BusinessMagazin

Tag: atragere

  • Microgreens pregăteşte venirea la bursa de la Bucureşti. Compania antreprenorială atrage 500.000 de euro de la Vlad Popescu, Alex Cristescu şi Marius Alexe, administratori ai Norofert

    Fresh Microgreens, producător de microplante şi specialităţi culinare din România, pregăteşte listarea la bursa de la Bucureşti, prin intermediul unui plasament privat, urmat de intrarea la tranzacţionare pe piaţa AeRO în prima jumătate a anului 2022.

    Compania a atras 500.000 de euro de la Vlad Popescu, Alex Cristescu şi Marius Alexe, administratori ai producătorului de îngrăşăminte organice Norofert, sub forma unui împrumut convertibil prin care doar acţionarul majoritar va ceda din acţiuni.
    Microgreens este furnizor pentru industria HoReCa, cât şi pentru hypermarket-urile Metro, Carrefour, Kaufland. Compania activează de şapte ani pe piaţa din România.

    Compania a fost înfiinţată în septembrie 2014 de către Cristian Tudor, iar în ultimii trei ani s-a concentrat pe dezvoltarea de soluţii tehnologice pentru agricultură verticală şi pe cultivarea de alimente funcţionale fresh (salate, microplante). Potrivit reprezentanţilor companiei, Microgreens a avut în 2020 afaceri de 3,1 mil. lei şi un profit de 79.000 de lei. Pentru 2021, compania estimează 5,6 mil. lei afaceri şi 1,1 mil. lei profit.

    Cristian Tudor, 31 de ani, este CEO şi acţionarul majoritar al Fresh Microgreens. Potrivit datelor Confidas, Cristian Tudor controlează 95,23% din capitalul social.

    Compania va folosi aportul de capital pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie a echipamentelor de agricultură verticală şi pentru cercetare în domeniul microplantelor.

    Această linie de business va opera sub brandul „Plant’d”, prin care compania doreşte să devină un jucător important în Europa de Sud-Est si nu numai în domeniul soluţiilor la cheie de agricultură verticală indoor, atât pentru facilităţi de cultivare în spaţii comerciale, cu ajutorul microserelor cât şi pentru echipamente de cultivare industrială, special proiectate pentru depozite, centre de logistica sau fabrici de procesare.

    Vlad Popescu, 33 de ani, este CEO Norofert, a preluat compania de la tatăl său în 2015 şi a reuşit să o aducă în doar trei ani la nivelul de producător major de inputuri agricole ecologice pe piaţa europeană. La preţurile curente de tranzacţionare, Norofert are o capitalizare de circa 176 mil. lei.
    Marius Alexe, 37 de ani, este antreprenor în IT şi agricultură, este un investitor şi susţinător al startup-urilor şi companiilor de pe piaţa AeRO, unde deţine pachete minoritare la câteva companii listate în ultimii ani.

    Alex Cristescu, 31 de ani, este implicat în afacerile din domeniul imobiliar, având o experienţă de peste 10 ani în finanţarea, dezvoltarea şi operarea clădirilor din portofoliul propriu.

     

     

  • 2021, an record pentru investiţiile din Europa: Startup-urile fintech au atras 14 miliarde de euro în prima jumătate a anului

    Serviciile financiare şi startup-urile axate pe asigurări au devenit „perla coroanei” din segmentul tech al Europei, scrie Business Insider.

    O serie de schimbări de reglementare şi de piaţă a dus la o creştere rapidă a sectorului în ultimii ani, creând evaluări şi investitori mai mari decât oricând. 2021 a fost deja un an record pentru cele două industrii, care au primit împreună peste 14,3 miliarde de euro din partea investitorilor.

    Atât startup-urile de asigurări cât şi fintech-urile au raportat tranzacţii masive anul acesta. Gigantul suedez Klarna, cunoscut pentru modelul de business „cumpără acum, plăteşte mai târziu”, a încheiat o rundă de finanţări care a generat o evaluare de aproape 39 de miliarde de euro, cimentându-şi statutul de cea mai valoroasă companie privată din Europa.

    În mod similar, grupul german Wefox a ajuns la o evaluare de 3 miliarde de dolari după ce a încheiat cea mai mare serie de investiţii din rândurile firmelor tech de asigurări din Europa, în valoare de 550 de milioane de euro.

    În 2021, startup-urile tech de asigurări au strâns mai mult decât în întreg anul 2020, fiind strânşi 1,6 miliarde de euro în peste 52 de tranzacţii. Între timp, fintech-ul britanic Revolut urmăreşte să obţină investiţii care ar genera o evaluare de 20 de miliarde de dolari pentru companie, de la 5,5 miliarde anul trecut.

    Totuşi, evaluările unicornilor tech din Europa, estimate în prezent la 670 de miliarde de euro, au început să creeze un val de incertitudini în rândurile analiştilor, care se întreabă dacă avântul startup-urilor este sau nu sustenabil.

     

  • Florin Cîţu atrage atenţia: „Jumătate din localităţile din România au venituri mai mici decât costurile cu salariile”

    Premierul Florin Cîţu a declarat luni că este necesară o reformă în ceea ce priveşte cheltuielile la nivelul unităţilor administrativ teritoriale.

    Potrivit acestuia, în jumătate dintre UAT-uri, veniturile proprii sau chiar veniturile totale sunt mai mici decât costurile cu salariile şi spune că acest model nu este sustenabil.

    Declaraţia premierului a fost făcută în debutul Adunării Generale a Asociaţiei Municipiilor din România (AMR).

    „Astăzi, în România, sunt jumătate dintre unităţile administrativ-teritoriale unde veniturile proprii sau chiar veniturile totale sunt mai mici decât costurile cu salariile, de exemplu. Acesta nu este un model sustenabil şi trebuie să vedem cum găsim o soluţie aici. În acelaşi timp, rata de colectare, în foarte multe din UAT-uri, nu este unde ar trebui să fie şi aici putem să discutăm de ce unele dintre UAT-uri preferă să nu fie în ghişeul.ro sau alte sisteme care ar ajuta la colectare. (…) Am două lucruri pe care vreau să le discutăm – pentru că le-am discutat şi înainte. E vorba de o reformă a cheltuielilor – să ne uităm puţin la cheltuieli – şi bineînţeles la gradul de colectare”, a declarat Florin Cîţu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Noua strategie DIGI pentru a atrage clienţi: 50% reducere la abonamentul de mobil pentru cei care se portează

    Grupul de comunicaţii fixe şi mobile DIGI, controlat de miliardarul Zoltan Teszari din Oradea, a lansat o ofertă nouă pentru cei care se vor porta vara aceasta în reţeaua sa, noii clienţi pe segmentul de mobil având o reducere de 50% la abonament pe o perioadă de 4 luni, potrivit unui comunicat de presă al grupului. Campania, desfăşurată în perioada 5 iulie – 31 august 2021, se adresează atât noilor clienţi DIGI, cât şi celor existenţi, care sunt abonaţi la celelalte servicii DIGI –  internet, cablu TV sau telefonie fixă.

    În primele cinci luni ale acestui an, peste 277.300 de numere de telefonie mobilă s-au portat în reţeaua DIGI, grupul local de telecomunicaţii păstrându-şi astfel poziţia de lider la acest capitol. În cei aproape 13 ani de existenţă a serviciului de portabilitate, DIGI a ajuns la începutul lunii iunie a acestui an la peste 2,6 milioane de numere de telefonie mobilă portate.

    ”Piaţa portabilităţii mobile a crescut, din ianuarie până în mai 2021, cu 35% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi interval, portările de numere de telefonie mobilă în reţeaua DIGI au fost în creştere net superioară pieţei, cu 69% mai multe portări înregistrate în 2021 decât în acelaşi interval, anul trecut”, a declarat Cristian Ioniţă, director de marketing în cadrul grupului DIGI.  

    Actuala ofertă DIGI pentru portarea numărului de mobil este disponibilă din contul de client DIGI.ro, în punctele de prezenţă DIGI, prin apelarea serviciului de relaţii cu clienţi sau prin intermediul agenţilor de teren.

    Clienţii existenţi, inclusiv cei care au activate serviciile DIGI de internet fix, televiziune prin cablu sau telefonie fixă, au posibilitatea să contracteze această ofertă prin logarea în contul de client DIGI.ro, categoria „Mobil”, aleg abonamentul dorit, selectează opţiunea „Portare” şi urmează paşii pentru plasarea comenzii. Oferta se aplică la contractarea serviciului de telefonie mobilă pentru o perioadă de 24 luni, iar clienţii pot opta fie pentru o reducere din valoarea abonamentului de telefonie mobilă, fie pentru achiziţionarea unui telefon din portofoliul operatorului, în 24 rate DIGI şi cu avans zero.

    Clienţii noi care nu deţin încă un serviciu DIGI şi doresc să contracteze unul sau mai multe abonamente de telefonie mobilă DIGI Mobil Optim Nelimitat, pot accesa site-ul DIGI.ro, secţiunea „Mobil”, campania fiind disponibilă în homepage, sau pot opta pentru oricare dintre posibilităţile de contractare menţionate anterior.

    În funcţie de numărul de abonamente DIGI Mobil Optim Nelimitat active la aceeaşi adresă, preţul final al abonamentului poate varia între 3-5 euro/ lună. Abonamentul DIGI Optim Nelimitat inlcude minute nelimitate la nivel naţional, SMS-uri nelimitate în reţeaua DIGI, 3.000 de minute internaţionale şi date mobile nelimitate. Reţeaua mobilă DIGI are o acoperire de 99,5% din populaţia ţării cu servicii în tehnologia 3G (2G Ă 4G în anumite zone) şi de peste 98,1% din populaţie, la standarde 4G. De asemenea, în marile aglomerări urbane şi în mai multe zone cu trafic intens (Valea Prahovei şi litoralul românesc, zona Mamaia-Constanţa), DIGI a început, din 2019, dezvoltarea reţelei 5G. 

     

  • Guvernul vrea să atragă 15 investiţii de peste 500 mil. lei şi pune la bătaie 3,7 mld. lei printr-o nouă schemă de ajutoare de stat

    Ministerul de Finanţe a lansat o nouă schemă de ajutoare de stat pentru investiţii de peste 500 mil. lei, vizând atragerea a 15 proiecte de mari dimensiuni. Bugetul maxim al schemei este de 3,75 mld. lei (750 de milioane de euro), din care suma anuală este de 750 mil. lei (150 mil. euro).

    El este împărţit astfel: credite de angajament pentru emiterea de acorduri pentru finanţare pentru perioada 2021 – 2025 şi credite bugetare pentru plata ajutorului de stat pentru perioada 2022 – 2030.

    „Scopul prezentei hotărâri îl reprezintă instituirea unei scheme de ajutor de stat, (…) având ca obiectiv dezvoltarea regională prin realizarea de investiţii iniţiale pentru noi activităţi economice ale căror costuri eligibile sunt în valoare de cel puţin 500 milioane lei costând în demararea unei unităţi noi sau în diversificarea activităţii unei unităţi în sectoarele economice prevăzute în anexa nr. 1.”

    Dintre domeniile menţionate se numără fabricarea săpunurilor, detergenţilor şi a produselor de întreţinere, cosmetice şi de parfumerie; fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice; fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastică; metalurgia pulberilor; fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea echipamentelor electrice; fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor sau construcţia de nave şi bărci. Sunt în total enumerate 14 domenii.
    Plata ajutorului de stat se efectuează în perioada 2022 – 2030, în baza acordurilor pentru finanţare emise, în limita bugetului anual alocat schemei.

    Până acum, Ministerul Finanţelor a derulat, pe parcursul perioadei ce începe în 2007 şi durează până în prezent 7 scheme de ajutor de stat, emitând acorduri pentru finanţare în valoare de peste 1,2 mld. euro pentru susţinerea proiectelor de investiţii în valoare de peste 2,8 miliarde euro, care au generat aproximativ 33 mii de noi locuri de muncă, conform datelor comunicate.


     

  • Răspunsul Europei la aplicaţia Robinhood: Platforma germană de tranzacţionare Trade Republic atrage 900 mil. dolari de la investitori şi ajunge la o evaluare de 5,3 miliarde dolari

    Platforma germană de tranzacţionare Trade Republic a anunaţat că a strâns fonduri de 900 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare uriaşă care evaluează start-up-ul la 5,3 miliarde de dolari, scrie CNBC.

    Runda, seria C, a fost condusă de fondul american de tip venture capital Sequoia, cu sprijin suplimentar de la investitori noi precum TCV şi Thrive Capital. Acţionarii existenţi includ Accel, Founders Fund şi Creandum, care şi-au majorat deţinerile. Accel şi Founder Fund au participat şi la runda de finanţare seria B acum un an.

    Trade Republic este în esenţă un răspuns al Europei la aplicaţia Robinhood. Platforma permite utilizatorilor să tranzacţioneze acţiuni şi ETF-uri fără a plăti comision, câştigând bani dintr-o taxă fixă de 1 euro (1,22 dolari) percepută pe tranzacţie.

    La începutul acestui an, Trade Republic a adăugat un serviciu de criptomonede, lansând funcţia într-un moment în care preţurile bitcoin şi alte altor monede digitale înregistrau raliuri puternice.

    La fel ca Robinhood, Trade Republic a beneficiat de o creştere a interesului investitorilor de retail pentru burse. La începutul anului 2021, tranzacţionarea online a crescut pe fondul volatilităţii determinate de acţiuni precum GameStop sau altele promovate pe grupul de Reddit “WallStreetBets”.

    TR spune că europenii se apropie de pieţele financiare în timp ce se luptă să obţină o rentabilitate decentă a economiilor lor ca urmare a ratelor de dobândă foarte scăzute. Compania are acum peste 6 miliarde de euro active sub administrare.

    “50% dintre clienţii Trade Republic, respectiv peste 500.000 de persoane, nu au investit niciodată în viaţa lor pe pieţele de capital. Oferim oamenilor puterea de a începe să îşi clădească o avere, care le-a fost neglijată de băncile mari de prea mult timp, cu taxe mari şi produse opace”, a declarat cofondatorul Thomas Pischke.

    Fondată în 2015 în Berlin, Trade Republic a crescut rapid de-a lungul anilor şi are astăzi peste 1 milion de utilizatori în Germania, Franţa şi Austria. Compania are peste 400 de angajaţi şi a transmis că intenţionează să folosească sumele nou atrase pentru a dezvolta afacerea şi pentru a angaja mai mulţi oameni.

    Cea mai recentă infuzie de numerar face din Trade Republic unul dintre cele mai valoroase start-up-uri fintech din Europa, în contextul în care sectorul tehnologic a crescut dramatic pe continent în ultimul deceniu, iar anul 2020 a marcat un record în investiţii în start-up-uri europene.

  • Pandemia descentralizează spaţiile de logistică: companiile renunţă la spaţiile logistice regionale mari pentru depozite mici şi locale. România are şansa de atrage investiţii

    ♦ Vlad Mustaţă, Colliers: Dacă infrastructura se va dezvolta într-un ritm suficient de alert pentru a scurta timpul în care poate fi acoperită întreaga ţară avem şanse mari să atragem suprafeţe însemnate de spaţii logistice. Investiţiile în reabilitarea căilor feroviare sunt foarte importante.

    Pandemia a adus în zona de construcţii de spaţii de logistică o nouă tendinţă. Companiile încep să prefere spaţii mai mici, locale, în locul spaţiilor mari, regionale. Tendinţa se observă mai ales la companiile din retail/FMCG, a spus, pentru ZF, Vlad Mustaţă, Associate Industrial Agency la Colliers International.

    „Mai ales companiile active în Retail/FMCG îşi reconsideră strategia de acoperire a pieţei, iar tendinţa este de renunţare la depozitele regionale mari în favoarea unor depozite mai mici şi locale.  Astfel, descentralizarea s-ar putea să fie laitmotivul anului 2021”, a spus el.

    În aceste condiţii, noua tendinţă poate genera cereri noi de spaţii de logistică în România. Avantajul României este poziţia şi accesul la o piaţă suficient de mare:

    „Acest lucru poate genera cereri noi de spaţii logistice în România, o ţară care oferă acces la o piaţă suficient de mare şi are capacitatea de a acoperi şi livrări către Serbia, Bulgaria sau chiar Grecia, asigurând o conexiune bună cu celelalte depozite din Uniunea Europeană ale companiilor.”

    Astfel, România ar putea beneficia de relocarea sau reducerea spaţiilor de depozitare din Polonia sau Cehia prin deschiderea unor centre locale ale companiilor.

    „În sectoarele Retail şi FMCG tendinţa principală pentru 2021 este descentralizarea depozitelor regionale (renunţarea la/reducerea unităţilor din ţări precum Polonia şi Cehia) şi deschiderea unor centre locale. Procesul de sale and lease back a apărut mai frecvent în piaţă în 2020 şi poate fi o modalitate prin care companiile să poată debloca sume importante de bani.”

    Condiţia principală rămâne, însă, dezvoltarea infrastructurii, continuă Vlad Mustaţă, care adaugă că investiţiile în infrastructura feroviară sunt obligatorii, pentru că din ce în ce mai multe companii implementează politici de reducere a emisiilor de carbon, iar transportul feroviar este mai puţin poluant.

    „Dacă infrastructura se va dezvolta într-un ritm suficient de alert pentru a scurta timpul în care poate fi acoperită întreaga ţară avem şanse mari să atragem suprafeţe însemnate de spaţii logistice. Investiţiile în reabilitarea căilor feroviare sunt însă foarte importante, pentru că din ce în ce mai multe companii implementează politici pentru limitarea emisiilor de carbon, spre exemplu.”

    El apreciază că zona Transilvania ar putea prezenta atractivitate mare pentru investiţiile în spaţii de depozitare, datorită conectivităţii cu Vestul Europei.

    „O zonă precum Transilvania continuă să fie interesantă pentru că are o conectivitate foarte bună cu restul Europei, în special când vine vorba de companii din industria auto. De aici se poate livra în timp optim către fabricile din Ungaria, Cehia sau Polonia, dar şi către uzinele Ford şi Dacia din Craiova.”

    În ceea ce priveşte anul 2020 pentru zona de logistică, aproape toate şantierele dedicate construcţiilor logistice au fost oprite, în perioada martie-mai, ca urmare a restricţiilor impuse: „Lucrările au fost reluate începând cu jumătatea lunii mai, volumele de livrări estimate iniţial pentru 2020 fiind în mare parte realizate până la sfârşitul anului, şi probabil că în primele două trimestre din 2021 vor fi integral finalizate toate proiectele.”

    Creşterea cererilor pentru proiecte mai mari, de peste 15.000 de metri pătraţi – principalele motoare fiind sectoarele Retail şi FMCG, în mare parte prin componenta de e-commerce,  a făcut ca dezvoltatorii să construiască şi speculativ spaţii noi, în special în clădiri cu mai mulţi chiriaşi.

    „Cu alte cuvinte, chiriaşii pentru spaţii de peste 15.000 de metri pătraţi au devenit un fel de clienţi „ancoră”, care au determinat dezvoltatorii ca în planurile lor pentru 2021 să includă şi aproximativ 10% spaţii speculative. Sfârşitul lui 2020 a adus finalizarea câtorva proiecte mari, cu suprafeţe apropiate de 20.000 de metri pătraţi”, a mai spus Vlad Mustaţă.

    Aceste proiecte noi de clădiri, care sunt dedicate pentru a fi ocupate de către mai mulţi chiriaşi, sunt începute doar în momentul în care aproximativ 30-40% din viitoarele suprafeţe sunt deja pre-închiriate, iar livrarea se realizează în termen de cel mult un an de zile.

    Colliers International, companie cu afaceri globale de 3,5 mld. de dolari şi prezenţă în 68 de ţări, a tranzacţionat anul trecut 800.000 de metri pătraţi de spaţii logistice şi industriale.

    „E un volum record pentru ultimii 5 ani, poate chiar mai mult, şi poate fi justificat foarte uşor prin faptul ca multe contracte de închiriere încheiate în 2015 sau înainte de acest an au ajuns la maturitate. Astfel, o parte importantă din volumul total tranzacţionat sunt renegocieri”, explică Vlad Mustaţă.

    El spune că 2021 are potenţialul de a fi mai dinamic: „Spre exemplu, dezvoltatorii de proiecte de clădiri sunt acum interesaţi şi de domeniul logistic şi industrial, considerat o investiţie sigură din moment ce piaţa logistică şi industrială nu au fost afectată semnificativ de pandemie.”

     

  • UE aduce insectele mai aproape de farfuriile europenilor. Industria de miliarde de dolari care atrage atenţia unor gigani precum Nestle sau Cargill

    Insectele sunt cu un pas mai aproape de farfuriile europenilor, după ce autoritatea pentru supraveghere a alimentelor din Uniunea Europeană a decis că viermele de făină, larva gândacului cunoscut drept Tenebrio molitor sau mealworm, ar putea fi consumat fără probleme de oameni, atât în formă brută, cât şi sub formă de aditiv pudră, conform Bloomberg.

    Opinia emisă de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor reprezintă primul pas în drumul autorităţilor spre a aproba vânzarea de gustări, batoane proteice, fursecuri şi alte preparate care conţin insecte printre ingrediente.

    Decizia ar putea aduce un impuls şi pentru piaţa fermelor de insecte, în contextul în care o cercetare a firmei Arcluster estimează că aceasta va creşte de 10 ori până în 2025, când ar putea depăşi 4,1 miliarde de dolari la nivel global.

    Insectele ies în faţa în ultimii ani drept o sursă de proteină mai sustenabilă, datorită impactului redus pe care l-ar avea consumul asupra mediului, corelat cu valori nutritive ridicate. În acelaşi timp, piaţa a început să atragă finanţări semnificative şi atenţia unor gitnţi precum Nestle şi Cargill.

    „Practic, ne ajută să creăm o nouă sursă de proteine pentru întreaga lume într-un mod sustenabil. Suntem foarte mulţumiţi de calitatea nutritivă”, a declarat Helene Ziv, director în divizia de nutriţie din cadrul Cargill.

    Aceasta este prima analiză de risc asupra insectelor ca un nou aliment derulată de Autoritatea Europeană, care mai are încă 14 aplicaţii în curs de analiză – de la greieri până la lăcuste.

    Aprobarea în curs de aşteptare a viermelui de făină va aduce oportunităţi în piaţă, este de părere Andrea Germini, liderul echipei responsabile pentru noile alimente din cadrul Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor.

    Autoritatea a mai atras atenţia şi asupra faptului că ar putea exista reacţii alergice la unele persoane.

  • Fondatorul UNTOLD a investit într-un proiect de tehnologie evaluat la aproape 4 mil. euro care a atras deja o finanţare de 350.000 euro de la Early Game Ventures şi AROBS

    ​Bogdan Buta, fondatorul festivalurilor de muzică UNTOLD, a investit 500.000 euro în dezvoltarea unei aplicaţii mobile pentru experienţe, proiectul, realizat împreună cu Sveatoslav Veaceslav Vizitiu, cofondator al platformei AI de sănătate pentru copii şi părinţi Wello, reuşind să atragă deja şi o finanţare de tip pre-seed în valoare de 350.000 euro. Finanţarea a fost atrasă de la Voicu Oprean, fondatorul companiei de software din Cluj-Napoca AROBS şi de la fondul local de investiţii Early Game Ventures, aplicaţia, numită Extasy, fiind evaluată la aproape 4 milioane de euro înainte de obţinerea investiţiei. Din partea fondului de investiţii, tranzacţia a fost asistată juridic de către echipa DLA Piper (Ciprian Frandes şi Cristina Bucur), iar din partea fondatorilor de către Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii (Bogdan Hâlcu şi Horia Ispaş).

    “Puţini ştiu despre mine că eu am terminat facultatea de Automatică şi Calculatoare, în Cluj-Napoca, aşa că discuţiile despre software development nu îmi sunt străine. Am avut de-al lungul timpului mai multe idei, însă am preferat să mă concentrez pe dezvoltarea UNTOLD, în acel moment. Acum însă consider că este momentul oportun să lansăm această aplicaţie care, spunem noi, va revoluţiona la nivel global tot ce înseamnă zona de experi-enţe”, a explicat Bogdan Buta.

    Prin intermediul aplicaţiei mobile Extasy, utilizatorilor vor putea găsi şi cumpăra experienţe inedite cum ar fi săritul cu paraşuta, bilete la concerte, sedinţe de pilotat avionul, ş.a.m.d.

    Experienţele vor fi atât locale, adică utilizatorii le vor putea explora în oraşul natal, dar şi internaţionale. Aplicaţia va avea şi o componentă de finanţare, în parteneriat cu Grupul Financiar Banca Transilvania, prin care cei care îşi doresc să achiziţioneze o experienţă extravagantă, dar costisitoare, să poată accesa şi primi un împrumut, totul direct în aplicaţie.

    “Am întâlnit de multe ori idea unei platforme care oferă posibilitatea de a rezerva şi a cumpăra experienţe, dar de fiecare dată am decis să nu investim. Motivele au fost multe, de la fragmentarea prea mare a pieţei furnizorilor de experienţe sau gradul mic de tehnologizare al acestora până la lipsa unei strategii eficiente de go to market. Dar ceea ce ne-a făcut mereu să spunem Nu a fost abordarea acestei idei din perspectiva industriei de turism. Deşi uriaşă ca volume, industria de turism se caracterizează printr-o frecvenţă mică de cumpărare; în general nimeni nu îşi ia vacanţă decât de câteva ori pe an, deci nici nu îşi cumpără bilete de avion săptămânal. Extasy abordează idea unui marketplace de experienţe şi activităţi dintr-o altă perspectivă, mutând-o din industria de travel în cea de entertainment. De asemenea, Bogdan Buta vine cu experienţa lui dovedită în marketingul dedicat generaţiilor tinere, ceea ce ne-a convins că Extasy îşi merită locul în portofoliul Early Game”, a explicat Cristian Munteanu, Managing Partner Early Game Ventures.

     

    În acest moment, aplicaţia este dezvoltată la nivel BETA şi va putea fi testată doar de câţiva utilizatori.

     

    “Orice antreprenor din zona de tehnologie ştie că cea mai bună perioadă pentru a dezvolta şi testa aplicaţii sau module noi este când industria pentru care creăm aplicaţia sau platforma este în pauză. Deci, a investi în aplicaţia de experienţe – Extasy – într-o perioadă în care suntem restricţionaţi în mişcări, mi s-a părut mai mult decît oportun. Să nu uităm că millenials – generaţia Y caută experienţe, este în centrul culturii lor şi produsul lansat azi exact acest lucru va oferi”, a declarat Voicu Oprean, fondatorul AROBS.

     

    În martie 2021, aplciaţia Extasy se va lansa oficial în câteva oraşe din ţară, urmând ca, până la finalul anului 2021, să cuprindă toate oraşele din România. În 2022, fondatorul intenţionează să o extindă în Europa şi în America.

    “În 3 ani, ne-am propus ca aceasta să fie utilizată la nivel global. Consider că acest proiect are potenţial real să devină următorul unicorn al României”, a punctat Bogdan Buta.

     

  • România are nevoie de Schengen şi infrastructură rutieră şi feroviară modernă pentru a atrage investiţii

    Dincolo de nevoia de infra­struc­tură modernă, România are nevoie de a intra cât mai rapid în spaţiul Schengen, atât pentru a valorifica portul Constan­ţa, cât şi pentru a putea exporta mai rapid maşinile produse de Ford la Craiova şi de Dacia la Mioveni.

    „Punctele tari ale industriei noastre sunt cele legate de creşterea segmentului de e-commerce. Punctele slabe sunt restanţele la infrastructură, la capitolul de predictibilitate şi transparenţă pe acele acte de administraţie publică şi locală. România are nevoie de un plan naţional cadastral din perspectiva tehno­lo­giei şi a digitalizării. România are nevoie de in­trarea în spaţiul Schengen pentru a des­cătuşa potenţialul portului Constanţa, unde România pierde un volum de 10 mi­lioa­ne de cont­ainere care sunt rerutate către porturile Koper din Slovenia sau Rijeka din Croaţia“, a declarat Sorin Preda, CEO al Global Vision, unul dintre cei mai activi dezvoltatori de spaţii in­dustriale de pe piaţa locală, în cadrul videoconferinţei ZF Trans­port, Logistics & Automotive Summit 2020, realizată în parteneriat cu Global Vision, Element Industrial, P3 Logistic Parks, MHS Truck & Bus, International Alexander Holding şi Cushman & Wakefield Echinox.

    Anul acesta piaţa spaţiilor logistice şi industriale de pe piaţa locală vor trece în premieră de pragul de 5 milioane de metri pătraţi pe măsură ce dezvoltările şi închirierile au accelerat în 2020, industrialul devenind noul star al pieţei imobiliare locale.

    „România este o ţară în continuă dezvoltare şi estimăm, chiar dacă avem în prezent pandemie şi anul viitor este destul de incert, o creştere moderată. Dacă ne uităm la evoluţia din 2014-2015 până acum, în următorii zece ani  avem şansa de a ajunge la 8-9 mil mp şi să depăşim anumite pieţe precum Cehia“, a explicat Andrei Brînzea, Partner, Land and Industrial în cadrul companiei Cushman&Wakefield Echinox.

    El este de părere că există tendinţe care vor accelera, precum dezvoltarea serviciilor de curierat rapid sau dezvoltarea de huburi logistice pe suprafeţe mici.

    Dincolo de logistică şi depozitare, miza o reprezintă atragerea de noi unităţi de producţie în România, în contextul în care sunt companii care vor să relocheze producţia dinspre Asia sau chiar Marea Britanie în contextul Brexitului.