BusinessMagazin

Tag: atragere

  • BREAKING: Guvernul Ciucă iese din nou pe pieţele externe pentru a se a împrumuta. La început de ianuarie a atras suma record de 4 mld. dolari de la investitori. Acum redeschide două emisiuni

    Guvernul Ciucă, prin Ministerul Finanţelor, a ieşit luni pe pieţele externe pentru a se finanţa prin redeschiderea a două emisiuni de obligaţiuni în euro, una scadentă pe 27 septembrie 2026 iar cealaltă pe 27 septembrie 2029, fiind vorba de o reemitere de obligaţiuni, ceea ce analişti descriu ca “tap issue”, adică emiterea de bonduri pe ISIN-urile deja existente.

    În finanţarea scadentă în septembrie 2027 şi care are o dobândă de 5% pe an, Guvernul a atras 750 mil. euro şi alte 850 mil. euro pentru cealălată la o dobândă de 6,25% pe an. Acum, potrivit datelor din platforma Bloomberg, dobânzile sunt formate din midswap plus 195 puncte de bază, respectiv midswap plus 340 puncte de bază. Sumele finale urmează a fi publicate spre seară, atunci când Guvernul va analiza interesul investitorilor.

    Prin această reemitere de bonduri, Guvernul majorează sumele atrase de la investitori pe structura iniţială a celor două emisiuni de obligaţiuni şi poate emite cu primă faţă de cuponul iniţial. Poate de exemplu să atragă până la 2 mld. euro din emisiunea de 750 mil. euro.

    Un bancher consultat de ZF spune că în general se emite între 1,5 mld. euro – 2,25 mld. euro pe un ISIN. Aranjorii emisiunii sunt Citi, Erste, HSBC, JP Morgan.

    “Dacă exista interes este posibil să atragă pe cele 2 ISIN-uri undeva între 2-3 MLD EUR pentru a asigura aproape tot necesarul de finanţat în FX prin emisiuni pe pieţe internaţionale vs ce au în plan pe anul acesta”, spune bancherul.

    La început de ianuarie 2023, Guvernul a atras 4 mld. dolari în prima emisiune de eurobonduri din acest an. Interesul investitorilor a fost de circa 11 mld. dolari

    În anul 2023 necesarul brut de finanţare la nivel guvernamental este de aproximativ 160 miliarde lei, la care se adaugă necesarul de refinanţare a instrumentelor de cash management, volumul împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanţelor de pe pieţele interne şi externe fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 4,40% din PIB (aproximativ 68 mld. lei) precum şi de volumul datoriei de refinanţat în anul 2023, în sumă de cca 92 mld. lei.

    Se estimează că deficitul bugetar se va finanţa în proporţie de cca 30% din surse interne şi de 70% din surse externe.

  • Oraşul din România care nu se mai opreşte din dezvoltare şi care tocmai a anunţat ca a atras o finanţare europeană de peste 16 milioane pentru a îmbunătăţi transportul în comun

    Primăria Oradea a atras o finanţare europeană de peste 16 mil. euro pentru achiziţionarea a şapte tramvaie

    Primăria Oradea a accesat un proiect european de aproximativ 79,8 mil. lei (16,2 mil. euro), finanţat în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru achiziţionarea a şapte tramvaie şi amenajarea a 45 de staţii de încărcare pentru vehicule electrice. Proiectul ’’Modernizarea flotei de tramvaie la nivelul municipiului Oradea – etapa 1’’, a fost depus spre finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Componenta C10 – Fondul local, Operaţiunea 1.1 – Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public, de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.  

    Valoarea unitară a unui tramvai este de 8.785.612,99 lei (fără TVA), respectiv 1.784.714,28 euro (fără TVA), în conformitate cu studiul de oportunitate, în timp ce valoarea unitară a unei staţii de încărcare pentru vehicule electrice este de 123.067,50 lei (fără TVA), respectiv 25.000 de euro (fără TVA). Rata de finanţare din PNRR este de 100%. În ultimii doi ani, municipiul Oradea a achiziţionat 20 de tramvaie şi 22 de autobuze noi şi a inaugurat linia nouă de tramvai dintre Calea Aradului – Ceyrat – Cantemir. 

     

     

     

  • Cu subvenţii de stat generoase, Ungaria continuă să atragă investiţii masive în industria auto

    În cadrul celei mai mari inves­tiţii străine din istoria Ungariei, producătorul chinez de baterii CATL va cheltui 3.000 miliarde de forinţi (7,5 miliarde de euro) pentru a-şi construi a doua fabrică din Europa, în Debreţin, estul Ungariei, a anunţat ministrul maghiar al aface­rilor externe, Peter Szijjarto, potrivit Daily News Hungary.

    Una dintre cele mai mari inves­tiţii greenfield din Europa din ulti­mul deceniu, proiectul va crea apro­ximativ 9.000 de locuri de muncă, a specificat Szijjarto.

    Investiţia va beneficia de finan­ţare din partea statului, detaliile urmând să fie anunţate în scurt timp, a adăugat acesta.

    Graţie subvenţiilor de stat de milioane de euro, Ungaria a atras deja investiţii în domeniul bateriilor pentru maşini electrice din partea companiei coreene SK, care constru­ieşte două fabrici pe plan local, şi SDI. GS Yuasa din Japonia produce de asemenea baterii în Ungaria. BMW construieşte o fabrică în Debreţin care va produce în principal auto­vehicule electrice.

    Investiţia CATL este de trei ori mai mare decât cea mai mare investi­ţie anterioară din Ungaria, cea a SK. Compania sud-coreeană intenţionea­ză să investească 2,29 miliarde de dolari într-o fabrică de 30 GWh în Ivancsa.

    Anterior investiţiei CATL, Ungaria era a doua cea mai populară destinaţie pentru producătorii străini de baterii după Germania, atrăgând proiecte de 5,4 miliarde de dolari din 2016, potrivit fDi Markets.

    Potrivit lui Evan Hartley, analist la Benchmark Mineral Intelligence, Ungaria a devenit locaţia preferată a acestor producători, ţara oferind „for­ţă de muncă şi terenuri mai ieftine comparativ cu Europa Occi­dentală“ şi subvenţii generoase.

    În martie 2022, pachetul de sub­venţii de 209 milioane de euro pentru fabrica SK a fost aprobat de Comisia Europeană.

    Şi marii producători auto străini au beneficiat de subvenţii masive din partea statului maghiar.

    În vara anului trecut, Mercedes anunţa că-şi va extinde fabrica din Ungaria cu noi linii de producţie într-o investiţie de 400 miliarde de forinţi (998 milioane de euro). Inves­tiţia a beneficiat de un grant de 14 mi­li­arde de forinţi (35 milioane de euro) din partea statului ungar.

    Constructorul auto german Daimler lansa în octombrie anul trecut producţia de maşini electrice în Kecskemet, cu această ocazie Szijjarto anunţând că guvernul a contribuit cu o finanţare de 15 miliarde de forinţi (40 milioane de euro) pentru investiţia de 50 miliarde de forinţi.

    În iulie 2016, Comisia Europeană dădea undă verde unui ajutor de stat de 133 milioane de euro din partea Ungariei pentru Audi Hungaria Motor Kft.

    Revenind la investiţia CATL, ministrul Szijjarto a remarcat că bateriile înregistrează o cerere ridicată în condiţiile în care cei mai mari trei constructori auto germani, Audi, BMW şi Mercedes au toţi fabrici în Ungaria.

    Ungaria a reuşit să atragă investiţii masive în pofida mediului economic dificil actual, a subliniat acesta.

    Industria auto a crescut de 2,5 ori în Ungaria din 2010, valoarea producţiei acesteia atingând 9.500 miliarde de forinţi în 2021, a arătat acesta. Politica Ungariei de deschidere către est, atacată agresiv, a dat roade, potrivit oficialului ungar.

     

     

  • De ce România nu atrage investiţii de miliarde de euro? Miniştrii aleg să meargă la zile de naştere, premierii vor să discute pe telefon, iar preşedintele nu se implică. Erdogan a mers cu tot guvernul

    Investiţiile de miliarde de euro pot fi atrase doar cu implica­rea directă a preşedintelui, premierului şi între­gului guvern, lupta pentru acestea fiind „pe viaţă şi moarte“ la nivel regional, explică în premieră un repre­zentant al unor autorităţi locale.

    În timp ce în România miniştrii aleg să meargă la zile de naştere şi nu la întâlniri cu investitori sau premieri care intră prin telefon în întâlniri oficiale, Turcia, una dintre cele mai mari economii din Europa şi din lume, nu îşi permite să piardă vreo investiţie, iar preşedintele Erdogan a „aliniat“ guvernul în faţa investitorilor pentru discuţii concrete. „Este o concurenţă fără milă pentru investiţii, este care pe care. Au fost investitori mari, foarte mari, care căutau aici 1.000 de hectare, dar care au optat pentru Debrecen spre exemplu, pentru că acolo au primit ajutoare consistente, pentru că discuţiile nu au fost doar la nivel local“, a spus Andrei Ando, preşedintele consi­liului de administraţie al Zonei Libere Curtici-Arad, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF&CEC Bank.

    „Când un investitor vine pe 1.000 de hectare a intrat pe fir imediat guvernul maghiar care a venit să dubleze efortul autorităţilor locale pentru a-i convinge că Ungaria este un teren propice pentru investiţii.“ El a explicat că autorităţile din Arad s-au confruntat cu mai multe situaţii în care nu a existat susţinerea necesară pentru a continua discuţiile pentru atragerea investitorilor.

    “Sunt multe companii chinezeşti care au venit aici, noi am fost în China inclusiv cu preşedintele de CJ, iar la una din discuţii a fost inclusiv discutată posibila preluare a aeroportului internaţional din Arad e către Air Hainan, iar la discuţii era aşteptat aşteptat şi ministrul transporturilor de atunci, iar el a fost anunţat şi oficialităţilor chineze. Dar pentru că a fost o zi de naştere a unui alt membru al guvernului, ministrul nu a mai venit iar noi am fost descalificaţi”.

    O altă discuţie a vizat atragerea unui constructor auto. “Au venit aici, i-am primit. Investiţia era de peste un miliard de euro, cu 6.000 de locuri de muncă, dezvoltare pe 600 de hectare. Am pregătit toţi directorii din Arad, directori de regionale din Timişoara. A intrat prin telefon şi Florin Cîţu, premierul de atunci, pentru a da asigurări că investiţia e luată în serios. Din România au plecat în Turcia. Acolo au fost primiţi de preşedintele Erdogan, care în locul directorilor de judeţ a pus guvernul, pe toţi directorii de agenţii din Turcia şi le-a promis că statul turc va cumpăra câteva mii de maşini anual. Ulterior noi nu am mai fost contactaţi pentru continuare discuţiilor deoarece au ales Turcia”, a spus Andrei Ando.

     

  • Frumuseţea locurilor din România atrage din nou atenţia întregii lumi. Ce loc din ţara noastră se află într-un top alături de cele mai frumoase locuri din lume

    Jurnaliştii de la CNN fac o analogie cu Grand Tourul din trecut, care era o călătorie pentru bărbaţii cu un anumit statut, între secolele XVII şi XIX, pentru a le arăta ce are Europa mai bun de oferit după ce aceştia au împlinit 21 de ani. 

    Chiar dacă mărirea preţurilor marchează şi ambiţiile călătorilor prezentului – e nevoie de un anumit confort financiar pentru a călători zilele acestea – după o pauză de doi ani, oamenii sunt dornici să descopere noi destinaţii. 
     
    Pe lista jurnaliştilor de la CNN se află 17 locuri – unele ultracunoscute, altele pe cale să fie descoperite. Pe această listă se află şi  Munţii Apuseni: „Parte din vestul munţilor Carpaţi din Transilvania, zona Apuseni este ideală pentru o pauză de vară, cu temperaturi scăzute şi cărări neaglomerate prin pământuri antice şi stânci din calcar. Lupi şi urşi bruni împânzesc aceste dealuri, deşi e nevoie de răbdare şi de un ochi vigilent pentru a-i observa. Cei pasionaţi de căţărări pot încerca mai multe trasee amenajate care se întind de-a lungul malului râului din satul Vadu Crişului”. 
     
    Alături de munţii Apuseni, în lista selectată de CNN se află şi destinaţii precum Insulele Lofoten din Norvegia, oraşul Ephesus din Turcia, Avignon – în Franţa, Lisabona – Portugalia, Peninsula Dingle din Irlanda, oraşul Plovdiv din Bulgaria, Pompeii (Italia), Atena (Grecia), Salzburg (Austria), Henne Strand (Danemarca), Bruges (Belgia), Dusseldorf (Germania), Wroclaw (Polonia), Groningen (Olanda), parcul naţional Cairngorms din Scoţia. 
     

  • România atrage din nou atenţia presei internaţionale şi este inclusă pe o listă a celor mai frumoase destinaţii turistice din Europa. Ce loc recomandă jurnaliştii de la CNN

    Jurnaliştii de la CNN fac o analogie cu Grand Tourul din trecut, care era o călătorie pentru bărbaţii cu un anumit statut, între secolele XVII şi XIX, pentru a le arăta ce are Europa mai bun de oferit după ce aceştia au împlinit 21 de ani. 

    Chiar dacă mărirea preţurilor marchează şi ambiţiile călătorilor prezentului – e nevoie de un anumit confort financiar pentru a călători zilele acestea – după o pauză de doi ani, oamenii sunt dornici să descopere noi destinaţii. 

     

    Pe lista jurnaliştilor de la CNN se află 17 locuri – unele ultracunoscute, altele pe cale să fie descoperite. Pe această listă se află şi  Munţii Apuseni: „Parte din vestul munţilor Carpaţi din Transilvania, zona Apuseni este ideală pentru o pauză de vară, cu temperaturi scăzute şi cărări neaglomerate prin pământuri antice şi stânci din calcar. Lupi şi urşi bruni împânzesc aceste dealuri, deşi e nevoie de răbdare şi de un ochi vigilent pentru a-i observa. Cei pasionaţi de căţărări pot încerca mai multe trasee amenajate care se întind de-a lungul malului râului din satul Vadu Crişului”. 

     

    Alături de munţii Apuseni, în lista selectată de CNN se află şi destinaţii precum Insulele Lofoten din Norvegia, oraşul Ephesus din Turcia, Avignon – în Franţa, Lisabona – Portugalia, Peninsula Dingle din Irlanda, oraşul Plovdiv din Bulgaria, Pompeii (Italia), Atena (Grecia), Salzburg (Austria), Henne Strand (Danemarca), Bruges (Belgia), Dusseldorf (Germania), Wroclaw (Polonia), Groningen (Olanda), parcul naţional Cairngorms din Scoţia. 

     

  • Oraşul din România care nu se mai opreşte din dezvoltare. Un gigant internaţional anunţă o investiţie de 125 mil. euro, care va crea şi sute de locuri de muncă

    Compania Andreas STIHL Power Tools SRL, companie subsidiară a holdingului Andreas STIHL AG&Co. KG. din Germania, intenţionează să construiască in Oradea, in Parcul Industrial Euobusiness I, din str. Borşului, o nouă locaţie de producţie in valoare de 125 mil. euro, pe o suprafaţă de teren de aproximativ 147.000 mp.

    Această investiţie se va realiza etapizat si a rezultat in urma unor negocieri directe, reprezentând cea mai importantă investitie de la infiinţarea Agenţiei de Dezvoltare Locală Oradea SA. până in prezent.

    Contractul privind investiţia s-a semnat azi, 28.06.2022, de către reprezentanţii Primăriei Municipiului Oradea, reprezentanţii Societăţii ADLO SA., respectiv reprezentanţii Societăţii Andreas STIHL Power Tools SRL.

    Compania STIHL activează in domeniul fabricării de echipamente electrice pentru exterior, pentru profesionişti si consumatori exigenti, şi şi-a exprimat intenţia de a desfăşura in Parcul industrial EBP I activităţile specifice domeniului de activitate şi a oricăror altor activităţi conforme cu Regulamentul de funcţionare al parcului industrial.

    Compania preconizează inceperea producţiei in Oradea la jumătatea anului 2024, urmând a genera pentru inceput un număr de 150 de locuri de muncă.

    ” Aceasta reprezintă o investiţie strategică pentru municipiul Oradea. Conceptul de business promovat, facilităţile oferite investitorilor dar şi buna colaborare dintre mediul public si cel privat au avut un rol esenţial in evoluţia si dezvoltarea economică a municipiului Oradea. ADLO s-a dovedit a fi un model de succes, respectiv un catalizator al dezvoltării economice al judetului Bihor, atingând un total de investitii atrase până in prezent de 0,55 miliarde Euro” a declarat primarul municipiului Oradea Florin Birta.

    Reprezentanţii companiei STIHL au ales Oradea datorită poziţionării geografice.

    „STIHL realizează o mare parte din vânzările sale de baterii în regiunea europeană. Oraşul Oradea ne-a convins nu doar prin conectarea optimă la pieţele care sunt importante pentru noi, ci şi prin infrastructura dezvoltată corect şi condiţiile economice bune”, a declarat Martin Schwarz, membru executiv STIHL pe producţie şi achiziţii.

    Această investiţie reprezintă incă o dovadă a deschiderii si efortului depus de municipalitate in dezvoltarea infrastructurii oraşului şi a facilităţilor oferite, acesta fiind un factor decisiv pentru investitori, atât in ceea ce priveşte serviciile oferite precum şi datorită proiectelor dezvoltate de către ADLO din ultimii ani.

    ”Suntem recunoscători pentru buna colaborare şi dorim să mulţumim pe această cale Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR N-V) pentru recomandarea parcurilor industriale din Oradea investitorilor străini”, a spus Alina Silaghi director general ADLO S.A.

     

  • Ucraina atrage atenţia privind o posibilă epidemie de holeră în Mariupol

    Un consilier al primarului oraşului portuar Mariupol a declarat marţi că apa potabilă a fost contaminată de gunoaie şi cadavre în descompunere după luni de asediu şi atrage atenţia cu privire la o posibilă epidemie de holeră în oraşul ocupat de ruşi, potrivit NBC News.

    Mariupol, oraşul ucrainean bombardat fără încetare şi asediat de forţele ruseşti timp de luni de zile, s-ar putea confrunta cu o epidemie mortală de holeră, au avertizat oficialii locali citaţi de NBC News.

    Un consilier al primarului oraşului portuar ocupat a declarat marţi că apa potabilă a fost contaminată de gunoaie şi cadavre în descompunere, crescând riscul unei epidemii de holeră.

    „Cuvântul <holeră> nu vine doar de la noi acum, ci şi din interiorul oraşului”, a declarat Petro Andriushchenko la televiziunea ucraineană.

    El a adăugat că oficialii oraşului au primit informaţii potrivit cărora un oraş rusesc din apropiere, aflat peste graniţă, pregăteşte unităţi de boli infecţioase în cazul unei epidemii de holeră care ar putea afecta trupele ruseşti din Mariupol.

    „Deci, într-adevăr, această ameninţare nu este recunoscută doar de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de noi, ci şi de ocupanţi”, a spus el.

    Într-un alt interviu televizat marţi, Andriuşcenko a declarat că autorităţile ruse care controlează Mariupol au închis efectiv oraşul şi au introdus o carantină autoimpusă.

    „Situaţia este cu adevărat destul de periculoasă”, a spus el, adăugând că speră că ruşii vor permite intrarea în oraş a experţilor epidemiologici, ucraineni sau internaţionali, pentru a ajuta la controlul situaţiei de acolo.

    NBC News precizează că nu a putut confirma în mod independent afirmaţiile lui Andriuşcenko.

    Acestea au venit după ce consiliul municipal din Mariupol a avertizat săptămâna trecută că portul de la Marea Azov este în pragul unei creşteri a numărului de boli infecţioase. Acesta a declarat săptămâna aceasta că oraşul „se îneacă literalmente în gunoaie şi ape uzate”, deoarece sistemele sale centrale de alimentare cu apă şi de canalizare au fost oprite. Căldura de vară a grăbit descompunerea a mii de cadavre aflate sub dărâmături, ceea ce a agravat problema, a spus acesta.

    Vineri, consiliul l-a citat pe primarul din Mariupol, Vadim Boichenko, care a declarat că zeci de mii de oameni din oraşul devastat ar putea muri de dizenterie şi holeră.

  • Piaţa locală de muncă încearcă să se adapteze la trendurile internaţionale: România vrea să atragă nomazii digitali cu scutiri de la plata impozitelor

    ♦ Andreea Gheorghe, Nestlers: „Condiţia financiară pentru ca o persoană să fie considerată nomad digital este să aibă minimum un salariu lunar brut de aproximativ 3.600 euro.  Practic, impactul din punct de vedere bugetar al adoptării acestui proiect pentru primele 6 luni este de 8.964 euro“ ♦ Sorina Faier, Elite Searchers: „Economia şi piaţa muncii trebuie să fie flexibilă şi să ţină pasul cu noile realităţi.“ ♦ Elena Antoneac, Xpath Global: „România a fost introdusă într-un ranking global că fiind a treia cea mai bună ţară de locuit pentru nomazii digitali. Din păcate, România nu ştie să se promoveze la nivel global.“

    Deputatele Diana Buzoianu de la USR şi Gabriela Horga (PNL) au depus un proiect de lege prin care vor să clarifice regimul fiscal al nomazilor digitali, adică străinii care vin să călătorească în România pentru o perioadă mai mare de timp şi care lucrează de la distanţă pentru o companie din afara UE.

    Practic, proiectul de lege propune trei modificări, valabile pentru primele 6 luni de şedere a nomazilor digitali in România: scutirea de la plata impozitului pentru veniturile din afara României, scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale, respectiv a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate şi stabilirea regimului juridic fiscal al nomadului digital, adică nomadul digital va fi considerat rezident fiscal doar dacă şederea sa în România depăşeşte durata de 183 de zile. 

    Andreea Gheorghe, managing partner în cadrul Nestlers Group, o companie care oferă servicii de mobilitate globală, afirmă că dacă salariile nomazilor digitali sunt suportate de companii nerezidente fiscal în România şi aceştia petrec sub 183 de zile în România, nu trebuie să achite impozit pe venit în ţară. În ceea ce priveşte eliminarea contribuţiilor sociale pentru nomazii digitali, ea crede că CASS, adică contribuţia la asigurările sociale de sanătate nu ar trebui eliminată.

    „În opinia mea, trebuie revizuită această scutire deoarece ar trebui verificat în ce condiţii nomazii digitali ar putea beneficia de servicii medicale în sistemul public din România în perioada în care ei sunt scutiţi de la plata acestei contribuţii“, a explicat Andreea Gheorghe pentru ZF.  Condiţia financiară pentru ca o persoană să fie considerată nomad digital este să aibă minimum un salariu lunar brut de aproximativ 3.600 euro, adaugă ea.

    „Practic, impactul din punct de vedere bugetar al adoptării acestui proiect este următorul: la 3.600 euro brut lunar pe persoană, contribuţii sociale reprezintă 1.260 euro pe lună pe persoană , iar în 6 luni ajungi la 7.560 euro pe persoană.

    „Impozitul pe venit înseamnă 234 de euro pe lună pe persoană, iar în 6 luni înseamnă 1.404 de euro pe persoană. Astfel, rezultă că totalul impactului pe persoană pentru primele 6 luni ar fi de 8.964 euro.“

    În ceea ce priveşte atractivitatea României, Andreea Gheorghe consider că România este o ţară atractivă din punct de vedere fiscal oricum deoarece, comparativ cu alte state europene, există un procent fix final al impozitului pe venitul din salarii – 10%.

    „Într-adevăr, contribuţiile sociale pot fi mai mari comparativ cu alte state, însă scutirea de la plata acestora în primele 6 luni ar putea fi foarte interesantă pentru nomazii digitali care îşi doresc să lucreze din România“,  a concluzionat ea.

    Elena Antoneac, CEO al Xpath Global, o platformă globală care oferă servicii de mobilitate în 130 de ţări, crede că cu aceste modificări România se aliniază altor state chiar şi din afara Uniunii Europene.

    „Aş spune chiar că plusează destul de mult cu aceste facilitaţi. Toate aceste facilitaţi fiscale şi de securitate sociala vor pune serios pe radar România, ceci este o iniţiativă excelentă din punctul nostru de vedere ca specialişti în mobilitate. Ce trebuie avut în vedere este zona de promovare a acestor facilităţi. Adică dacă guvernul doreşte să atragă un număr tot mai mare de nomazi digitali, iar în Parlament avem un astfel de demers care susţine acest proiect, atunci promovarea globală a acestor facilitaţi este mandatorie. România a fost introdusă într-un ranking global că fiind a treia cea mai bună ţară de locuit pentru nomazii digitali sau pentru angajaţii care lucrează remote. Din păcate, România nu ştie să se promoveze la nivel global neavând o strategie în acest sens“, a spus ea pentru ZF.

    În plus, ea subliniază că facilităţile din zona fiscală şi de securitate socială sunt pe un făgaş foarte bun din punct de vedere legislativ în România.

    „Arată extrem de atractiv în acest moment ţara noastră, având în vedere că avem şi o viteză la net excelentă şi costul vieţii este mai scăzut decât în alte ţări din UE. Deci în acest moment avem toate ingredientele necesare, doar promovarea lipseşte cu desăvârşire“, a concluzionat Elena Antoneac.

    Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers, este de părere că, prin aceste modificări, România va atrage cu siguranţă mai mulţi nomazi digitali şi, astfel, piaţa muncii devine mai competitivă şi mai atractivă.

    „Economia şi piaţa muncii trebuie să fie flexibilă şi să ţină pasul cu noile realităţi. Măsurile de sprijin şi stimulentele pentru atragerea nomazilor digitali sunt binevenite. Chiar dacă o parte dintre ele presupun scutiri de impozite şi taxe pentru o perioadă, există beneficii totuşi pentru economia internă. Vorbim de persoane cu venituri peste media din România, care vor cheltui în alte ramuri ale economiei, spre exemplu turism, chirii, HoReCa sau chiar vor alege să devină rezidenţi fiscali în România după o anumită perioadă“, a spus ea pentru ZF.

    Sorina Faier crede că este benefică flexibilizarea şi modernizarea legislaţiei în ceea ce priveşte piaţa muncii interne, dar trebuie să fim atenţi să nu creăm un dezavantaj sau conflicte în rândul angajaţilor sau liber profesioniştilor din ţară.

    Legea prin care era introdusă viza pentru nomazi digitali a fost promulgată în luna ianuarie a anului 2022.

    Prin introducerea conceptului de viză nomad digital, România se aliniază cu alte ţări din ECE precum Croaţia, Estonia, Republica Cehă, care permit lucrătorilor la distanţă să locuiască şi să lucreze în alte ţări decât cea de reşedinţă, iar angajaţii beneficiază de condiţii mai flexibile de lucru la distanţă.

    Prima ţară din Europa care a creat o viză pentru liber profesionişti a fost Germania. Republica Cehă are o viză de afaceri specială care poate fi folosită de nomazii digitali, în timp ce Portugalia a conceput o viză de rezident temporar care poate fi folosită de liber profesionişti şi antreprenori şi le permite să rămână în ţară mai mult de un an. Un tip unic de viză permanentă este disponibil în Norvegia.

     

     

  • Guvernul iese pe pieţele externe pentru a treia ora în acest an: vrea să se împrumute în dolari pe 5 ani şi pe 12 ani. În ianuarie a atras aproape 5 mld. euro de pe extern

    Ministerul Finanţelor, condus de Adrian Câciu, a ieşit pe 18 mai 2022 să se împrumute de pe pieţele externe, în a treia astfel de operaţiune din acest an, într-o finanţare denominată în dolari, pentru finanţarea deficitului, potrivit datelor agregate de ZF din platforma Bloomberg.

    Potrivit datelor publicate în urmă cu puţin timp pe platforma Bloomberg, Ministerul Finanţelor vrea să se finanţeze prin două tranşe, una cu scadenţa pe 5,5 ani şi cealaltă pe 12 de ani în obligaţiuni în dolari. Spre comparaţie pe 19 ianuarie 2022 MFP a atras 2,1 mld. dolari pe pieţele externe iar pe 31 ianuarie alte 2,5 mld. euro.

    Pentru ambele tranşe, dobânda (cuponul) este fixă, plătibilă semi-anual. Prima tranşă are maturitatea 30 aprilie 2027 iar cea de-a doua, 15 mai 2022.

    Pentru prima tranşă dobânda este formată din midswap (MS) plus 250 de puncte de bază, iar pentru cea de-a doua, MS plus 320 puncte de bază.

    Valoarea împrumutului va fi publicată după ce se strâng ofertele de la investitori, iar preţul se va forma în funcţie de cerere. Cel mai probabil, valoarea va fi publicată astăzi, după ora 18.00.

    Potrivit datelor Bloomberg, această finanţare prin eurobonduri are ca bookrunners Citi, Erste J.P. Morgan, Raiffeisen Bank, Societe Generale.