BusinessMagazin

Tag: armata

  • Armata chineză avertizează că poate ajunge în doar zece minute în Hong Kong

    Sute de tancuri chineze sunt staţionate într-un stadion situat la doar şapte kilometri de limita administrativă dintre China continentală şi Hong Kong, situaţie care generează temeri privind o posibilă intervenţie chineză pentru reprimarea demonstraţiilor prodemocraţie. În ultimele două zile, mii de militari chinezi au efectuat exerciţii pe stadionul situat în Shenzhen.

    “Stadionul din Shenzhen se află la 56 de kilometri de Aeroportul din Hong Kong; în plus, de aici, armata chineză poate ajunge în Hong Kong în zece minute”, a avertizat un departament al armatei chineze, conform site-ului britanic Metro.co.uk.

    Presa de stat de la Beijing a prezentat o serie de imagini cu vehiculele militare trimise în Shenzhen, sugerând că este posibilă o intervenţie pentru oprirea demonstraţiilor. “Nu se va repeta situaţia politică din iunie 1989”, a dat asigurări cotidianul de stat The Global Times, în ceea ce este o rară referire la reprimarea protestelor din Piaţa Tiananmen din Beijing, operaţiune soldată cu sute sau chiar mii de morţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turcii cumpără una dintre „bijuteriile coroanei”: Armata Turciei vrea să cumpere British Steel

    Principalul jucător care s-a avântat în cursa pentru achiziţia British Steel este un grup de investiţii turc deţinut de fondul de pensii al Armatei Turciei, condus de un fost general, potrivit Financial Times.

    Ataer Holding, un vehicul de investiţii deţinut în întregime de Fondul de Pensii al Forţelor Armate din Turcia, este în negocieri avansate cu guvernul britanic asupra aspectelor financiare ale unei preluări a gigantului British Steel – care a intrat forţat în lichidare în luna mai.

    Fondul de pensii, cunoscut drept Oyak, este condus de Mehmet Tas, un fost general de armată, iar AGA-ul din luna mai a fost desfăşurat în prezenţa ministrului Apărării şi a şefului forţelor terestre.

    Fondul este complementar pensiilor pe care le primesc ofiţerii din a doua cea mai mare armată a NATO şi oferă împrumuturi ieftine şi ipotecare pentru cei 360.000 de membri.

    Oyak are puterea financiară necesară pentru a investi în nevoile disperate ale British Steel, mândria de altă dată a oţelului engelezesc.

    Fondat în 1961, fondul a devenit unul dintre cele mai mari conglomerate din ţară  rivalizând cu imperii deţinute de familii precum Koc sau Sabanci, care au dominat businessul din Turcia în ultimele decenii.

    Veniturile fondurilor s-au ridicat la 9,8 miliarde dolari anul trecut, când a avut active de 19,3 miliarde dolari în portofoliu.

    Spre deosebire de majoritatea schemelor de plată ale fondurilor de pensii, plăţile către membri nu sunt fixate, ceea ce oferă o flexibilitate financiară mai ridicată.

    Oyak are investiţii în ciment, agricultură, active miniere, energie precum şi un join venture cu producătorul auto Renault.

    Grupul cu care va anunţa guvernul britanic că vrea să continue negocierele va primi drept exclusiv de negociere şi va avea la dispoziţie câteva săptămâni pentru a-şi efectua procedurile de due diligence.

    Al doilea cel mai mare producător de oţel din Marea Britanie are nevoie de ajutor financiar pentru a ieşi din insolvenţă şi de a evita reduceri de personal de ordinul miilor de oameni.

     

     

     

     

  • Noi dovezi cu privire la legăturile adânci pe care le are armata Chinei cu angajaţii Huawei

    O nouă analiză asupra CV-urilor angajaţilor Huawei demonstrează legăturile adânci care există între angajaţii gigantului de tehnologie, armata Chinei şi anumite ramuri ale serviciilor chineze de informaţii, potrivit CNBC.

    Analiza, care ia în calcul istoricul angajaţilor Huawei, concluzionează că „mai mulţi angajaţi mid-level din staff-ul tehnic al Huawei au un istoric puternic în colaborarea cu activităţi militare şi servicii de informaţii. Unii angajaţi pot fi legaţi de anumite momente specifice de atacuri cibernetice sau spionaj industrial împotriva firmelor din Vest”, se arată în analiza citată de CNBC.

    Studiul a fost condus de Christopher Balding, un profesor asociat la Universitatea Fullbright din Vietnam, şi de think tank-ul londonez Henry Jackson Society. Ei au analizat CV-urile angajaţilor Huawei care puteau fi regăsite online şi pe platformele companiilor de recrutare.

    Noul studiu poate ridica noi tensiuni între guvernul SUA şi guvernul Chinei în contextul în care americanii analizează dacă Huawei prezintă sau nu un risc la adresa securităţii naţionale.

    Mai multe guverne ale lumii sunt îngrijorate cu privire la oportunitatea Huawei de a instala echipamente de telecom pentru a spiona cu ajutorul acestora, astfel încât anumite ţări au exclus Huawei de la licitaţia naţională pentru spectrul radio 5G.

    Spre exemplu, CV-ul unui angajat arată că acea persoană a ocupat în acelaşi timp o poziţie în cadrul Huwei dar şi una de profesor şi cercetător în cadrul unei universităţi militare, care are legături cu Armata Eliberării Poporului Chinez (PLA).  

    Cercetătorul Christopher Balding a legat acea personă de un anumit braţ al armatei PLA care este responsabil pentru capacităţile militare cibernetice ale Chinei.

     

     

     

  • Bloomberg: Angajaţi ai companiei Huawei au colaborat cu armata chineză în proiecte de cercetare

    În ultimii zece ani, angajaţi ai Huawei au colaborat cu membri ai diverselor structuri ale Armatei Populare de Eliberare în cel puţin zece proiecte de cercetare în domeniile inteligenţei artificiale şi sistemelor de telecomunicaţii. Printre proiecte se numără o acţiune a organismului de investigare din cadrul Comisiei Militare Centrale – consiliul de conducere al forţelor armate – de a identifica emoţii prin analizarea comentariilor video. De asemenea, a existat colaborare şi pentru o iniţiativă a Universităţii Naţionale chineze pentru Tehnologia Apărării de a găsi modalităţi pentru colectarea şi analizarea imaginilor obţinute prin sateliţi şi de localizare prin stabilirea coordonatelor geografice.

    “Aceste proiecte reprezintă doar unele dintre studiile anunţate public care arată modul în care personalul celei mai mari companii de tehnologie informaţională din China a colaborat cu Armata Populară de Eliberare în proiecte de cercetare din sfera potenţial militară şi de securitate”, notează agenţia Bloomberg. Informaţiile despre proiectele de colaborare dintre Huawei şi armata chineză au fost obţinute din publicaţii şi baze de date din domeniul cercetării.

    “Huawei nu are cunoştinţă despre angajaţi care publică proiecte de cercetare în mod individual. Huawei nu are colaborări în domeniul cercetării militare sau parteneriate cu instituţii ale Armatei Populare de Eliberare. Huawei doar dezvoltă şi produce echipamente de telecomunicaţii care sunt conforme cu standardele civile din întreaga lume, fără a fabrica produse în domeniul militar”, a transmis un purtător de cuvânt al companiei chineze.

    Ministerul Apărării de la Beijing a refuzat să facă vreun comentariu pe această temă.

    Administraţia Donald Trump a impus limite privind colaborarea Huawei cu firme americane şi a îndemnat ţările aliate să adopte măsuri similare, invocând riscuri asupra siguranţei naţionale. Washingtonul denunţă presupusa apropiere a Huawei de armata chineză, argumentând că fondatorul companiei chineze, miliardarul Ren Zhengfei, un simpatizant al Partidului Comunist, a fost ofiţer de telecomunicaţii în timpul stagiului militar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atac armat într-un hotel de cinci stele. Cel puţin 70 de persoane au fost prinse înăuntru

    Personalul de securitate al hotelului şi atacatori a continuat.

    Ministrul de Interne al provinciei Balochistan, Ziaullah Langove, a declarat că cei mai mulţi dintre oaspeţii hotelului au fost evacuaţi. Clădirea a fost încercuită atât la sol, cât şi cu ajutorul mai multor elicoptere. Ministrul a mai declarat că există informaţii cu privire la existenţa unor victime, dar a refuzat să ofere alte detalii.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Juan Guaido face apel la organizarea „celui mai mare protest” din istoria Venezuelei/ Liderul opoziţiei: Ştim că Maduro nu are susţinerea forţelor armate

    Juan Guaido a informat marţi că se bucură de susţinerea armatei, dar Administraţia Nicolas Maduro a transmis că a dejucat o tentativă de lovitură de stat de amploare limitată.

    „Ştim că Maduro nu are susţinerea şi respectul forţelor armate. Am văzut că protestele dau rezultate. Trebuie să menţinem presiunea”, a declarat Guaido într-un mesaj video postat pe reţelele de socializare online.

    Juan Guaidó, şeful Adunării Naţionale din Venezuela, s-a autoproclamat preşedinte interimar al ţării, contestându-l oficial pe preşedintele Nicolás Maduro în contextul crizei politice grave. Nicolas Maduro tocmai a început al doilea mandat de preşedinte al Venezuelei, dar zeci de mii de persoane continuă protestele, denunţând fraude electorale.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Constituţie suspendată, graniţe închise. Cât ar putea dura tranziţia din Sudan/ Armata a preluat controlul ţării

    Liderul Consiliului Militar, ministrul Apărării Ahmed Awad Ibn Auf, a anunţat joi că perioada de tranziţie va dura doi ani, după care vor fi organizate alegeri electorale.
     
    Armata sudaneză a preluat controlul ţării joi, după ce l-a înlăturat din funcţie pe preşedintele Omar al-Bashir, care a fost ulterior arestat. Preşedintele Omar al-Bashir a fost destituit după aproape 30 de ani petrecuţi în funcţie.
     
    Ministrul Apărării a transmis că a fost declarată stare de urgenţă timp de trei luni. De asemenea, Constituţia a fost suspendată, graniţele au fost închise pe termen nedeterminat şi spaţiul aerian al Sudanului a fost închis pentru 24 de ore.
     

  • Povestea omului care a creat o comapanie de peste 92,5 miliarde de dolari şi aproximativ 180.000 de angajaţi răspândiţi în toată lumea

    Ren Zhengfei s-a născut pe 25 octombrie 1944 în provincia Guizhou din China. În 1960 el s-a înscris la Universitatea Chongqing, apoi s-a alăturat institutului de cercetare al armatei, unde a lucrat ca inginer în unitatea de cercetare tehnologică.
    În acest timp, el a fost responsabil de o serie de dezvoltări tehnologice, motiv pentru care a fost delegat de institut să participe la Conferinţa Ştiinţifică Naţională din 1978. Patru ani mai târziu, Ren s-a retras din armată ca urmare a unei disponibilizări masive de personal, care a afectat circa 500.000 de angajaţi.
    În 1983, antreprenorul s-a mutat în Shenzhen şi s-a implicat în afacerile cu electronice. În 1987, a fondat compania Huawei Technologies, cu o investiţie de 21.000 de yuani (circa 5.000 de dolari la valoarea de atunci a banilor). Iniţial, compania vindea piese de schimb pentru telefoane, importate din Hong Kong.
    Richard McGregor, autorul lucrării „The Party: The Secret World of China’s Communist Rulers” („Partidul: lumea secretă a conducătorilor comunişti ai Chinei”) a susţinut în paginile acesteia ideea conform căreia compania a primit sprijin din partea statului în momentele cruciale ale dezvoltării sale.
    Legăturile lui Ren cu armata chineză şi Partidul Comunist au fost citate de guvernul indian ca motiv de a nu permite companiei să câştige anumite contracte în India, îngrijorări care au fost împărtăşite şi de alte state. De pildă, în Statele Unite au condus la prăbuşirea eforturilor Huawei de a cumpăra 3Com şi au forţat SoftBank să încheie majoritatea legăturilor cu Huawei pentru a obţine autorizaţia de securitate naţională a SUA pentru a prelua compania de telecomunicaţii Sprint Nextel, în timp ce în Regatul Unit, Comitetul de Informaţii şi Securitate a recomandat eliminarea echipamentului Huawei din cauza temerilor legate de spionaj.
    În prezent, Ren deţine 1,42% din acţiunile Huawei şi este vicepreşedinte al Consiliului Director, însă nu mai ocupă poziţia de CEO (compania având trei CEO care ocupă prin rotaţie această funcţie). Potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, averea antreprenorului se ridică la
    1,5 miliarde de dolari.
    În urmă cu 14 ani, publicaţia Time l-a inclus pe Ren Zhengfei în topul 100 cele mai influente persoane ale anului. El a fost căsătorit cu Meng Jun, cu care are doi copii: o fiică, Meng Wanzhou, şi un fiu, Meng Ping. După divorţ, antreprenorul s-a recăsătorit de două ori: cu Yao Ling, căsnicie din care a rezultat o fiică, Annabel Yao, apoi cu actuala lui soţie, Su Wei, care i-a fost secretară. Fiica cea mare a lui Ren, Meng Wanzhou, a fost numită vicepreşedinte şi director financiar al Huawei; pe 1 decembrie 2018, în timp ce ocupa această funcţie, a fost arestată în Canada, ca urmare a bănuielilor că societatea a încălcat sancţiunile SUA împotriva Iranului.
    Compania chineză Huawei se aşteaptă să ajungă în acest an cel mai mare jucător de pe piaţa globală de smartphone-uri chiar dacă firma nu are acces pe piaţa americană şi se află sub o monitorizare din ce în ce mai intensă, scrie Reuters. „Pun presiune pe noi“, a declarat Robert Yu, directorul diviziei consumer din cadrul Huawei. Compania chineză a înregistrat în 2018 o creştere de 50% a vânzărilor de pe segmentul consumer, la 52 miliarde de dolari. Huawei este şi numărul doi pe piaţa de smartphone-uri din România.

  • Ţara unde oamenii îşi încuie rar casele, energia este aproape gratis şi nu există armată

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    Cititi aici materialul integral

     

  • Presă: Rusia va deţine în curând peste 30 de torpile „aducătoare de Apocalipsă”

    Numită Poseidon, această torpilă rapidă va fi detonată în apropierea coastelor oraşelor inamice în caz de război.
     
    Primele zvonuri despre această super-armă au apărut în 2015. Proiectul, cunoscut atunci sub numele de „Status-6 Ocean Multipurpose System” şi numit de americani „Kanyon”, a fost confirmată ulterior de surse din Pentagon.
     
    Pe 27 noiembrie 2016 a fost detectat un test nuclear submarin efectuat de Rusia. O armă nucleară nouă şi foarte puternică, despre care Pentagonul nu a oferit detalii, a fost lansată atunci de pe un submarin rusesc într-o zonă geografică despre care nu s-au oferit detalii. 
     
    Drona are scopul de a crea un tsunami masiv, care contaminează radioactiv, cu cobalt-60, coasta pe care ajunge. Arma poate fi transportată de două noi submarine ruseşti, numite Project 09852 Belgorod (din clasa de mari dimensiuni Oscar) şi Project 09851 Khabarovsk, lansate la apă în 2012, respectiv 2014.