BusinessMagazin

Tag: armata

  • Cum a ajuns tractorul simbolul rezistenţei ucrainenilor în faţa armatei ruse invadatoare

    Brigada Mecanizată a Fermierilor Ucraineni, una dintre cele mai puternice forţe militare din lume, a capturat încă un transportor blindat de trupe rusesc BTR-80. Este o fărâmă de umor care descrie episoade din războiul pornit de Rusia contra Ucrainei. Dar şi o realitate din Ucraina.

    Tractorul fermierului a devenit simbolul rezistenţei ucrainenilor în faţa invaziei armatei ruse. Aceasta pentru că tractorul are o poveste aparte în Ucraina. Iar în spatele lui, sau mai degrabă la volan, stă adevăratul erou, fermierul.

    Fermierul ucrainean este prezent peste tot cu tractorul său pentru a tracta tancurile şi tunurile grele ruseşti pentru că Ucraina este o ţară agricolă. Este grânarul Europei şi hrănea, înainte de război, mai ales ţările sărace, pentru care contează şi cea mai mică diferenţă de preţ. Acum, în loc să pregătească câmpul pentru recoltele de vară, fermierul şi tractorul său eliberează terenul de resturile războiului lăsate în urmă de ruşi.

    Ucraina are o tradiţie a tractorului. În Ucraina există utilaje agricole grele din abundenţă, produse local sau importate. Impunătoarele maşinării verzi care trag după ele imensele tunuri autopropulsate sau mortierele ruse abandonate sau câştigate în luptă sunt importate. Pentru ele, online-ul anti-rus a inventat o armată specială, temuta brigadă de tractoare John Deere. Însă Ucraina are o fabrică proprie de tractoare, la Harkov.

    Dar, scrie Agroportal24h într-un articol publicat pe 28 februarie, uzina a fost distrusă şi cuprinsă de flăcări în urma bombardamentelor masive ale armatei ruse. Harkov se află în estul Ucrainei, într-o regiune pe care Rusia insistă să o cucerească cu orice preţ. Harkov este, sau a fost, unul dintre cele mai populate oraşe ucrainene, un mare centru industrial şi principalul centru al industriei de apărare. Uzina de tractoare de acolo a fost înfiinţată în 1930, iar istoria sa se împleteşte cu cea a Ucrainei.

    După prăbuşirea URSS, după inde­pen­denţă ţării, în perioada tranziţiei de la pro­prie­tatea de stat la cea privată, guvernul ucrainean şi-a vândut participaţia de 30%, iar în 2016, la doi ani după prima invazie rusă în Ucraina, prin­cipalul acţionar devenise investitorul ucrainean Oleksandr Yaroslavschi prin compania DCH Investment Management. Yaroslavschi era de mult timp acţionar la uzina de tractoare şi când a devenit proprietarul ei, aceasta era la un pas de lichidare.

    Yaroslavschi este ceea ce în lumea slavilor răsăriteni se cheamă oligarh, un om de afaceri superbogat ale cărui interese se împletesc cu cele ale statului.

    Patronul uzinei de tractoare de la Harkov este unul dintre cei mai bogaţi şi influenţi oameni din Ucraina, are o echipă de fotbal şi afaceri legate de cele mai strategice proiecte de dezvoltare ale ţării, cum ar fi aeroporturile. Yaroslavschi avea de gând să folosească activele fabricii de tractoare pentru a construi în Harkov cel mai mare parc industrial din ţară, punctul central al unui program naţional descris de preşedintele Volodimir Zelenski ca fiind „Silicon Valley al Ucrainei“.

    Fabrica avea în jurul ei o constelaţie de circa 300 de furnizori ucraineni. Deşi grânarul Europei, Ucraina a cunoscut în ultimii ani un declin considerabil al producţiei de tractoare, de 75% între 2017 şi 2020, după unele calcule. În 2020 ar fi fost produse doar 827 de tractoare.

    Cu toate acestea, în acel an Ucraina încă era ţară exportatoare de tractoare sau de piese. Însă, în valoare, importurile au fost de zece ori mai mari „ de aici celebrele bestii verzi John Deere care trag acum după ele tehnică de luptă rusească  pe câmpurile şi drumurile de ţară ucrainene. Aceleaşi bestii verzi au defilat sfidătoare prin faţa soldaţilor ruşi luna trecută într-un sat din sudul Ucrainei în drumul lor spre muncile agricole – lucrările de însămânţare nu pot aştepta sfârşitul războiului, altfel, multă lume va face foamea, după cum spunea un fermier olandez stabilit în regiune.  Se pare că Rusia vrea ca tocmai acest lucru să se întâmple. Nazar Bobitski, fost diplomat ucrainean stabilit la Bruxelles, a declarat pentru CBC că armata rusă distruge sistematic fermele şi utilajele agricole ucrainene – metoda pământului pârjolit.

    Cu toate acestea, spune o glumă de pe internet, odată cu războiul, fermierii ucraineni au devenit a cincea armată a lumii mulţumită tancurilor ruseşti scoase cu tractoarele lor de pe câmpurile lor. 

    Ucraina a fost unul dintre cei mai mari exportatori agricoli, producţia acestui sector reprezentând 16% din PIB în 2021, ultimul an de pace. Agricultura contribuia cu 45% la exporturile totale. De aceea, suflul războiului pornit din Rusia se simte până în Africa şi Nepal. Cresc îngrijorările că ar putea izbucni o criză alimentară mondială. Însă eroul salvator ar putea veni tot din Ucraina. Este vorba de micul fermier, până la război oarecum trecut pe plan secund de guvernul de la Kiev în favoarea afacerilor mari. Doar micul fermier mai iese pe câmp cu tractorul. Agroafacerile mari, ale oligarhilor, au fugit de mult.

     

  • Lavrov: Armata rusă nu va mai suspenda deloc operaţiunile în Ucraina până nu se ajunge la un acord

    Armata rusă nu va suspenda operaţiunile combatante în Ucraina pe durata noii sesiuni de negocieri cu reprezentanţii Kievului, a afirmat luni ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, argumentând că forţele militare ucrainene oricum nu opreau atacurile.

    Serghei Lavrov a afirmat că, în prima rundă a negocierilor, preşedintele Vladimir Putin ordonase suspendarea confruntărilor militare, dar a explicat că, între timp, poziţia Moscovei s-a modificat.

    “După ce am devenit convinşi că ucrainenii nu plănuiesc să adopte acţiuni reciproce, a fost luată decizia ca, în următoarea rundă de negocieri nu va mai exista nicio pauză atât timp cât nu se ajunge la un acord final”, a declarat Serghei Lavrov, citat de Sky News.

    Ucraina şi Rusia au organizat numeroase sesiuni de negocieri de la începerea conflictului militar, pe 24 februarie, dar deocamdată nu există niciun armistiţiu general şi niciun acord de pace.

  • Statele NATO au acceptat să furnizeze arme grele Ucrainei. Ministrul de externe al Regatului Unit: Am convenit să ajutăm forţele ucrainene să treacă de la echipamentul din epoca sovietică la echipamentul standard NATO

    Statele membre NATO au convenit să furnizeze noi tipuri de armament avansat Ucrainei, au declarat reprezentanţii Alianţei, în timp ce Kievul se pregăteşte pentru o ofensivă a Rusiei în estul ţării, scrie Financial Times.

    Angajamentul a venit după ce ministrul de externe al Ucrainei a cerut ţărilor occidentale să grăbească furnizarea de provizii pentru a evita accentuarea catastrofei umanitare din ţară.

    La şase săptămâni de când Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, a ordonat invadarea Ucrainei, trupele Moscovei s-au retras în mare parte din nordul ţării, după ce nu au reuşit să cucerească capitala. Cu toate acestea, armata rusă planul de avansare în regiunea estică a Donbasului, potrivit oficialilor ucraineni şi occidentali.

    Acest lucru a alimentat cererea Kievului ca ţările occidentale să-şi intensifice sprijinul militar faţă de armata ucraineană. Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a declarat că va cere Alianţei, în timpul unei reuniuni NATO la Bruxelles, sprijinul militar necesar, constând în avioane de luptă, blindate şi sisteme grele de apărare aeriană.

    Liz Truss, ministrul de externe al Marii Britanii, a declarat reporterilor, după întâlnire, că statele membre au sprijinit cererea Kievului.

    „Există sprijin din partea membrilor pentru a furniza echipament militar Ucrainei, astfel încât să poată răspunde acestor noi ameninţări din partea Rusiei”, a declarat Truss. „Am convenit să ajutăm forţele ucrainene să treacă de la echipamentul lor din epoca sovietică la echipamentul standard NATO”.

    Antony Blinken, secretarul de stat american, a declarat că Washingtonul urmăreşte să trimită „noi sisteme militare” în Ucraina.

    „Nu vom lăsa nimic să stea în calea sprijinului destinat Ucrainei”, a declarat Blinken. 

    Promisiunea unui ajutor militar mai mare a venit în momentul în care Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a recunoscut că Rusia a suferit „pierderi semnificative de trupe” în timpul invadării Ucrainei, pe care a descris-o drept „o tragedie uriaşă pentru statul rus”.

    Peskov a declarat că Rusia s-a retras săptămâna trecută din zona Kievului şi Cernihivului în centrul Ucrainei ca „un act de bunăvoinţă pentru a ridica tensiunea din acele regiuni şi a arăta că Rusia este cu adevărat pregătită să creeze condiţii confortabile pentru a continua negocierile”. Dar luptele vor continua în Donbas, a adăugat el.

    După uciderea a sute de civili în Bucha şi în alte suburbii ale Kievului, Volodymyr Zelensky, preşedintele Ucrainei, a avertizat că în altă parte a ţării Rusia va încerca să înfăţişeze oamenii ucişi de forţele sale drept victime ale trupelor ucrainene.

    „Pentru a face acest lucru, ocupanţii adună cadavre pe străzi, folosindu-le în alte zone, în conformitate cu scenariile de propagandă elaborate”, a declarat preşedintele Ucrainei.

    Ţările membre NATO au furnizat Ucrainei rachete antitanc, drone şi alte arme defensive înainte şi în timpul războiului. Cu toate acestea, Alinţa a refuzat să furnizeze alte clase de arme sau să impună o zonă de excludere a zborului, aşa cum a cerut Kievul, din cauza riscului de a angaja Rusia într-un război mai larg.

    Ulterior, Kuleba a spus că a fost „prudent optimist” că statele NATO îi vor satisface cererea, dar a avertizat că întârzierile vor duce la mai multe decese.

    Autorităţile militare ucrainene le-au cerut miercuri rezidenţilor care locuiesc în regiuni să plece „în timp ce încă au şansa să o facă”.

    Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat că aliaţii au convenit să „consolideze şi mai mult” sprijinul pentru Ucraina atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung.

    Între timp, Adunarea Generală a ONU a votat joi suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului de la Geneva, o mustrare internaţională îndreptată împotriva Moscovei pentru invazia Ucrainei şi presupusele atrocităţi comise în zonă.

    Nouăzeci şi trei de membri ONU au aprobat suspendarea Rusiei – prima impusă oricărui membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.

  • Hackerii ruşi au vizat NATO şi armate din Europa de Est – Google

    Raportul nu a precizat care armate au fost vizate în ceea ce Google a descris ca fiind “campanii de phishing de” lansate de un grup cu sediul în Rusia numit Coldriver, sau Callisto.

    “Aceste campanii au fost trimise folosind conturi Gmail nou create către conturi care nu aparţin Google, astfel încât rata de succes a acestor campanii este necunoscută”, se arată în raport.

    Rusia, care se află în prezent sub sancţiuni economice occidentale severe ca urmare a deciziei sale de a invada Ucraina la 24 februarie, neagă în mod regulat acuzaţiile de organizare de atacuri cibernetice asupra ţintelor occidentale.

    În 2019, firma finlandeză de securitate cibernetică F-Secure Labs a descris Callisto ca fiind un actor neidentificat, “interesat de colectarea de informaţii legate de politica externă şi de securitate” în Europa.

    Grupul a vizat, de asemenea, un centru de excelenţă al NATO, se arată în raportul de miercuri al Google, fără a da detalii.

    Într-o declaraţie, NATO nu a abordat în mod direct raportul Google, dar a spus: “Vedem zilnic activităţi cibernetice rău intenţionate”.

    “Centrele de excelenţă NATO lucrează alături de Alianţă, dar nu fac parte din NATO ca atare. Suntem în contact cu ei pe această temă”, se arată în declaraţie.

  • Statele Unite observă că armata rusă începe retragerea forţelor din zona Kievului

    Statele Unite observă că armata rusă a început reducerea activităţilor militare la periferia oraşului Kiev şi retragerea unor unităţi tactice, afirmă oficiali de la Washington, imediat după ce Rusia a anunţat această decizie.

    Rusia a început retragerea anumitor unităţi din zona Kievului, inclusiv batalioane tactice. De asemenea, trupele ruse par să se retragă din nordul Ucrainei, concentrându-se în schimb pe menţinerea ocupaţiei asupra zonelor din est şi sud, au declarat, sub protecţia anonimatului, doi oficiali americani citaţi de postul de televiziune CNN.

    Unul dintre oficialii americani avertizează însă să armata rusă probabil va continua atacurile cu avioane, rachete şi obuze în zonele din care se retrage. În plus, trupele ruse ar putea reveni în aceste zone.

    Ministerul rus al Apărării a anunţat marţi, în contextul negocierilor din oraşul turc Istanbul, reducerea semnificativă a operaţiunilor militare la periferia Kievului şi în oraşul Cernigău (Cernihiv), situat în nordul Ucrainei. “Negocierile pe tema unui acord privind neutralitatea şi privind statutul non-nuclear al Ucrainei intră într-o etapă practică; pentru creşterea încrederii, s-a decis reducerea în mod radical a activităţilor militare în direcţia oraşelor Kiev şi Cernigău (Cernihiv)”, a declarat, la Istanbul, adjunctul ministrului rus al Apărării, Aleksandr Domin. Şeful delegaţiei ruse, Vladimir Medinski, a anunţat, potrivit cotidianului Le Figaro, că au avut loc “discuţii substanţiale” cu partea ucraineană.

    Un oficial militar rus a semnalat, vineri, că Administraţia Vladimir Putin analizează posibilitatea limitării operaţiunilor militare doar la regiunile separatiste Lugansk şi Doneţk, ceea ce ar însemna o reducere a amplorii ofensivei militare.

  • Blestemul Cassandrei: Să ştii viitorul şi nimeni să nu te creadă

    Lev Tolstoi, unul din cei mai mari scriitori pe care mintea unui dumnezeu bun a putut să-l născocească, a stat în tinereţe, ca tânăr ofiţer al armatei ţariste, la Bucureşti cam un an, prin 1854-1855. Desigur, alături de armata rusă. Dacă-i citeşti memoriile scrise la cumpăna apelor, nu vei găsi în ele decât o adâncă şi tristă meditaţie despre soarta omului în lume dar şi mulţumiri fierbinţi adresate dumnezeului care l-a inventat pe el. Dacă-i citeşti scrisorile din tinereţe, găseşti că Bucureştiul, la 1854, era un oraş mişto, cu bordeluri pline de fete frumoase şi o şampanie splendidă la Capşa. Tolstoi era conte, nu un soldat de rând, avea acasă pământuri întinse şi mujici ce i le cultivau, aşa că-şi permitea şi bordelurile de lux şi Capşa şi şampania franţuzească. A murit, gonit de dumnezeul lui pe care l-a adorat, într-o gară de provincie, ca ultimul cerşetor. O stradă din Bucureşti îi poartă numele – e undeva prin cartierul Primăverii.

    Generalul Pavel Kiseleff a condus administraţia rusească în Ţările Române între 1829 şi 1834. El a dat prima constituţie a celor două principate româneşti, „Regulamentul organic“ –

    într-un fel Kiseleff a grăbit unirea celor două principate. Valabil pentru Moldova şi pentru Ţara Românească, „Regulamentul organic“ a rămas în vigoare până în 1856 – până la Congresul de la Paris, încheiat după războiul Crimeei, când Rusia a pierdut în faţa alianţei dintre Imperiul Otoman, Franţa, Anglia şi Sardinia. Un mare bulevard din Bucureşti îi poartă acum numele. În memoriile sale, Kiseleff vorbeşte şi de anii petrecuţi la Bucureşti. Vorbeşte de oraşul Ploieşti şi se îngrozeşte de cât de murdar este, de cât de desfundate sunt drumurile. La fel ca Tolstoi, Kiseleff era nobil (conte) crescut într-un palat din Moscova. Aşa că nu este de mirare că e uluit de sărăcia altora, deşi ţăranii ruşi erau, probabil, mult mai săraci decât locuitorii Ploieştiului anilor 1830.

    Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, susţine: Dacă Ucraina va cădea, următoarele ţinte ale Rusiei vor fi Varşovia, Helsinki şi Bucureşti. Pare greu de crezut. Şi, desigur, nimeni nu-l crede pe Duda.

    Aproape de Piaţa Obor din Bucureşti era, până mai acum câţiva ani, o cruce de piatră ce explica în slavonă: pe acest loc, în 1877, era un izvor din care au băut apă caii ţarului Alexandru al II-lea şi ai regelui Carol I, în drumul lor spre Plevna. Şi, da, sub Carol I România şi-a câştigat independenţa (Carol a condus armata română în bătălia pentru independenţă, Alexandru pe cea a imperiului), alături de ruşi, dar a pierdut definitiv „gubernia Basarabia“, care a fost atribuită imperiului ţarist, în urma Congresului de la Berlin, un an mai târziu. Ţarul Alexandru al II-lea a fost asasinat la patru ani după bătălia de la Plevna, dar este o tradiţie la ruşi să-şi asasineze împăraţii. Ecaterina cea Mare (Ecaterina a II-a) şi-a omorât soţul, ţarul Petru al III-lea, şi i-a luat tronul. Fiul ei, ţarul Pavel I, avea să fie asasinat la rându-i, câteva decenii mai târziu. Ţarul Alexandru al II-lea a fost asasinat de anarhişti, ţarul Nicolae I a fost asa­sinat de bolşevici, iar Stalin, despotul care a omorât mi­lioane de ucraineni prin înfo­me­tare şi mi­lioa­ne dintre semenii săi ruşi trimişi în Gulag, a fost lăsat să moară, la 75 de ani, înecat în propria-i vomă, pentru că nimeni nu a vrut/nu a avut curajul să-l ajute.

    Rusia ţaristă a tratat mereu ţările române drept un teritoriu al nimănui. Când aveau chef, veneau la Bucureşti ca să se bată cu turcii sau în plimbare. În 1812 au luat Basarabia ca pradă de război – într-un război pierdut de turci. Că nu au luat toată Moldova, până la Siret, s-a întâmplat pentru că Napoleon I al Franţei se apropia de Moscova şi ruşii a trebuit

    să-şi mute trupele, aşa că s-au mulţumit cu ce au primit în urma unor negocieri în grabă cu turcii (plata daunelor de război se făcea, la acea vreme, mai ales prin cedare de teritorii). Alexandru al II-lea nu a transformat România (Moldova şi Ţara Românească) în „gubernie“, nu pentru că nu ar fi vrut, ci pentru că nu avea bani. Când cucereşti un teritoriu, trebuie să-l şi întreţii. Ruşii s-au răzbunat după al doilea război mondial, când au luat ostatecă întreaga Românie, până ce „Imperiul Răului“, cum l-a numit Ronald Reagan, s-a prăbuşit.

    Acum, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, susţine: Dacă Ucraina va cădea, urmă­toarele ţinte ale Rusiei vor fi Varşovia, Helsinki şi Bucureşti. Pare greu de crezut. Şi, desigur, nimeni nu-l crede pe Duda. Există însă mitul Cassandrei. Cassandra a fost o preoteasă a zeului Apollo. Apollo s-a îndrăgostit de ea şi i-a oferit darul profeţiei, în schimbul iubirii ei. Cassandra a acceptat, dar mai apoi s-a răz­gândit. Cum darul nu mai putea fi luat îna­poi, zeul a blestemat-o. Iar blestemul este desăvârşita pedeapsă a unui zeu amăgit şi desă­vârşita pieire a unui muritor: să ştii mereu adevărul, să-l spui, dar nimeni să nu te creadă.

    Asta s-a întâmplat în Ucraina. Toată lumea a ştiut, dar nimeni nu a crezut. Ce va fi, doar Cassandra ştie. Noi mergem cu necredinţa mai departe.

  • Armata ucraineană afirmă că încă un general rus a fost ucis în luptele din Herson

    Armata ucraineană afirmă vineri că forţele sale l-au ucis pe generalul-locotenent rus Iakov Rezantsev în timpul luptelor din Chornobaiivka, în regiunea Herson, din sudul Ucrainei.

    Armata ucraineană a precizat că Rezantsez era comandantul Armatei 49 de Arme Combinate a Districtului Militar Sudic al Federaţiei Ruse, potrivit CNN.

    Ministerul rus al Apărării nu a comentat afirmaţia ucraineană.

    Până în prezent, se crede că aproximativ şase generali ruşi au fost ucişi de la începutul invaziei Rusiei asupra Ucrainei, precum şi un comandant adjunct al flotei din Marea Neagră.

  • Rusia îşi anunţă soldaţii când este data la care războiul din Ucraina trebuie să se termine

    În ciuda relatărilor pe scară largă despre problemele cu care se confruntă forţele lui Vladimir Putin în Ucraina, soldaţilor ruşi din această ţară li s-ar fi spus de către superiori că războiul trebuie să se încheie până la 9 mai, scrie Sky News

    Armata ucraineană afirmă că există “o activitate de propagandă constantă desfăşurată în rândul personalului forţelor armate ale Federaţiei Ruse”, care se referă la această dată – “Ziua Victoriei”, care marchează campania de succes a Rusiei din cel de-al Doilea Război Mondial printr-o paradă la Moscova.

  • Rusia a folosit în cursul nopţii rachetele balistice hipersonice în Ucraina

    Un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării a anunţat sâmbătă că forţele ruse au distrus un “arsenal subteran în vestul Ucrainei”.

    Vorbind la Moscova, Igor Konashenkov a declarat că armata rusă a folosit rachetele balistice hipersonice. El a adăugat că rachetele Bastion au distrus două centre de informaţii ucrainene din regiunea Odesa.

    Potrivit presei ruse, armata a folosit pentru prima dată sistemul de rachete ‘Bastion’ împotriva ţintelor terestre în timpul operaţiunii militare din Siria, în urmă cu câţiva ani.

    Konashekov a precizat că 19 instalaţii militare ucrainene au fost vizate în cursul nopţii, iar 12 avioane ucrainene fără pilot la bord au fost doborâte.

    Informaţiile nu au putut fi verificate independent.

  • Armata ucraineană anunţă ce pierderi a suferit Rusia în timpul războiului

    Sursele ucrainene vorbesc despre pierderi însemnate în tabăra rusă în timpul războiului. Numărul persoanelor decedate creşte în fiecare zi, iar pierderile militare sunt foarte mari.  

    Oficialii ucraineni anunţă că pierderile armatei ruse în războiul din Ucraina sunt din ce în ce mai mari.

    Potrivit ucrainenilor, în jur de 14.200 de militari ruşi au murit în timpul conflictului. Este o cifră care nu a fost confirmată şi din alte surse.

    De asemenea, partea ucraineană vorbeşte despre o creştere importantă a pierderilor de echipament militar în tabăra rusă.

    Pe lista cu pierderi ale ruşilor ar fi 93 de avioane, 112 elicoptere, 450 de tancuri, 1.448 de maşini blindate, 205 sisteme de artilerie, 60 de rezervoare de combustibil, 3 ambarcaţiuni şi 879 vehicule. Pierderile au fost înregistrate în perioada 24 februarie- 18 martie.