BusinessMagazin

Tag: Arhitectura

  • Top locuri din România pe care trebuie să le vezi măcar o dată în viaţă

    Istoricul şi existenţa multiplelor forme de relief fac ca România să deţină nenumărate obiective turistice de neratat. Iată 10 locuri impresionante din România pe care orice turist trebuie să le viziteze.

    Alba Iulia

    Situată în zona central-vestică a României, Alba Iulia este un oraş cu o rezonanţă istorică aparte pentru poporul român. Pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia se proclama Marea Unire a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu ţara-mamă. Aşezat în centrul podişului ardelean, oraşul a fost de-a lungul istoriei puntea către zonele înconjurătoare, bogate în zăcăminte de metale preţioase, sare şi podgorii renumite. Odată ajunşi în zonă puteţi alege traseul celor Trei Fortificaţii. Pe acest traseu se află Castrul Roman (106 d. Hr.), Cetatea Medieveală (sec.XVI-XVII) şi Cetatea Alba Carolina.  Cetatea Alba Iulia sau Alba Carolina rămâne însă cea mai impresionantă deoarece cuprinde între zidurile sale toate fortificaţiile. Cetatea a fost ridicată între 1714-1738 şi este considerată cea mai reprezentativă cetate bastionară de tip Vauban din România. Fortificaţia avea să îndeplinească un dublu rol în perioada ocupaţiei habsburge: cea de apărare împotriva invaziilor turceşti, cât şi ca simbol al consolidării puterii Imperiului Habsburgic în Transilvania. Zidurile cetăţii se întind pe un perimetru de 12 kilometri. Între zidurile acestei cetăţi au avut loc o serie dintre cele mai importante evenimente istorice ale poporului român, de la epilogul răscoalei lui Horea la Marea Unire a Transilvaniei cu România din 1 decembrie 1918.

    Castelul Huniazilor

    Un alt loc deosebit care trebuie vizitat în ţara noastră este Castelul Huniazilor, considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume. Din 1278 regăsim prima atestare documentară a castelului sub semnul Casei de Anjou. În jurul castelului s-au format de-a lungul timpului diferite legende care îi redau un aer de basm. Conform uneia dintre acestea, Sigismund de Luxemburg ar fi lăsat însărcinată pe una dintre frumoasele localnice, iar pentru a-şi acoperi fapta, acesta i-l oferă tinerei ca soţ pe cneazul Voicu Corvin, iar copilului îi oferă un inel de aur prin care cneazul să-l poată recunoaşte ca moştenitor. În timpul unui popas al familiei Voicu, inelul tânărului este furat de un corb. În acel moment, Ioan de Hunedoara, chiar dacă era doar un copil, ia arcul şi ţinteşte corbul astfel recuperând inelul. Legenda stă astfel la baza simbolului casei, un corb cu un inel în cioc.

    Citeşte continuarea pe www.descoperă.ro

  • Povestea primei femei care a câştigat echivalentul premiului Nobel în arhitectură – VIDEO

    Zaha Mohammad Hadid s-a născut în anul 1950 în Bagdad, Irak, într-o familie foarte influentă. Tatăl său, Mohamed al-Hajj Husayn Hadid, era unul dintre fondatorii Partidului Naţional Democrat din Irak, iar mama sa, Wajiha al-Sabunji, era artistă. A urmat o şcoală elementară catolică progresivă, care permitea şi accesul musulmanilor sau evreilor, ea provenind dintr-o familie arabă musulmană sunită. Studiile superioare le-a făcut la Universitatea Americană din Beirut, unde s-a axat pe aprofundarea matematicii, iar în 1972 s-a mutat în Londra pentru a se specializa pe arhitectură.

    Cariera ei strălucitoare a început în 1977, când s-a alăturat Biroului de Arhitectură Metropolitană şi a început să predea la Asociaţia de Arhitectură. Trei ani mai târziu Hadid a demisionat şi şi-a pus bazele propriului atelier de creaţie la Londra, sub numele Zaha Hadid Architects, care astăzi numără sute de angajaţi. Primul său proiect de succes a fost Staţia de Pompieri Vitra din Weil am Rhein, Germania. În 1994, designul ei a fost ales pentru Opera din Cardiff Bay, din Ţara Galilor. Acest lucru i-a oferit faimă la momentul respectiv, însă clădirea nu a mai fost aprobată de autorităţi, deoarece au ales să cheltuiască banii pe un stadion. Anul 1998 i-a adus un succes major, atunci când semnătura sa a fost aleasă pentru Centrul de Artă Contemporană Rosenthal, primul său proiect american, care a primit două aprecieri importante: Premiul Institutului Regal de Arhitectură Britanică din 2004 şi Premiul pentru arhitectură americană în anul următor. În anii 1990 Hadid a predat ca profesoară titulară la Şcoala de Arhitectură din Chicago a Universităţii din Illinois şi a fost, de asemenea, profesoară asociată la diverse instituţii, printre care Hochschule für bildende Künste Hamburg (HFBK Hamburg), Şcoala de Arhitectură Knowlton din Ohio State University şi Studioul de Masterat de la Universitatea Columbia.

    În 2005, designul propus de ea a fost ales pentru centrul acvatic destinat Jocurilor Olimpice din 2012. În 2003, a fost finalizată construcţia centrului de artă contemporană Lois & Richard Rosenthal, primul muzeu american conceput de o femeie. Lista de realizări profesionale ale arhitectei depăşeşte peste 100 de premii şi onoruri prestigioase. Zaha Hadid a primit în 1992 prima sa medalie de aur în arhitectură. În 2004 aceasta a devenit prima femeie şi unul dintre cei mai tineri destinatari ai premiului Pritzker pentru arhitectură, cunoscut în toată lumea drept cea mai înaltă onoare în domeniu. În 2012, Hadid a primit titlul de Dame din partea Reginei Elisabeta a II-a, echivalentul feminin pentru titlul de Cavaler al Imperiului Britanic. În 2014, Centrul Cultural Heydar Aliyev, proiectat de ea, a câştigat premiul designul anului.

    Zaha Hadid a fost, conform estimărilor, cel mai bine plătit arhitect din lume; în momentul decesului său, valoarea netă estimată a averii sale era de circa 80 de milioane de dolari, incluzând proprietăţi, investiţii în acţiuni, afaceri cu produse cosmetice, restaurante, o echipă de fotbal, un brand de vodcă, o marcă de parfumuri de top şi o linie de modă. Hadid nu s-a căsătorit niciodată şi nici nu a avut copii, ci s-a dedicat în întregime vieţii profesionale. Ea a distrus multe stereotipuri sociale, devenind un model pentru femeile musulmane. Arhitecta a murit în 2016 din cauza unui atac de cord, într-un spital din Miami, în care se afla pentru a-şi trata o bronşită.

  • Palatul Micul Trianon – O bijuterie naţională pe cale de dispariţie

    Micul Trianon – construit după modelul Versailles
    Micul Trianon sau Palatul Domniţei a fost proiectat asemănător cu Micul Trianon din grădina Palatului Versailles din Franţa, la cererea prinţului Gheorghe Grigore Cantacuzino. Deşi acum au rămas doar ruinile frumosului palat, arhitectura sa spectaculoasă atrage privirile, chiar şi după mai bine de un secol de la construirea sa.Povestea Micului Trianon de la Floreşti

    Povestea palatului începe undeva în anul 1907 când Gheorghe Grigore Cantacuzino – cunoscut şi sub denumirea de Nababul datorită averii sale colosale – i-a poruncit arhitectului şef al ministerului de interne Ion D. Berindey, să contruiască o copie fidelă a Trianonului de la Versailles.

    Cantacuzino urma să dăruiască Micul Trianon nepoatei sale Alice Cantacuzino.Micul Trianon a fost lucrat cu pricepere de maeştri zidari din Franţa, care au  finalizat proiectul în anul 1914 fiind o capodoperă arhitecturală a vremii respective.

    Pentru construirea clădirii palatului au fost puse la dispoziţie cele mai noi tehnici şi cele mai bune materiale ale epocii. S-au folosit betonul armat, şina de cale ferată şi pentru prima dată într-un palat, granitul  – care era folosit la podul de la Cernavodă.

    Rezultatul construcţiei a fost unul excelent, palatul construit pe 3 nivele inegale imită ca structură Micul Trianon, iar la faţadă împrumută elemente din Marele Trianon, precum cele zece coloane neoclasice grupate în perechi, cu excepţia celor exterioare.

    Faţada dinspre sud este extrem de spectaculoasă, prezentând o sculptură în basorelief care reprezintă doi îngeri ce poartă blazonul familiei. Se remarcă şi ancadramentele ferestrelor care sunt sculptate în piatră de Albeşti care la fiecare nivel au un motiv diferit. Zidurile exterioare au o grosime de peste un metru, iar fundaţia şi demisolul clădirii a fost realizate din piatră brută. Aşa se explică trăinicia palatului.

     

  • Un sat din România este considerat unic în lume. Localitatea cu un patrimoniu arhitectural extraordinar – GALERIE FOTO

    Un sat din judeţul Alba este considerat printre cele mai frumoase din România, şi asta nu o spun redactorii ziarului „Unirea” ci redactorii celor de la mondonews, care au realizat un reportaj extraordinar despre localitatea Rimetea, o aşezare renumita pentru istoria sa zbuciumata, arhitectura unică, precum şi pentru peisajul mirific care se deschide cât vezi cu ochii.

     Situată în judeţul Alba, localitatea Rimetea se afla la poalele munţilor Trascău, de la care se trage şi vechea denumire. Rimetea s-a numit Trascău până prin anii 1960, iar mai apoi şi-a schimbat numele in Torocko. În ultimele două decenii satul
    rămâne cu denumirea de Rimetea , deşi germanii îl cunosc si sub denumirea de Eisenmarkt sau Eisenburg.

    Cu o poziţie naturală privilegiata, Rimetea este cunoscut drept satul cu case albe, ascuns într-o imensa căldare de granit. Este prima localitate rurala care a fost distinsa din partea RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA2Comisiei Europene, in 1999, cu premiul „Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural si arhitectonic.

    Comuna Rimetea se află în nordul Depresiunii Trascăului, înconjurată de masive montane care domina cu 500 – 600 metri printr-o serie de abrupturi pitoreşti. Localitatea se individualizează ca o arie depresionara tipica, iar masivele calcaroase din jurul depresiunii sunt mai împădurite în partea vestica Vf. Cornului (1238 metri), Ardascheia (1250 metri), Dealul Băieşilor (1010 metri) şi mai golaşe iî est unde domina Piatra Secuiului (1128) si apoi Tarsa (999 metri).

    Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 5737 ha, ceea ce reprezintă 0.9 RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA3% din suprafaţa judeţului Alba. Rimetea se afla la o distanta de 56 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului si 25 km de Aiud, orasul cel mai apropiat.

    Comuna Rimetea este legata de reţeaua de drumuri nationale prin drumul judeţean DJ 107 M, care porneste de la limita judetului Cluj, unde este legat prin alt drum judetean DN 75 si care debuseaza in DN 1A (E 60 A) pe teritoriul municipiului Aiud. Drumul judetean traverseaza cele doua localitati ale comunei: resedinta de comuna Rimetea si satul apartinator Coltesti.

    Cititi mai multe pe www.ziarulunirea.ro

  • Arhitectură şi ficţiune

    Rezultatele muncii lor se încadrează în ceea ce se poate numi ”ficţiune arhitecturală“, scrie CNN, iar printre cele mai spectaculoase exemple se numără seria de case zburătoare a fotografului francez Laurent Chéhère, în care case din două cartiere din Paris par a zbura ca nişte zmee pe cer, ori seria de arhitectură imposibilă a artistului belgian Filip Dujardin, ale cărui imagini prezintă structuri noi care sunt de fapt colaje din bucăţi disparate de clădiri.

    Un alt artist belgian, Xavier Delory, este interesat de impactul degradării urbane asupra construcţiilor, iar lucrările sale prezintă clădiri proiectate de arhitecţi celebri de altădată prelucrate digital să pară vandalizate sau acoperite de graffiti.

    Artistul susţine că astfel doreşte să atragă atenţia asupra fragilităţii istoriei şi modului în care societatea alege să acorde importanţă sau nu conservării creaţiilor trecutului. Altora le vine ideea de a se juca cu clădirile atunci când merg în vacanţă într-un oraş care-i inspiră, ca spaniolul Victor Enrich, a cărui primă încercare a fost făcută cu peisajele urbane din capitala Letoniei, Riga, care au deschis o serie de lucrări intitulată ”Portrete de oraşe“.

  • Dezvoltatorul imobiliar Hagag Development Europe investeşte peste 90 de milioane de euro într-un proiect din Pipera

    H Pipera Lake are ca proiectant general biroul de arhitectură Răzvan Bârsan + Partners şi va livra 1.350 de apartamente de tip studio dublu, 2 şi 3 camere, dispuse în 17 imobile cu un regim de înălţime S+P+6E+7R. Acestora li se adaugă mai mult de 1.600 de locuri de parcare, dar şi grădini proprii pentru apartamentele de la parter.

    Demararea lucrărilor noului proiect imobiliar H Pipera Lake este estimată pentru primăvara lui 2018. Primele 5 clădiri cu regim de înălţime P+6E+7R vor însuma 390 de apartamente cu suprafeţe între 55 mp şi 97 mp construiţi. Primele clădiri din cadrul proiectului vor fi livrate în a doua jumătate a anului 2019.

    HAGAG Development Europe este un dezvoltator imobiliar specializat în proiecte rezidenţiale şi comerciale în România. Compania este implicată în achiziţionarea, dezvoltarea şi renovarea unor imobile şi proiecte care implică mai mult de 150 de milioane de euro investite în zonele de lux şi de dezvoltare ale Bucureştiului. 

    Înfiinţat în 2003, Hagag Group activează ca investitor internaţional specializat în dezvoltarea, managementul şi marketingul proiectelor imobiliare. Compania este responsabilă de implementarea şi dezvoltarea unui număr considerabil de proiecte de lux, unice, amplasate în cele mai atractive locaţii din Israel.

  • OZN-ul din peisaj

    Peisajul s-ar putea însă să nu mai rămână multă vreme la fel, dacă un artist norvegian contemporan, Bjiarne Melgaard, va reuşi să-şi ducă la îndeplinire planul de a-şi construi pe un mic deal din apropiere o locuinţă în care să rămână până la moarte, scrie New York Times.

    Acesta, împreună cu o firmă de arhitectură, Snohetta, a proiectat o casă care seamănă a OZN cocoţat pe nişte piloni în formă de animale, prezentat drept o îmbinare unică de artă şi arhitectură care nu afectează în niciun fel peisajul pe care Munch l-a reprodus în picturile sale, mai ales că, şi pe vremea când acesta trăia, în locul propus pentru noua casă exista deja o clădire.

    Criticii proiectului, printre care artiştii din colonie, alţi artişti ori jurnalişti, susţin însă că noua clădire ar afecta iremediabil ce a mai rămas din peisajul care l-a inspirat pe celebrul pictor, autorităţile urmând a decide dacă vor permite construcţia sau nu.

  • Allview îşi lansează propriul model de iPhone X. Cum arată noul smartphone al companiei şi când va fi lansat

    Noul smartphone va avea un display de 6,2” într-un body de 5,5”, iar asemănarea cu modelul iPhone X este izbitoare.

    X5 Soul va permite activarea noii versiuni a asistentului vocal AVI fără atingerea dispozitivului. Această opţiune se datorează procesorului VPU cu tehnologie neurală dedicată pentru inteligenţă artificială şi senzorilor specifici poziţionaţi pe zona frontală a smartphone-ului. Telefonul urmează să fie lansat în aprilie sau mai 2018.

    ”X5 Soul reprezintă o provocare pentru companie şi va oferi noi posibilităţi în dezvoltarea tehnologică viitoare a produselor Allview. Viitorul flagship va avea două elemente cheie: procesorul cu inteligenţă artificială şi asistentul personal AVI, ce vor ajuta utilizatorii la rezolvarea rapidă a multor task-uri, care acum ocupă mult timp în agenda zilnică”, a declarat Lucian Peticilă, fondatorul şi directorul general Allview.

    X5 Soul va avea un display de 6,2” FHD+ şi va păstra dimensiunile unui body de 5,5”. Forma finală în care vor fi proiectate subansamblele smartphone-ului X5 Soul va fi dezvăluită pe măsură ce acestea vor fi finalizate.
     

  • Cum arată cea mai nouă bibliotecă din Beijing, China – VIDEO

    Biblioteca este situată în centrul cultural al districtului Binhai din Tianjin, o metropolă din Beijing, China. Biblioteca de 33.700m2 a fost proiectată şi construită în doar trei ani. În centru este situată o sferă luminoasă, înconjurată de corpuri de biblioteci aşezate în cascadă. Toate încăperile sunt conectate printr-un coridor public, sub o boltă de sticlă.

    Clădirea are spaţii pentru lectură destinate copiilor şi persoanelor în vârstă, săli pentru lecturi video şi audio, săli de conferinţă şi spaţii de odihnă. Design-ul clădirii a fost proiectat de firma de arhitectură MVRDV. Winy Maas, co-fondatorul MVRDV, prezintă aspectul clădirii ca o „îmbrăţişare” între mass-media şi cunoaştere. Curăţenia se realizează prin cabluri şi schele mobile.

     

  • Cum transforma o tânără prăjiturile în adevărate OPERE DE ARTĂ – FOTO SI VIDEO

    Ea a strâns un număr impresionant de fani după ce a început să posteze pe reţelele de socializare imagini cu preparatele sale.

    Deşi Dinara Kasko a absolvit Universitatea de arhitectură din Harkov, ea şi-a descoperit adevărata pasiune gătind.

    Kasko foloseşte programe de modelare 3D pentru a realiza cofraje din silicon, dând astfel formă prăjiturilor sale uluitoare.