducerea lichidităţii, vom vedea ulterior o reacţie masivă. Nu spun că se va întâmpla exact aşa, însă este posibil să facă acest lucru anul viitor. Fed nu poate fi proactiv în permanenţă. Uneori, trebuie să fie reactiv”, a afirmat Dimon.

    În prezent, marea incertitudine a instituţiei constă în fenomenul inflaţionist. Cele mai recente date arată că preţurile de consum din Statele Unite au crescut cu 5,3% între august 2020 şi august 2021, în scădere faţă de luna iulie, 5,4%, care a reprezentat maximul ultimilor 13 ani.

    Powell a argumentat că ultimele creşteri de preţuri sunt tranzitorii. Însă Dimon Spune că, dacă ritmul accelerat al inflaţiei va continua până în luna decembrie, autorităţile americane vor trebui să admită că o bună parte din creşteri vor rămâne în picioare pentru o lungă perioadă de timp.

    „Mă îndoiesc că, odată cu luna decembrie, oamenii vor spune că (inflaţia-n.r.) este tranzitorie, când deja se va fi manifestat de ceva timp. Consider că inflaţia a fost atât tranzitorie, cât şi pe termen lung – ceea ce nu este un dezastru”, a declarat Dimon, adăugând că temerile şi-ar pierde din intensitate în condiţiile în care creşterile globale se vor menţine la un nivel ridicat, în ciuda majorării preţurilor.

    Care sunt principalele temeri ale investitorilor americani

     

  • Cum arată perspectivele financiare ale afganilor, conform fostului guvernator al băncii centrale din ţară

    Oamenii din Afganistan se confruntă cu o serie „sumbră” de perspective economice, avertizează fostul şef al băncii centrale, adăugând că lipsa acută a dolarilor şi nivelul ridicat al inflaţiei vor continua să alimenteze valurile de cetăţeni care părăsesc ţara, notează Financial Times.

    Ajmal Ahmadi, care a părăsit Kabulul la sfârşitul săptămânii trecute, a declarat că Afganistanul se bazează masiv pe cantităţile de dolari care vin dinspre Statele Unite, însă numărul a scăzut extrem de rapid în ultimele săptămâni, fapt ce va conduce – cel mai probabil – la preţuri mai mari pentru alimente, urmând să se înăsprească gradul de controale asupra capitalului.

    „Cred că (oamenii-n.r.) subestimează impactul… Am trecut de faza militară şi intrăm în faza economică a impactului. Va fi cumplit din momentul în care oamenii nu vor putea să îşi acceseze fondurile aflate în sectorul bancar”, a declarat Ahmadi pentru publicaţia britanică.

    Economia afgană prezintă un deficit comercial ridicat şi este dependentă de cheltuielile militare, ajutoarele străine şi accesul la aproximativ 9 miliarde de dolari în rezerve valutare. Toate aceste surse au dispărut sau au început să se usuce, continuă Ahmadi, adăugând că standardele de viaţă vor scădea „semnificativ”.

    „Dacă sunteţi de părere că situaţia de la aeroport este gravă în momentul actual, cred că, pe termen mediu, veţi vedea fluxuri tot mai mari din Afganistan şi, din nefericire, dacă Europa sau alte ţari consideră că pot opri acest lucru, trebuie să ştie că nu pot.”

    Resursele Afganistanului, o miză de 1.000-3.000 de miliarde de dolari. La ce ar trebui să fie atenţi europenii

    Afganistanul avea 9 miliarde de dolari în rezerve valutare săptămâna trecută, însă majoritatea banilor se află închişi în depozite internaţionale care au fost ulterior îngheţate. Administraţia Biden a blocat accesul talibanilor la rezervele deţinute de banca centrală în băncile din SUA, iar numele mai multor membrii ai grupării islamiste se află deja pe lista de sacţiuni a autorităţilor americane.

    Miercuri, Fondul Monetar Internaţional a anunţat că va tăia accesul guvernului afgan la drepturi speciale de tragere, o formă de activ de rezervă care reprezintă echivalentul banilor recent emişi. Mişcarea a fost lansată cu doar câteva zile înainte ca talibanii să pună mâna pe aproape 500 de milioane de dolari.

    Trei sferturi din populaţia Afganistanului locuieşte în zone rurale, iar majoritatea băncilor sunt răspândite în doar trei oraşe mari, conform Băncii Mondiale

     

  • Veşti proaste pentru cei cu credite în lei. Ciprian Dascălu: Banca urmăreşte creşterea dobânzilor pe termen scurt

    Dobânzile la lei vor creşte pe în perioada următoare, majorarea fiind rezultatul efortului BNR de a reduce surplusul de lichiditate al băncilor din ţară. Această majorare a dobânzilor nu se va manifesta pe termen lung, ci până când inflaţia va putea fi controlată mai uşor de Banca Centrală.

    „Banca centrală a început operaţiuni de stabilizare a surplusului de lichiditate, prin care se urmăreşte ajustarea în sus a ratelor de dobândă pe termen scurt în proximitatea dobânzii de politică monetară. Practic putem să spunem că ciclul de întărire a început la început, dar cu menţiunea că această politică a băncii centrale din România de controlare a condiţiilor monetare prin managemenul lichidităţii oferă flexibilitatea în cazul în care şocul inflaţionist curent se va dovedi a fi tranzitoriu”, a declarat Ciprian Dascălu, economist-şef al BCR, la ZF Live.

  • Banca Centrală Europeană începe prima etapă pentru crearea unui euro digital, a cărui infrastructură ar folosi mai puţină energie decât Bitcoin. Ce presupune implementarea monedei

    Banca Centrală Europeană a făcut miercuri un pas major spre crearea unui euro digital, aprobând aşa numita „fază de investigaţie” care ar putea duce la implementarea unei monede virtuale în aproximativ zece ani, notează Bloomberg.

    Următorul pas va dura 24 de luni şi intenţionează să adreseze probleme cheie ale proceselor de dezvoltare şi distribuire, reiese dintr-o declaraţie a BCE.

    De asemenea, instituţia a spus că nu va anticipa „viitoarele decizii cu privire la posibila emitere a unui euro digital. În orice caz, un euro virtual va veni în completarea cash-ului, nu îl va înlocui”.

    Preşedintele BCE Christine Lagarde şi-a exprimat deja entuziasmul cu privire la moneda digitală a băncii centrale (CBDC), iar BCE a avertizat că lipsa implementării ar putea prejudicia autonomia monetară a blocului comunitar pe măsură ce furnizorii de plăţi, precum giganţii tech, continuă să câştige teren.

    Dacă BCE va lansa o monedă virtuală, cel mai probabil va urma exemplul setat de China, unde testele au început în câteva oraşe. Insulele din estul Caraibelor care împart o bancă centrală, precum Grenada şi St. Kitts şi Nevis, şi-au creat deja propriile lor versiuni. Între timp, Rezerva Federală (banca centrală a SUA) şi Banca Angliei şi-au arătat deja interesul în acest sens.

    „Au trecut deja nouă luni de când am publicat raportul de euro digital. Între timp, am efectuat mai multe analize, am căutat informaţii din partea cetăţenilor şi profesioniştilor, am realizat experimente, rezultatele fiind încurajatoare”, a adăugat Lagarde.

    Un euro digital, conform site-ului BCE, ar arăta „ca o bancnotă, însă în format virtual”. În realitate, o caracteristică importantă a monedelor şi bancnotelor – abilitatea de a efectua plăţi anonime în mediul offline – va fi extrem de greu de replicat.

    Banca suedeză Riksbank a declarat că monedele digitale vor trebui verificate de un creditor extern pentru a se evita falsificarea, situaţie ce ar compromite astfel statutul de anonimitate.

    BCE pare să fie recunoscut acest fapt, anunţând anul trecut că „eurosistemul ar câştiga cu uşurinţă încrederea cetăţenilor europeni ca instrument de plată în offline”, însă „anonimitatea ar putea fi scoasă din calcule”. Totodată, BCE a mai declarat că infrastructura pentru euro digital ar fi mai „verde” decât cea folosită de Bitcoin, folosind mai puţină energie prin comparaţie cu cea mai valoroasă criptomonedă din lume.

     

  • Un oficial de top al Fed, banca centrală americană, avertizează: Varianta Delta a coronavirusului reprezintă o ameninţare pentru recuperarea economiei globale

    Un oficial de top al Federal Reserve (Fed – banca centrală a SUA) spune că răspândirea variantei Delta şi ratele mici de vaccinare din unele părţi ale planetei ameninţă ritmul de recuperare al economiei mondiale, evidenţiind ridicarea treptată a suportului monetar pentru economia americană, potrivit Financial Times.

    „Cred că unul dintre cele mai mari riscuri constă în declararea unei victorii premature împotriva coronavirusului. Nu am scăpat de pandemie”, a declarat Mary Daly, preşedintele diviziei din San Francisco a Fed.

    Daly, membru al Comitetului Federal pentru Piaţă Liberă, notează eforturile de controlare a virusului din Japonia şi alte ţări. Numărul tot mai mare de infecţii şi ritmul încet al campaniilor de inoculare din alte state continuă să constrângă revenirea economică şi ar putea genera efecte negative asupra Statelor Unite, spune ea.

    Aşteptarea ca Fed să crească dobânzile de referinţă a dus la un val de scăderi pe bursele din toată lumea. Investitorii deja să vorbească despre o nouă etapă. Ce spun analiştii

    Declaraţiile lui Daly vin pe măsură ce randamentele bondurilor guvernamentale din SUA continuă să crească. Drept rezultat, randamentele titlurilor de trezorerie au scăzut considerabil, yieldul titlurilor pe 10 ani, un reper pentru costurile de finanţare la nivel pieţelor financiare mondiale, ajungând astfel la cel mai scăzut nivel din luna februarie. De asemenea, bursele globale au scăzut la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare de joi.

    Mai mulţi analişti au atribuit declinul de randamentelor titlurilor de trezorerie unor serii de factori tehnici. Însă există experţi care se tem că economia se va chinui să menţină ratele puternice de creştere din timpul redeschiderii, estimând între timp că ultimele creşteri ale inflaţiei vor dispărea destul de repede.

    „Ştirile au fost destul de bune în Statele Unite, însă nu putem spune acelaşi lucru despre ştirile la nivel global. Pieţele răspund la toţi aceşti factori, iar bineînţeles că acest lucru ar putea scădea randamentele”, explică reprezentatul Fed.

    Daly spune că nu există niciun dubiu că banca centrală va menţine planurile de politică monetară pe care le-a adoptat în august 2020, subliniind „păstrarea inflaţiei la 2%, aspect absolut obligatoriu” în contextul actual.